Reglementarea europeană privind eficiența energetică a centrelor de date intră într-o nouă etapă. Articolul din martie 2025 pe care l-am publicat pe DataCenter Forum spunea o poveste simplă: Uniunea Europeană introduce raportarea obligatorie pentru centre de date. Operatorii cu mai mult de 500 kW de putere IT trebuie să trimită date despre consum energetic și de apă.

Completările din 2026 duce cadrul mai departe: aceleași date vor sta la baza unui sistem comun de evaluare, cu indicatori standardizați și etichete electronice generate automat.

Noua schemă propusă de Comisia Europeană pe 21 Septembrie este importantă din perspectivă tehnică deoarece introduce, la nivel european, un set comun de metrici pentru evaluarea performanței centrelor de date. Până acum, operatorii au raportat date privind consumul de energie, apă și performanța infrastructurii. Următoarea etapă este transformarea acestor date în indicatori comparabili și vizibili public.

Conform calendarului prezentat de Comisia Europeană, primele etichete electronice sunt prevăzute pentru 15 septembrie 2027 și vor fi regenerate anual.

De la măsurare la evaluarea performanței

Pentru centrele de date, eficiența nu poate fi redusă la consumul total de energie. Două facilități cu aceeași capacitate IT pot avea profiluri foarte diferite în funcție de eficiența infrastructurii de alimentare și răcire, sursa energiei utilizate, consumul de apă și posibilitatea de reutilizare a căldurii reziduale.

Tocmai de aceea, cadrul european utilizează mai mulți indicatori.

• PUE – Power Usage Effectiveness măsoară raportul dintre energia totală consumată de centrul de date și energia utilizată efectiv de echipamentele IT. Este unul dintre cei mai utilizați indicatori pentru evaluarea eficienței infrastructurii fizice, în special a sistemelor de alimentare și răcire.
• WUE – Water Usage Effectiveness urmărește eficiența utilizării apei și devine relevantă pe măsură ce răcirea centrelor de date intră tot mai mult în discuția privind disponibilitatea resurselor locale.
• ERF – Energy Reuse Factor introduce o perspectivă diferită: nu doar câtă energie consumă centrul de date, ci și cât din energia termică reziduală poate fi reutilizată.
• REF – Renewable Energy Factor reflectă proporția de energie electrică provenită din surse regenerabile.

Împreună, acești indicatori oferă o imagine mai completă asupra performanței unei facilități decât simplul consum total de energie.

Ce trebuie măsurat în infrastructură

Pentru operatori, una dintre cele mai importante consecințe este nevoia de a dispune de date suficient de precise și consistente pentru calcularea indicatorilor.

Asta înseamnă că infrastructura de monitorizare devine parte a infrastructurii operaționale a centrului de date.

Sub-metring-ul, de exemplu, permite separarea consumurilor și identificarea surselor de pierderi sau ineficiență. În locul unui singur indicator obținut la nivelul întregii facilități, operatorul poate urmări consumurile asociate diferitelor sisteme și zone ale infrastructurii.

În practică, pregătirea pentru noul sistem presupune:

• monitorizarea separată a consumului IT și a consumului infrastructurii auxiliare;
• colectarea datelor necesare pentru calculul PUE și WUE;
• măsurarea și documentarea energiei reutilizate;
• evidențierea surselor de energie utilizate și a ponderii regenerabile;
• păstrarea istoricului de date necesar raportării anuale;
• integrarea sistemelor de monitoring cu procesele de raportare.

Regulamentul Delegat (UE) 2024/1364 a definit deja categorii de indicatori informativi, energetici, operaționali și de sustenabilitate, iar noul cadru construiește pe această bază.

Răcirea devine un element strategic

Una dintre zonele în care efectul noilor cerințe poate fi cel mai vizibil este sistemul de răcire.

Pe măsură ce densitatea de putere crește, în special în infrastructurile destinate workload-urilor AI, răcirea devine un factor important atât pentru consumul total de energie, cât și pentru posibilitatea de a menține performanța echipamentelor la nivelul proiectat.

În acest context, operatorii trebuie să privească PUE nu doar ca pe un indicator de raportare, ci ca pe un rezultat al arhitecturii tehnice a centrului de date.

Free cooling, optimizarea temperaturilor de operare, containment-ul fluxurilor de aer, eficientizarea chillere-lor și pompelor sau utilizarea tehnologiilor de liquid cooling pot modifica semnificativ profilul energetic al unei facilități.

În cazul centrelor cu densități mari de putere, liquid cooling devine deosebit de relevant. Totuși, eficiența unei astfel de tehnologii trebuie evaluată la nivelul întregului sistem, nu doar al echipamentului IT: infrastructura de distribuție a lichidului, schimbătoarele de căldură, pompele și sistemele de evacuare a căldurii contribuie la consumul total.

De la PUE la o evaluare multidimensională

O consecință importantă a noului sistem este că un singur indicator nu mai este suficient pentru descrierea performanței unui centru de date.

Un PUE redus nu spune, de exemplu, câtă apă este utilizată pentru răcire sau dacă energia termică reziduală este valorificată. În același timp, un procent ridicat de energie regenerabilă nu compensează automat o infrastructură energetică ineficientă.

Prin introducerea simultană a PUE, WUE, ERF și REF, evaluarea devine multidimensională.

Această abordare este relevantă mai ales pentru proiectarea noilor facilități. Deciziile privind alegerea sistemului de răcire, arhitectura energetică, sursele de electricitate, posibilitatea de recuperare a căldurii și chiar amplasarea unui centru de date pot influența performanța raportată pe termen lung.

Pragul de 500 kW și tipurile de centre vizate

Cadrul european se aplică operatorilor de centre de date cu cel puțin 500 kW putere IT instalată. Sunt incluse mai multe tipuri de facilități, de la centre operate intern de o organizație până la centre de colocare și facilități în care mai mulți clienți beneficiază de infrastructură partajată.

Din perspectiva dimensiunii, cadrul diferențiază centrele în mai multe categorii, de la 500 kW–1 MW până la facilități de peste 10 MW. Dimensiunea va deveni, de asemenea, parte din informația asociată evaluării, ceea ce permite o interpretare mai relevantă a indicatorilor în funcție de scara infrastructurii. Acest aspect este important deoarece comparația între două centre de date trebuie făcută în contextul arhitecturii, dimensiunii și tipului de workload găzduit.

Dacă vă întrebați câte astfel de facilități sunt în România, estimările indică cca 25-30, deci suficiente pentru ca noile cerințe să genereze un impact.

Energia reutilizată: următorul pas în eficiență

ERF aduce în discuție un element care până acum a fost mai puțin prezent în evaluarea operațională a centrelor de date: ce se întâmplă cu energia termică produsă de infrastructură.

Într-un centru de date tradițional, o parte importantă a energiei consumate ajunge, în cele din urmă, sub formă de căldură care trebuie evacuată. Din perspectiva eficienței globale, această energie poate reprezenta însă o resursă.

Conectarea la sisteme locale de termoficare sau utilizarea căldurii pentru alte aplicații poate crește valoarea energetică a infrastructurii. De aceea, posibilitatea de recuperare și reutilizare a căldurii trebuie luată în calcul încă din etapa de proiectare, nu tratată exclusiv ca un proiect ulterior de optimizare.

Energia regenerabilă nu înlocuiește eficiența infrastructurii

REF introduce o altă dimensiune în evaluare: sursa energiei electrice.

Pentru operatori, accesul la energie regenerabilă și utilizarea unor mecanisme precum contractele de achiziție de energie pe termen lung pot contribui la îmbunătățirea profilului energetic al facilității. Dar acest lucru nu elimină necesitatea optimizării infrastructurii.

Un centru de date care consumă mai puțină energie pentru același volum de workload are un avantaj structural indiferent de sursa energiei. De aceea, eficiența infrastructurii și decarbonizarea alimentării trebuie tratate ca două direcții complementare.

Calendarul: 2026 este anul pregătirii tehnice

Pentru operatori, intervalul dintre dezvoltarea cadrului în 2026 și prima generare a etichetelor în septembrie 2027 este relativ scurt.

Cronologia este relevantă:

• 2023: Directiva privind Eficiența Energetică stabilește cadrul general;
• 2024: Regulamentul Delegat (UE) 2024/1364 introduce raportarea pentru centrele de date de minimum 500 kW;
• martie–aprilie 2026: consultarea publică privind schema comună de rating;
• mai 2026: publicarea versiunii tehnice revizuite;
• 2026: implementarea cadrului tehnic și a sistemelor de raportare;
• 15 septembrie 2027: prima generare automată a etichetelor electronice;
• 31 martie 2029: prima revizuire a indicatorilor și a obiectivelor de performanță.

Pentru operatori, mesajul tehnic este simplu: pregătirea nu începe în momentul în care eticheta devine publică. Datele care stau la baza etichetei trebuie măsurate, validate și colectate înainte.

Ce ar trebui să verifice operatorii

Pregătirea pentru noul cadru poate începe cu o evaluare tehnică a infrastructurii existente.

În primul rând, operatorul trebuie să știe dacă dispune de toate punctele de măsurare necesare și dacă datele colectate pot fi corelate pentru calcularea indicatorilor.

În al doilea rând, trebuie analizată calitatea datelor: frecvența măsurării, consistența, istoricul și posibilitatea de auditare.

În al treilea rând, rezultatele trebuie legate de infrastructura efectivă. Un PUE este un indicator; reducerea lui presupune intervenții asupra sistemelor care generează consumul: răcire, distribuție electrică, UPS-uri, pompe, ventilatoare și alte sisteme auxiliare.

În acest context, un program tehnic de pregătire ar trebui să urmărească cel puțin:

1. Auditarea sistemului de măsurare și identificarea zonelor fără sub-metrie.
2. Validarea metodologiei de calcul pentru PUE, WUE, ERF și REF.
3. Stabilirea unei baze de referință pentru performanța actuală.
4. Identificarea principalelor surse de consum auxiliar.
5. Evaluarea sistemului de răcire și a oportunităților de eficientizare.
6. Analiza posibilităților de reutilizare a căldurii.
7. Evaluarea surselor de energie regenerabilă și a contractelor energetice.
8. Automatizarea colectării și raportării datelor, acolo unde este posibil.

Ce se schimbă pentru centrele de date din România?

Pentru piața locală, provocarea nu este doar conformarea cu o cerință europeană. Este capacitatea operatorilor de a transforma datele operaționale în informații tehnice verificabile și comparabile.

Centrele care au deja sisteme mature de DCIM, sub-metring și monitorizare energetică pornesc de la o infrastructură de date mai bine pregătită. Pentru cele care operează încă pe baza unor măsurători agregate, perioada până în 2027 poate deveni o etapă necesară de modernizare.

În plus, extinderea infrastructurii pentru cloud și AI pune presiune suplimentară pe eficiență. Creșterea densității de putere, necesarul de răcire și cerințele privind alimentarea electrică fac ca deciziile luate astăzi la nivel de design să aibă efect asupra indicatorilor operaționali pentru mulți ani.

Din acest punct de vedere, noul sistem european poate fi privit mai degrabă ca un cadru de standardizare a performanței decât ca o simplă obligație de raportare.

O nouă definiție a performanței

Pentru industria europeană a centrelor de date, trecerea de la raportare la rating reprezintă o schimbare importantă de paradigmă. Până acum, întrebarea principală era dacă operatorul poate furniza datele solicitate. Următoarea întrebare va fi ce spun acele date despre performanța infrastructurii.

PUE, WUE, ERF și REF vor oferi o imagine mai granulară asupra modului în care un centru de date utilizează energia și resursele. Pentru operatori, aceasta înseamnă că eficiența trebuie abordată simultan din perspectiva infrastructurii electrice, a răcirii, a apei, a recuperării căldurii și a sursei de energie.

Iar pentru proiectele noi, aceste criterii trebuie integrate încă din faza de proiectare. Într-o industrie în care capacitatea de calcul crește rapid, eficiența nu mai este doar o caracteristică operațională. Devine o componentă de design, de investiție și de competitivitate a infrastructurii digitale. Primele etichete electronice sunt programate pentru septembrie 2027. Pentru operatori, momentul relevant nu este însă 2027, ci perioada de pregătire care îl precede.