Regiunea FLAP-D (Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin) rămâne un lider pe piața europeană a centrelor de date, concentrând cele mai mari investiții din industrie. Totuși, schimbările majore din ultimii ani au accelerat dezvoltarea în țări precum Spania, Grecia, Italia și Suedia, pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de consumul de energie.

De exemplu, în Țările de Jos, guvernul a impus un blocaj de 9 luni asupra autorizațiilor pentru centrele de date mai mari de 10 hectare. Similar, în această vară, consiliul municipal din sudul Dublinului a respins cererea de autorizație a Google, care plănuia să construiască aici un nou centru de date. Autoritățile au invocat îngrijorări cu privire la cererea de energie din rețeaua irlandeză și lipsa de surse de energie regenerabilă on-site. Au apărut schimbări și în Germania, primul stat care are o legislație dedicată centrelor de date. Din 1 ianuarie 2024, toți operatorii data center din Germania trebuie să acopere 50% din consumul de energie al centrelor de date cu energie electrică nesubvenționată, din surse regenerabile. În plus, Germania impune un PUE mai mic sau egal cu 1,5 începând din 1 iulie 2027 (și PUE de 1,3, din iulie 2030).

 

În acest context, am analizat principalele programe, strategii, parteneriate și proiecte la nivel european pentru a înțelege mai bine cum se adaptează statele din afara FLAP-D la această nouă realitate.

 

Grecia, între birocrație și transformare digitală

 

Grecia beneficiază de investiții din partea Amazon, Google, Digital Realty și Microsoft, care promit să creeze mii de locuri de muncă și vor transforma țara într-un important hub data center în Europa. În 2023, Microsoft anunța un plan de investiție de 1 miliard USD pentru construirea unui campus de trei centre de date, la 1,5 km nord de Sparta. Similar, Google plănuiește să-și construiască propriile centre de date în Atena, până în 2030. Din păcate însă, mulți investitori se confruntă cu birocrația elenă: Microsoft a avut nevoie de patru ani  pentru a obține autorizația de construcție pentru primul său centru de date din Grecia (Spata), conform publicației online ekaterini.com.

 

Cum a obținut totuși Grecia aceste performanțe? Câteva dintre argumente sunt: poziția geografică strategică a Greciei (leagă Europa de Africa, Orientul Mijlociu și, prin extensie, Asia), stabilitatea economică și politică după criza economică de zece ani, îmbunătățirea infrastructurii și resursa umană de calitate.

În plus, strategia de transformare digitală 2020-2025 a Greciei, numită și „Biblia digitală” prioritizează digitalizarea, inclusiv dezvoltarea abilităților digitale ale societății grecești, la toate nivelurile și vârstele. Strategia este completată de proiecte pentru integrarea integrarea tehnologiilor digitale în diverse sectoare economice și transformarea întreprinderilor în întreprinderi digitale.

Mai mult, la începutul anului 2024, Ministerul Investițiilor din Emiratele Arabe Unite și Ministerul Guvernării Digitale al Republicii Elene au semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) pentru a dezvolta centre de date cu o capacitate totală de 500 megawați.  Amintim și că, în 2021, Grecia a primit de la UE o prefinanțare în valoare de 4 miliarde EUR,  o parte dintre acești bani urmând să fie folosiți și pentru adoptarea tehnologiilor digitale de către IMM-uri. La toate acestea se adaugă și eforturile Greciei de înființare a zonelor de liber schimb (Free Trade Zones) și a zonelor economice speciale (Special Economic Zones), care ajută la crearea unui climat atractiv pentru investitori.

 

Italia mizează pe reactoarele modulare mici (SMR)

În octombrie 2024, ministrul Întreprinderilor din Italia, Adolfo Urso, a anunțat că țara a fost aleasă ca locație pentru o investiție în centre de date în valoare de 30 de miliarde EUR de către o corporație străină, însă nu a oferit informații suplimentare. Cu doar o lună înainte de acest anunț, prim-ministrul italian Giorgia Meloni s-a întâlnit cu Larry Fink, directorul multinaționalei americane de investiții BlackRock, pentru a discuta despre posibile investiții în centre de date și în infrastructura energetică de sprijin. Cei doi au decis crearea unui grup de lucru pentru a discuta posibile proiecte viitoare de infrastructură.

Hyperscalerii americani Microsoft, Google, Amazon și Oracle au deja centre de date în țară – Microsoft plănuiește să investească încă 4,3 miliarde EUR pentru a-și extinde infrastructura cloud și AI din Italia. La rândul său, Amazon va investi 1,2 miliarde EUR în următorii cinci ani pentru extinderea afacerii data center din țară.

Cu toate acestea, prețul energiei electrice din Italia, mai mare decât în statele europene competitoare, rămâne o provocare. Pentru a o rezolva, guvernul italian va introduce un nou cadru legislativ până la finalul anului 2024, care va susține construcția de reactoare modulare mici (SMR) – planul pe termen lung fiind de a transforma energia nucleară într-un pilon al brandului „Made in Italy”.

 

O altă problemă recunoscută de Urso este deficitul de specialiști IT în Italia. La rezolvarea acesteia, contribuie și Microsoft, care își propune să califice peste un milion de italieni  până în 2025, cu accent pe fluența în AI și transformarea afacerilor cu ajutorul AI. Microsoft plănuiește să își atingă scopul prin colaborarea cu parteneri din industrie, universități, organizații nonprofit, instituții guvernamentale etc.

Nu trebuie să uităm nici că Italia a fost un pionier în inițiativele de cloud suveran european. De exemplu, strategia Cloud Italia conține linii directoare pentru migrarea către cloud a Administrației Publice. Aceste inițiative stimulează evoluția industriei cloud din țară.

 

Norvegia, un exemplu de colaborare cu operatorii data center locali

 

Dezvoltarea industriei data center din Norvegia se bazează pe avantaje competitive precum climatul rece pe tot parcursul anului, stabilitatea politică și disponibilitatea energiei regenerabile. La începutul acestui an, Google a anunțat că va construi până în 2026 un centru de date (240 MW) în valoare de 600 milioane EUR în Skien, Norvegia. Acesta este un semn că eforturile guvernului norvegian de a poziționa Norvegia ca țară atractivă pentru operatorii de centre de date au dat roade.

În 2018, Norvegia a lansat propria strategie pentru industria data center (actualizată în 2021), care a fost și prima de felul ei la nivel global. În ianuarie 2024, a fost creat Ministerul Digitalizării și Guvernanței Publice, care este responsabil pentru digitalizare și industria centrelor de date. În plus, autoritățile norvegiene lucrează la actualizarea legilor și reglementărilor pentru a ține cont de digitalizarea rapidă a societății, proces la care contribuie activ și industria norvegiană data center. De exemplu, Legea comunicațiilor electronice (Ekomloven) este în curs de actualizare și va permite reglementarea industriei centrelor de date ca facilitate conexă rețelelor și serviciilor de comunicații electronice.

 

În decembrie 2023, guvernul Norvegiei a refuzat recomandarea Autorității Naționale de Securitate a țării de a dezvolta un cloud de stat, optând, în schimb, pentru o soluție de cloud național operat în colaborare cu jucători comerciali. Această decizie a subliniat încrederea autorităților în industria data center norvegiană.

 

Suedia și Finlanda, campioanele energiei electrice ieftine  

 

În iunie 2024, Microsoft a anunțat că va aloca 3,2 miliarde USD pentru a-și extinde capacitatea data center în Suedia. Anunțul vine la trei ani de la inaugurarea primei regiuni Azure și a primului cluster data center în această țară. Ca parte din proiect, la fel ca în Italia, Microsoft va prioritiza pregătirea a 250 000 de persoane în domeniul AI, până în 2027.

 

În cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul suedez Ulf Kristersson, președintele Microsoft, Brad Smith, a precizat că principalul argument pentru investiția companiei a fost „politica energetică de perspectivă a Suediei, accesul din abundență la energie verde, fie că este vorba de energie fără carbon sau de energie regenerabilă”.

 

Nici Finlanda nu se lasă mai prejos: în noiembrie 2024, Google a cumpărat 1400 de hectare în valoare de 27 milioane EUR în Kajaani, localitate care găzduiește cel mai puternic supercomputer al Europei, LUMI. Finlanda și Suedia se remarcă prin cea mai ieftină energie electrică din Europa, potrivit statisticii Finnish Energy. În 2023, prețul mediu al energiei electrice a fost de 56,47 EUR/MWh în Finlanda și 51,70 EUR/MWh în zona Stockholm. Comparativ cu Europa Centrală, diferența este mare: în Germania, prețul a fost de 95,18 EUR/MWh, iar în Irlanda a ajuns la 131,62 EUR/MWh.

 

Dar Finlanda a mers și mai departe – în urmă cu doi ani, a redus taxa pe electricitate pentru centrele de date mici la nivelul minim permis de UE. Pentru a beneficia de reducere, una dintre condițiile impuse este utilizarea eficientă a căldurii reziduale. Ca urmare, căldura reziduală a supercomputerului LUMI satisface 20% din necesarul anual al orașului Kajaani din Finlanda. În mod similar, Microsoft folosește căldura reziduală a centrelor de date din Helsinki  pentru a asigura aproximativ 40% din nevoile de încălzire centralizată ale zonei Espoo. Trebuie spus și că Finlanda are cea mai avansată rețea de încălzire centralizată din lume, care permite transferul eficient al căldurii reziduale generate de centrele de date.

 

Suedia și Finlanda se remarcă și prin accesul la energie regenerabilă (hidroenergie, energie eoliană, solară și nucleară), siguranța livrării de electricitate, aprobarea rapidă a proiectelor comparativ cu alte țări, riscul seismic extrem de redus și disponibilitatea ridicată a specialiștilor IT.

 

Danemarca, lider în energia regenerabilă

În octombrie 2024, CEO-ul NVIDIA Jensen Huang și regele Frederik al X-lea al Danemarcei au inaugurat primul supercomputer AI al țării, Gefion.  Acesta include peste 1500 de GPU-uri NVIDIA H100 Tensor Core, operate de Danish Center for AI Innovation (DCAI) și finanțate de Novo Nordisk Foundation, una dintre cele mai bogate fundații caritabile din lume, alături de Export and Investment Fund of Denmark, bancă națională a Danemarcei. Într-o primă fază, Gefion va servi organizațiile publice și private care vor să folosească AI pentru progrese în calculul cuantic, eficiență energetică, prognoză meteorologică și medicină.

 

Un alt proiect important a fost anunțat în septembrie de atNorth, care vrea să construiască cel mai mare centru de date al său în Ølgod in Varde, din Danemarca. Acesta se va întinde pe 174 de hectare, va avea o capacitate inițială de 250 MW și va fi echipat cu tehnologie avansată care va permite reutilizarea căldurii  reziduale în locuințe și sere industriale. atNorth operează alte 7 centre de date în țările nordice. Tot în septembrie, Penta Infra a anunțat planurile de a construi un centru de date de peste 20 000 mp și capacitate IT de 20 MW în Copenhaga.

 

Strategia Danemarcei pentru industria centrelor de date, care a consacrat Copenhaga drept hub european de referință, se bazează pe poziția sa de lider global în energie regenerabilă și în domeniul securității energetice.

 

Creștere accelerată a industriei data center din Spania

 

Așa cum spunea și Manuel Giménez, directorul executiv al Spain DC, asociația industriei data center spaniolă, sectorul spaniol înregistrează cea mai rapidă creștere din Europa. În 2023, Madridul acoperea 61% din industrie (147 MW IT), Barcelona venea din urmă cu 14,4% (34,9 MW IT), la fel și Aragon 37,2 MW IT. Potrivit aceleiași Spain DC, până în 2026, Spania și-ar putea crește capacitatea instalată de până la șase ori, depășind 600 MW. Creșterea o va aduce mai aproape de marile piețe europene din FLAP-D.

 

Spania se remarcă prin poziția sa strategică ca punct de conexiune pentru cablurile submarine care leagă Europa de America Latină, Statele Unite, Africa și Orientul Mijlociu, ceea ce stimulează creșterea furnizorilor de conectivitate. De asemenea, prin poziția geografică oferă un nivel ridicat de radiație solară, ideal pentru generarea energiei regenerabile. Cu acces la energie verde, rețele de telecomunicații dezvoltate, o industrie tehnologică puternică, talent digital și capacitate de inovație, Spania s-a impus ca hub tehnologic european de top și ca destinație ideală pentru investiții în centre de date.

 

Hyperscalerii nu au întârziat să apară: în urmă cu doi ani, Google a decis să deschidă o regiune cloud în Madrid, care a venit cu un plan de investiții pe cinci ani (650 milioane USD) și include proiecte de infrastructură critică, precum cablul submarin Grace Hopper, care conectează Spania de SUA și UK. În 2022, Amazon a lansat o regiune cloud în Aragon, iar în 2024 a anunțat noi investiții de 15,7 miliarde EUR.  Planurile includ construirea a patru parcuri eoliene și opt centrale solare. La rândul său, Microsoft a anunțat că își va crește de patru ori investițiile în AI și infrastructura Cloud din Spania în perioada 2024-2025, ajungând la 2,1 miliarde de dolari. Citiți mai multe, aici. Pentru a susține această creștere, guvernul spaniol plănuiește să crească investițiile în dezvoltarea infrastructurilor rețelelor de transport energetic.

 

Cum evoluează situația în România?

 

În România avem aproximativ 130 de centre de date, majoritatea fiind concentrate în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Craiova. Capacitatea lor acoperă doar 3,2 W pe cap de locuitor, mult sub media țărilor nordice, care ajung la 22,6 W, și sub media Europei Centrale și de Est (4,5 W). Totuși, România se apropie de performanțele țărilor nordice în ceea ce privește indicele PUE (Power Usage Effectiveness), cu o medie estimată de 1,37, conform unui studiu Crosspoint Real Estate. Industria data center românească beneficiază de avantaje precum accesul la specialiști IT bine pregătiți și abundența de surse de energie regenerabilă, inclusiv eoliană, hidroenergie și solară. Centrele de Date din România sunt de dimensiune mică, dacă ne raportăm la piața globală. Există totuși câteva care ies în evidență prin tehnologiile integrate și specializare (ClusterPower, Orange Business Solutions, NXDATA, M247, StarStorage, GTS etc).  De asemenea, noi proiecte au fost anunțate de companii precum Portland Trust și Infinity Cloud Technologies.

 

În ultimii ani, au existat negocieri cu reprezentanți ai Google, Microsoft și Amazon pentru construirea unor centre de date de mari dimensiuni în România, până în prezent se pare că acestea nu au avansat dincolo de stadiul de discuții. (https://www.zf.ro/business-hi-tech/google-accelereaza-discutiile-centru-date-mari-dimensiuni-romania-22434832)

 

Pentru zona publică, în aprilie 2024, statul român a semnat un contract cu Vodafone, în valoare de 418,7 milioane de lei, pentru dezvoltarea infrastructurii de cloud privat guvernamental. Proiectul este finanțat prin PNRR – Componenta 7 Transformare Digitală și include multiple facilități de tip data center, care se vor adăuga celor deja existente la ICI, ONRC, MAI etc.

 

Concluzie

 

Deși România are strategii naționale pe multiple arii ( Digitalziare, AI, Quantum Computing) nu există o abordare coerentă a sectorului DataCenter și nici măsuri concrete de catalizare a domeniului. Observăm că statele care își accelerează dezvoltarea în industria data center mizează pe componente cheie precum: dezvoltarea abilităților digitale ale societății, îmbunătățirea infrastructurii (inclusiv a rețelelor de transport energetic), eliminarea birocrației, investiții în surse de energie alternative/regenerabile, colaborarea cu operatorii data center locali pentru adaptarea legislației, reducerea taxelor pe energie electrică pentru industria data center și utilizarea eficientă a căldurii reziduale. Toate acestea sunt frecvent integrate în strategii naționale coerente de transformare digitală, gândite pe termen lung.

Sperăm ca autoritățile din România să se inspire din exemplul acestor state și să învețe cum să valorifice mai bine oportunitățile din domeniul centrelor de date, o industrie globală evaluată astăzi la cca 324 miliarde USD, dar cre va depăși 436 miliarde până în 2028.