Categorie: Știri

Industria data center în 2025. Principalele direcții, tendințe și provocări

Cu fiecare zi, dependența noastră de accesul instantaneu la date crește – fie că este vorba de muncă, comerț, cercetare sau divertisment – iar odată cu aceasta, provocările legate de asigurarea sustenabilității și fiabilității centrelor de date devin tot mai complexe. Explozia utilizării Inteligenței Artificiale (AI) adaugă o presiune suplimentară acestui ecosistem deja dinamic. Totuși, odată cu aceste provocări, apar și soluții inovatoare, unele dintre ele având ca motor chiar tehnologiile de AI. Vă invităm să citiți în continuare principalele coordonate cu care se vor confrunta operatorii de centre de date în 2025.

Creșterea constantă a consumului de energie în centrele de date

În 2023, consumul global de energie primară a atins 620 EJ (172.000 TWh), depinzând de sursele convenționale: petrol, cărbune și gaze naturale, care au reprezentat împreună 81% din total, potrivit celui mai recent studiu Energy Institute, „Statistical Review of World Energy 2024”, Energia regenerabilă a contribuit cu doar 15%, iar energia nucleară cu 4%, ceea ce înseamnă că ne așteaptă o tranziție lungă către energia verde. Electricitatea, energie secundară (derivată din surse primare), a înregistrat un consum record de 108 EJ (30.000 TWh), cu o creștere susținută a cererii pe fondul electrificării globale, estimată să accelereze cu 3-4% în 2025, comparativ cu 2024.

În acest context, și centrele de date au devenit consumatori importanți de electricitate, utilizând 460 TWh încă din 2022, echivalentul a 2% din cererea globală, iar estimările indică depășirea pragului de 1.000 TWh până în 2026. Datele la nivel de UE confirmă o creștere estimativă de până la 200% în perioada 2020-2030. Să dăm un exemplu concret: în 2023, Microsoft și Google au consumat împreună 49 TWh, potrivit analizei expertului Michael Thomas, bazată pe datele oficiale ale SUA. Pentru comparație, România a avut un consum de 53 TWh în 2023, conform datelor Transelectrica.

Provocări legate de fiabilitatea rețelelor electrice

Totodată, îngrijorările privind fiabilitatea rețelelor electrice cresc direct proporțional cu cerințele energetice ale AI. Un studiu recent Bloomberg, citat de Business Insider, arată faptul că consumul ridicat de energie al centrelor de date AI deja pune presiune pe rețelele electrice existente. Acesta afectează calitatea și fiabilitatea energiei pentru comunitățile învecinate, existând cazuri în care consumul exagerat de energie a generat probleme pentru electronicele din locuințe.

Evoluția accelerată a sectoarelor HPC, AI, GenAI

Creșterea explozivă a workload-urilor compute-intensive, precum HPC, AI și GenAI transformă fundamental infrastructura centrelor de date. Modele precum GPT-3, cu 175 miliarde de parametri în 2020, și GPT-4, cu aproximativ 500 miliarde de parametri în 2023, ilustrează capacitățile tot mai mari de învățare și de generare de text ale acestor tehnologii, dar și cerințele uriașe de resurse pentru antrenare și operare. Să nu uităm nici de evoluția lor rapidă – spre deosebire de modelele ulterioare, ChatGPT-2, lansat în 2019, a variat între 117 și 1,5 miliarde de parametri. Această evoluție stimulează producția de echipamente IT avansate și crește numărul de centre de date optimizate pentru AI.

Pentru a gestiona noile echipamente IT, care au un indice de Thermal Design Power (TDP) ridicat (peste 1kW, în cazul așa-numitelor „supercipuri”), și densități pe rack de până la 300 kW, centrele de date adoptă soluții avansate de răcire și alimentare. Centrele dedicate AI, cu putere semnificativ mai mare decât cele tradiționale, sunt esențiale pentru a face față creșterii exponențiale a aplicațiilor și sarcinilor compute-intensive. Se estimează că aceste facilități vor consuma între 100 și 300 TWh  până în 2026, potrivit Data Center Dynamics.

Pe piața cipurilor AI, Nvidia domină în prezent, însă competiția este intensă, cu jucători precum Google, Microsoft, Amazon, și Meta, dar și cu startup-uri și designeri de cipuri precum Intel, AMD, Broadcom, Ampere și Cerebras. Pe măsură ce noile soluții de hardware și de infrastructură evoluează, operatorii centrelor de date dedicate AI aspiră ca acestea să devină un exemplu de eficiență, scalabilitate și sustenabilitate în era digitalizării accelerate.

În plus, industria data center se află în faza de început a implementării roboticii și autonomiei AI on-site, iar investițiile în aceste capacități nu dau semne de încetinire. Drept urmare, ne putem aștepta ca, în 2025, tehnologiile AI autonome să îndeplinească roluri esențiale în centrele de date. Totodată, hyperscalerii vor continua să integreze tehnologii de AI la fiecare nivel al centrului de date, de la gestionarea eficienței energetice și întreținerea predictivă până la construirea unei infrastructuri AI specializate pentru workload-urile de învățare automată.

Data Center Quantum Computing ar putea deveni o realitate 

În 2025, calculul cuantic promite să devină o realitate în industria data center. Conform Deloitte Tech Trends 2024, calculul cuantic face trecerea de la faza experimentală la utilizarea practică, în special în domenii precum optimizarea și criptografia. Deși încă există provocări, progresele înregistrate în stabilitatea qubiților, scalabilitatea și integrarea hibridă sunt esențiale pentru adoptarea pe scară largă. În 2025 calculul cuantic ar putea deveni tehnologie complementară sistemelor clasice, oferind capabilități revoluționare ce pot redefini modul în care funcționează centrele de date. Totuși, atingerea întregului său potențial va necesita investiții continue, inovație și colaborare la nivelul întregii industrii.

Extinderea rețelelor private 5G

Potrivit lui Sandeep Raithatha, director în cadrul Virgin Media O2 Business, în 2025, rata de adopție a rețelelor private se va accelera. Acesta susține că piața va ajunge la 6,4 miliarde de dolari până în 2026. Astfel, vom vedea tot mai multe afaceri adoptând rețele private 5G pentru comunicații securizate și performante, în special în industrii precum producția, sănătatea, educația și orașele inteligente, care vor folosi rețelele private 5G pentru automatizare securizată și operațiuni în timp real. (Sursa: Data Center Knowledge )

Tarife în creștere, dar mai mici în piețele emergente

În 2025, tarifele de închiriere pentru centrele de date ar putea atinge noi valori maxime, impulsionate de cererea continuă și oferta restrânsă, în special în piețele principale. Un exemplu este SUA, unde, potrivit estimărilor CBRE, preînchirierea va depăși 90%,  ceea înseamnă că o mare parte din capacitatea noilor centre de date va fi deja rezervată înainte de finalizarea construcțiilor. Acest trend va intensifica concurența pentru spațiile disponibile, determinând chiriașii să înceapă mai devreme procesul de închiriere pentru a asigura necesarul de capacitate. Deși oferta de construcții de centre de date este în creștere conform Reuters, ratele de neocupare au ajuns la un minim istoric, subliniind în continuare diminuarea ofertei. Drept urmare, dezvoltatorii se orientează tot mai mult către locații alternative cu condiții mai favorabile, cum ar fi piețele emergente, unde acest fenomen ar putea duce la prețuri mai competitive pentru chiriași. În Europa, țări precum Spania sunt în plină expansiune, alimentate de disponibilitatea terenurilor, energiei și infrastructurii de fibră optică mai ieftine.

Instituțiile financiare vor construi fabrici de AI 

În sectorul serviciilor financiare, utilizarea AI este în plină expansiune, tehnologiile aplicându-se în domenii precum verificarea identității pentru combaterea spălării banilor, reducerea alertelor false de fraudă și dezvoltarea de strategii de tranzacționare pentru creșterea randamentului pieței. De asemenea, AI automatizează procesarea documentelor și accelerează ciclurile de finanțare. Pentru a profita de aceste oportunități, instituțiile financiare se vor îndrepta către construirea de fabrici de AI, adică centre de calcul care utilizează tehnologie avansată pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Aceste fabrici vor crea aplicații de AI capabile să răspundă la sute sau chiar mii de necesități, oferind astfel un avantaj competitiv semnificativ, potrivit lui Kevin Levitt, director global al departamentului de servicii financiare în cadrul Nvidia. (Aflați mai multe: Data Center Knowledge)

Noi abordări ca răspuns la cerințele energetice tot mai mari

Așa cum știm, consumul energetic al centrelor de date este strâns legat de workload-urile procesate, iar modelele GenAI, precum ChatGPT, au cerințe energetice mari. De exemplu, o singură interogare poate consuma între 1 și 10 Wh, cu o medie de 4,5 Wh, de aproximativ 15 ori mai mult decât o căutare pe Google (0,3 Wh). Acest consum variază în funcție de dimensiunea și complexitatea modelului, infrastructura utilizată și tehnicile de optimizare aplicate. Industria depune eforturi continue pentru a îmbunătăți eficiența energetică a sistemelor AI.

Alegerea locației centrelor de date și disponibilitatea resurselor energetice sunt factori strategici esențiali. Aceasta implică și o alegere între construirea de facilități noi sau adaptarea celor deja existente. Centrele de date pot fi modernizate pentru a susține workload-urile AI, pe când sarcinile de antrenare, nefiind sensibile la latență, pot fi gestionate în centre de date din locații cu costuri mai reduse. Totuși, pentru inferența AI, unde latența scăzută, fiabilitatea și scalabilitatea sunt critice, locațiile premium cu costuri mai mari devin o alegere costisitoare, dar necesară.

Pentru a răspunde acestor cerințelor energetice uriașe, operatorii implementează soluții precum microrețelele (microgrids), sisteme de stocare a energiei, UPS cu grid interaction, turbine, generatoare, celule/pile de combustie și surse regenerabile, inclusiv energie nucleară. Companii precum Schneider Electric, Vertiv, Eaton, ABB și Huawei conduc inovațiile tehnologice, oferind soluții adaptate pentru a susține cererea tot mai mare generată de centrele AI.

Cu ce provocări se vor confrunta operatorii de centre de date în 2025, pe sectorul energetic? Aceștia trebuie să facă față penuriei de energie, să evalueze fiabilitatea și să îmbunătățească reziliența rețelelor electrice, având în vedere și posibilitatea implementării soluțiilor off-grid sau hibride. În plus, aprobarea proiectelor pentru îmbunătățirea rețelelor electrice poate dura mult timp. Un exemplu de bune practici în acest sens este Departamentul pentru Energie al SUA, care a demarat un program în 2024, pentru a simplifica procesul de autorizare a anumitor proiecte mai mari, în vederea reducerii acestei perioade la 24 de luni.

Accelerarea adopției tehnologiei de liquid cooling

Pe măsură ce workload-urile devin mai complexe, noile echipamentele IT din centrele de date, precum serverele cu densități termice ridicate, necesită soluții eficiente de transfer termic. În acest context,  liquid cooling-ul s-a impus deja ca tehnologie ideală datorită capacității sale de a gestiona căldura generată, de a reduce consumul de energie și de a îmbunătăți performanța operațională. În plus, oferă și beneficii precum consum redus de apă, economie de spațiu, reutilizarea căldurii și un TCO (Total Cost of Ownership) redus, fiind susținută totodată de reglementările care promovează sustenabilitatea, deoarece generează mai puține emisii de gaze cu efect de seră.

Provocările nu sunt însă puține. Amintim dominația sistemelor de răcire pe bază de aer în centrele de date, investițiile inițiale mari, lipsa forței de muncă calificate, lipsa standardelor, metricilor și a bunelor practici. La acestea se adaugă restricțiile de reglementare legate de utilizarea agenților frigorifici cu GWP ridicat (Global Warming Potential, potențial de încălzire globală) și a fluidelor dielectrice cu PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice).

După testarea diferitelor variante, metoda de liquid cooling de tip single-phase direct-to-chip a devenit una dintre cele mai promițătoare soluții, deschizând calea pentru opțiuni care combină răcirea pe bază de aer și cea bazată pe lichid. Alte tehnologii există, dar sunt încă în faza de dezvoltare: plăci de răcire (cold plates), microcanale microfluidice (microfluidic microchannels), micro-convective etc. Există și sisteme în dezvoltare care folosesc presiune pozitivă sau negativă, răcire monofazică și bifazică, imersie, pulverizare sau combinații între plăci de răcire și imersie. În următorii ani, ne putem aștepta ca majoritatea centrelor de date să implementeze parțial tehnologii de răcire pe bază de lichid, într-o formă sau alta.

Unele voci din industrie, precum Nick Schweissguth (directorul companiei americare specializate în soluții de răcire, LiquidStack), consideră că, pe măsură ce densitatea cipurilor va continua să crească în 2025, răcirea bifazică cu lichid (two-phase liquid cooling) va deveni o abordare cheie pentru a permite centrelor de date să facă față cerințelor imense de răcire ale IA, potrivit Data Center Knowledge.

Un avantaj este faptul că guvernele sprijină aceste tehnologii. Un exemplu concret este inițiativa ARPA-E Coolerchips  a aceluiași Departament pentru Energie al SUA, care are ca scop „reducerea cheltuielilor totale pentru electricitatea de răcire, la sub 5% din sarcina IT a unui centru de date tipic, în orice moment și în orice locație din SUA pentru un sistem de calcul de înaltă densitate”.

Vertiv, Schneider Electric, Trane, Stulz și Johnson Controls sunt cei mai importanți furnizori de soluții inovative de răcire. Soluții de nișă oferă Accelsius, Asperitas, Chilldyne, CoolIT Systems, GRC, Iceotope, Jetcool, LiquidStack, Mara, Quantas, Submer și Zutacore. În plus, mari producători precum Dell, HPE, Huawei sau IBM furnizează direct către utilizatorii finali echipamente IT care integrează tehnologii de liquid cooling.

Creșterea eforturilor de sustenabilitate și eficientizare a centrelor de date

Steven Carlini, vicepreședinte al departamentului AI și data center în cadrul Schneider Electric, remarcă, citat de Data Center Knowledge, faptul că sustenabilitatea devine o prioritate centrală în extinderea centrelor de date. Multe dintre noile autorizații de construire impun surse de energie fără emisii de carbon, ceea ce stimulează interesul pentru energia nucleară. Totuși, operatorii care au nevoie rapidă de energie apelează la turbinele cu gaz natural.

Reprezentantul Schneider Electric observă și că sustenabilitatea se extinde și la materialele de construcție, preferate fiind oțelul și cimentul cu emisii reduse de carbon. Se pune accent și pe prelungirea duratei de viață a serverelor și utilizarea unor instrumente pentru măsurarea și decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare. „Emisiile Scope 3 rămân cea mai mare provocare, deoarece depind în mare măsură de capacitatea furnizorilor de a raporta date exacte și verificabile”, a adăugat Steven Carlini.

Contribuția AI la obiectivele de sustenabilitate

Tehnologiiile de AI joacă un rol important în tranziția către un viitor verde, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De exemplu, Google investește masiv în practici care reduc energia necesară antrenării modelelor AI. Trillium, unitatea de procesare Tensor de a șasea generație a companiei, este cu 67% mai eficientă energetic  decât predecesorul său, TPU v5e. În plus, în 2023, PUE-ul mediu anual al Google a fost de 1,10, cu 100% din consumul anual de energie provenind din surse regenerabile, încă din 2017.

Totodată, Google folosește modele AI pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Printre acestea se numără un model de planificare a rutelor, eficient din punct de vedere al consumului de combustibil, care ia în considerare traficul, terenul și motorul vehiculului. În același scop este antrenat și un model hidrologic, care prognozează inundațiile cu până la șapte zile în avans, dar și un model de trafic, care optimizează sincronizarea semafoarelor, reducând traficul de tip „stop-and-go” și consumul de combustibil. Google folosește aceste metode în scopul de a atinge neutralitatea climatică în toate operațiunile, până în 2030.

Deși trebuie să rămânem optimiști în legătură cu impactul pozitiv al AI asupra optimizării și performanței, trebuie să fim conștienți de amprenta sa ecologică. Este nevoie colaborare pentru a gestiona consumul de resurse al AI într-un mod responsabil. Promovarea centrelor de date mai eficiente și sustenabile implică strategii precum reducerea emisiilor de carbon în fazele de design, construcție și operare, implementarea unor soluții eficiente de răcire, optimizarea utilizării resurselor, utilizarea surselor de energie cu emisii scăzute, îmbunătățirea eficienței energetice, utilizarea responsabilă a apei, valorificarea potențialului de reutilizare a căldurii reziduale, stabilirea unor practici de economie circulară, combinarea modularității cu infrastructura pre-inginerizată și prefabricată, și adoptarea materialelor și tehnologiilor ecologice.

Folosirea digital twins pentru reducerea consumului energetic

Digital twins pot contribui semnificativ la reducerea consumului energetic în centrele de date prin simularea workload-urilor serverelor și a impactului acestora asupra consumului de energie și generării de căldură. Utilizând aceste modele virtuale pentru a optimiza sistemele de răcire și IT (care împreună sunt responsabile pentru 80-90% din consumul total de energie) poate fi redus consumul serverelor cu până la 10% și consumul pentru răcire cu până la 30%, generând economii semnificative la facturile de energie. Aflați mai multe

Raportarea de sustenabilitate, practică standard la nivelul UE

Raportarea sustenabilității e pe cale să devină o practică standard, cu metrică și indicatori specifici de sustenabilitate și eficiență. În martie 2024, Comisia Europeană a adoptat o nouă reglementare  pentru evaluarea sustenabilității centrelor de date din UE, vizând creșterea transparenței, reducerea consumului de energie și apă, promovarea energiei regenerabile și reutilizarea căldurii reziduale. Operatorii centrelor de date cu o cerință de putere IT instalată de minimum 500kW trebuie să raporteze anual indicatori de performanță și sustenabilitate începând cu septembrie 2024. Indicatorii de performanță ce trebuie raportați sunt energia și sustenabilitatea, capacitatea TIC și traficul de date, pe când indicatorii de sustenabilitate în cauză sunt: eficiența consumului de energie și apă, factorul de reutilizare a energiei și factorul de energie regenerabilă.

Dificultăți în atingerea obiectivelor de sustenabilitate  

Giganții tehnologici precum AWS, Microsoft și Google ar putea întâmpina dificultăți în atingerea obiectivelor ambițioase de sustenabilitate, mai precis în utilizarea în proporție de 100% a energiei fără emisii de carbon până în 2030, fiind nevoiți să se bazeze mai mult pe combustibili fosili, precum gazul natural, ceea ce le-ar putea crește amprenta de carbon și le-ar atrage penalizări reglementare sau critici din partea publicului. În același timp, furnizorii de servicii de colocare ar putea avea dificultăți în procurarea energiei curate din cauza creșterii prea lente a surselor regenerabile, ceea ce ar conduce la costuri operaționale mai mari sau pierderea clienților care caută soluții mai ecologice. Astfel, utilizarea gazului natural pentru generarea de energie în centrele de date, atât pentru alimentarea principală cât și pentru backup, devine tot mai atrăgătoare pe măsură ce rețelele electrice se confruntă cu instabilitatea surselor regenerabile.

Accesul la capital

Tom Traugott, vicepreședinte senior în cadrul EdgeCore Digital Infrastructure, consideră că, în 2025, indiferent dacă o companie are experiență sau este proaspăt intrată pe piață, atragerea capitalului necesar pentru proiectarea, dezvoltarea și operarea centrelor de date optimizate pentru AI va fi critică pentru creștere, mai ales pe măsură ce cerințele energetice și de sustenabilitate devin tot mai mari. „O provocare pentru noii operatori de pe piață va fi să se asigure că investitorii au suficientă încredere în istoricul unei platforme pentru a furniza capitalul necesar care le va permite să garanteze siguranța livrării și execuției, dar și constanța operațiunilor”, a precizat Tom Traugott. (Sursa: Data Center Knowledge)

Stocarea datelor pe termen lung

În 2028, volumul de date generate va atinge un nivel fără precedent, de până la 400 de zettabytes, cu o rată anuală de creștere compusă (CAGR) de 24%, potrivit lui BS Tej, vicepreședinte executiv în cadrul Seagate. Pe măsură ce sectorul AI se dezvoltă și se extinde, valoarea datelor va crește, ceea ce va duce la necesitatea stocării acestora pentru perioade mai lungi. Însă, capacitatea instalată de stocare date va crește doar cu o rată anuală de 17%, mult mai lent decât creșterea  efectivă a volumului de date generate în economie și societate. Această disparitate între ritmurile de creștere ale datelor și capacitățile de stocare va perturba echilibrul global între cerere și oferta de stocare. Organizațiile vor trebui să adopte planuri de capacitate pe termen lung pentru a asigura oferta de facilități de stocare și pentru a monetiza pe deplin investițiile în infrastructura AI.

Concluzii

Industria centrelor de date se pregătește pentru un an marcat de creșteri fără precedent ale cererii, dezvoltări tehnologice promițătoare și presiuni tot mai mari pentru sustenabilitate. De la adoptarea quantum computing-ului și a optimizării cu ajutorul Inteligenței Artificiale, până la migrarea către piețele emergente și integrarea surselor de energie verde, operatorii și dezvoltatorii sunt provocați să găsească echilibrul între inovație și eficiență. Cu prețuri în creștere și constrângeri de resurse, succesul va depinde de investiții strategice, colaborări și capacitatea de a anticipa schimbările.

Ne vom strădui să dezbatem cât mai multe dintre aceste tendințe și pe scena ediției 2025 a DataCenter Forum, care va avea loc pe 7 mai in București.

 

Industria data center dincolo FLAP-D. Care sunt principalele strategii și proiecte naționale care fac diferența?

Regiunea FLAP-D (Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin) rămâne un lider pe piața europeană a centrelor de date, concentrând cele mai mari investiții din industrie. Totuși, schimbările majore din ultimii ani au accelerat dezvoltarea în țări precum Spania, Grecia, Italia și Suedia, pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de consumul de energie.

De exemplu, în Țările de Jos, guvernul a impus un blocaj de 9 luni asupra autorizațiilor pentru centrele de date mai mari de 10 hectare. Similar, în această vară, consiliul municipal din sudul Dublinului a respins cererea de autorizație a Google, care plănuia să construiască aici un nou centru de date. Autoritățile au invocat îngrijorări cu privire la cererea de energie din rețeaua irlandeză și lipsa de surse de energie regenerabilă on-site. Au apărut schimbări și în Germania, primul stat care are o legislație dedicată centrelor de date. Din 1 ianuarie 2024, toți operatorii data center din Germania trebuie să acopere 50% din consumul de energie al centrelor de date cu energie electrică nesubvenționată, din surse regenerabile. În plus, Germania impune un PUE mai mic sau egal cu 1,5 începând din 1 iulie 2027 (și PUE de 1,3, din iulie 2030).

 

În acest context, am analizat principalele programe, strategii, parteneriate și proiecte la nivel european pentru a înțelege mai bine cum se adaptează statele din afara FLAP-D la această nouă realitate.

 

Grecia, între birocrație și transformare digitală

 

Grecia beneficiază de investiții din partea Amazon, Google, Digital Realty și Microsoft, care promit să creeze mii de locuri de muncă și vor transforma țara într-un important hub data center în Europa. În 2023, Microsoft anunța un plan de investiție de 1 miliard USD pentru construirea unui campus de trei centre de date, la 1,5 km nord de Sparta. Similar, Google plănuiește să-și construiască propriile centre de date în Atena, până în 2030. Din păcate însă, mulți investitori se confruntă cu birocrația elenă: Microsoft a avut nevoie de patru ani  pentru a obține autorizația de construcție pentru primul său centru de date din Grecia (Spata), conform publicației online ekaterini.com.

 

Cum a obținut totuși Grecia aceste performanțe? Câteva dintre argumente sunt: poziția geografică strategică a Greciei (leagă Europa de Africa, Orientul Mijlociu și, prin extensie, Asia), stabilitatea economică și politică după criza economică de zece ani, îmbunătățirea infrastructurii și resursa umană de calitate.

În plus, strategia de transformare digitală 2020-2025 a Greciei, numită și „Biblia digitală” prioritizează digitalizarea, inclusiv dezvoltarea abilităților digitale ale societății grecești, la toate nivelurile și vârstele. Strategia este completată de proiecte pentru integrarea integrarea tehnologiilor digitale în diverse sectoare economice și transformarea întreprinderilor în întreprinderi digitale.

Mai mult, la începutul anului 2024, Ministerul Investițiilor din Emiratele Arabe Unite și Ministerul Guvernării Digitale al Republicii Elene au semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) pentru a dezvolta centre de date cu o capacitate totală de 500 megawați.  Amintim și că, în 2021, Grecia a primit de la UE o prefinanțare în valoare de 4 miliarde EUR,  o parte dintre acești bani urmând să fie folosiți și pentru adoptarea tehnologiilor digitale de către IMM-uri. La toate acestea se adaugă și eforturile Greciei de înființare a zonelor de liber schimb (Free Trade Zones) și a zonelor economice speciale (Special Economic Zones), care ajută la crearea unui climat atractiv pentru investitori.

 

Italia mizează pe reactoarele modulare mici (SMR)

În octombrie 2024, ministrul Întreprinderilor din Italia, Adolfo Urso, a anunțat că țara a fost aleasă ca locație pentru o investiție în centre de date în valoare de 30 de miliarde EUR de către o corporație străină, însă nu a oferit informații suplimentare. Cu doar o lună înainte de acest anunț, prim-ministrul italian Giorgia Meloni s-a întâlnit cu Larry Fink, directorul multinaționalei americane de investiții BlackRock, pentru a discuta despre posibile investiții în centre de date și în infrastructura energetică de sprijin. Cei doi au decis crearea unui grup de lucru pentru a discuta posibile proiecte viitoare de infrastructură.

Hyperscalerii americani Microsoft, Google, Amazon și Oracle au deja centre de date în țară – Microsoft plănuiește să investească încă 4,3 miliarde EUR pentru a-și extinde infrastructura cloud și AI din Italia. La rândul său, Amazon va investi 1,2 miliarde EUR în următorii cinci ani pentru extinderea afacerii data center din țară.

Cu toate acestea, prețul energiei electrice din Italia, mai mare decât în statele europene competitoare, rămâne o provocare. Pentru a o rezolva, guvernul italian va introduce un nou cadru legislativ până la finalul anului 2024, care va susține construcția de reactoare modulare mici (SMR) – planul pe termen lung fiind de a transforma energia nucleară într-un pilon al brandului „Made in Italy”.

 

O altă problemă recunoscută de Urso este deficitul de specialiști IT în Italia. La rezolvarea acesteia, contribuie și Microsoft, care își propune să califice peste un milion de italieni  până în 2025, cu accent pe fluența în AI și transformarea afacerilor cu ajutorul AI. Microsoft plănuiește să își atingă scopul prin colaborarea cu parteneri din industrie, universități, organizații nonprofit, instituții guvernamentale etc.

Nu trebuie să uităm nici că Italia a fost un pionier în inițiativele de cloud suveran european. De exemplu, strategia Cloud Italia conține linii directoare pentru migrarea către cloud a Administrației Publice. Aceste inițiative stimulează evoluția industriei cloud din țară.

 

Norvegia, un exemplu de colaborare cu operatorii data center locali

 

Dezvoltarea industriei data center din Norvegia se bazează pe avantaje competitive precum climatul rece pe tot parcursul anului, stabilitatea politică și disponibilitatea energiei regenerabile. La începutul acestui an, Google a anunțat că va construi până în 2026 un centru de date (240 MW) în valoare de 600 milioane EUR în Skien, Norvegia. Acesta este un semn că eforturile guvernului norvegian de a poziționa Norvegia ca țară atractivă pentru operatorii de centre de date au dat roade.

În 2018, Norvegia a lansat propria strategie pentru industria data center (actualizată în 2021), care a fost și prima de felul ei la nivel global. În ianuarie 2024, a fost creat Ministerul Digitalizării și Guvernanței Publice, care este responsabil pentru digitalizare și industria centrelor de date. În plus, autoritățile norvegiene lucrează la actualizarea legilor și reglementărilor pentru a ține cont de digitalizarea rapidă a societății, proces la care contribuie activ și industria norvegiană data center. De exemplu, Legea comunicațiilor electronice (Ekomloven) este în curs de actualizare și va permite reglementarea industriei centrelor de date ca facilitate conexă rețelelor și serviciilor de comunicații electronice.

 

În decembrie 2023, guvernul Norvegiei a refuzat recomandarea Autorității Naționale de Securitate a țării de a dezvolta un cloud de stat, optând, în schimb, pentru o soluție de cloud național operat în colaborare cu jucători comerciali. Această decizie a subliniat încrederea autorităților în industria data center norvegiană.

 

Suedia și Finlanda, campioanele energiei electrice ieftine  

 

În iunie 2024, Microsoft a anunțat că va aloca 3,2 miliarde USD pentru a-și extinde capacitatea data center în Suedia. Anunțul vine la trei ani de la inaugurarea primei regiuni Azure și a primului cluster data center în această țară. Ca parte din proiect, la fel ca în Italia, Microsoft va prioritiza pregătirea a 250 000 de persoane în domeniul AI, până în 2027.

 

În cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul suedez Ulf Kristersson, președintele Microsoft, Brad Smith, a precizat că principalul argument pentru investiția companiei a fost „politica energetică de perspectivă a Suediei, accesul din abundență la energie verde, fie că este vorba de energie fără carbon sau de energie regenerabilă”.

 

Nici Finlanda nu se lasă mai prejos: în noiembrie 2024, Google a cumpărat 1400 de hectare în valoare de 27 milioane EUR în Kajaani, localitate care găzduiește cel mai puternic supercomputer al Europei, LUMI. Finlanda și Suedia se remarcă prin cea mai ieftină energie electrică din Europa, potrivit statisticii Finnish Energy. În 2023, prețul mediu al energiei electrice a fost de 56,47 EUR/MWh în Finlanda și 51,70 EUR/MWh în zona Stockholm. Comparativ cu Europa Centrală, diferența este mare: în Germania, prețul a fost de 95,18 EUR/MWh, iar în Irlanda a ajuns la 131,62 EUR/MWh.

 

Dar Finlanda a mers și mai departe – în urmă cu doi ani, a redus taxa pe electricitate pentru centrele de date mici la nivelul minim permis de UE. Pentru a beneficia de reducere, una dintre condițiile impuse este utilizarea eficientă a căldurii reziduale. Ca urmare, căldura reziduală a supercomputerului LUMI satisface 20% din necesarul anual al orașului Kajaani din Finlanda. În mod similar, Microsoft folosește căldura reziduală a centrelor de date din Helsinki  pentru a asigura aproximativ 40% din nevoile de încălzire centralizată ale zonei Espoo. Trebuie spus și că Finlanda are cea mai avansată rețea de încălzire centralizată din lume, care permite transferul eficient al căldurii reziduale generate de centrele de date.

 

Suedia și Finlanda se remarcă și prin accesul la energie regenerabilă (hidroenergie, energie eoliană, solară și nucleară), siguranța livrării de electricitate, aprobarea rapidă a proiectelor comparativ cu alte țări, riscul seismic extrem de redus și disponibilitatea ridicată a specialiștilor IT.

 

Danemarca, lider în energia regenerabilă

În octombrie 2024, CEO-ul NVIDIA Jensen Huang și regele Frederik al X-lea al Danemarcei au inaugurat primul supercomputer AI al țării, Gefion.  Acesta include peste 1500 de GPU-uri NVIDIA H100 Tensor Core, operate de Danish Center for AI Innovation (DCAI) și finanțate de Novo Nordisk Foundation, una dintre cele mai bogate fundații caritabile din lume, alături de Export and Investment Fund of Denmark, bancă națională a Danemarcei. Într-o primă fază, Gefion va servi organizațiile publice și private care vor să folosească AI pentru progrese în calculul cuantic, eficiență energetică, prognoză meteorologică și medicină.

 

Un alt proiect important a fost anunțat în septembrie de atNorth, care vrea să construiască cel mai mare centru de date al său în Ølgod in Varde, din Danemarca. Acesta se va întinde pe 174 de hectare, va avea o capacitate inițială de 250 MW și va fi echipat cu tehnologie avansată care va permite reutilizarea căldurii  reziduale în locuințe și sere industriale. atNorth operează alte 7 centre de date în țările nordice. Tot în septembrie, Penta Infra a anunțat planurile de a construi un centru de date de peste 20 000 mp și capacitate IT de 20 MW în Copenhaga.

 

Strategia Danemarcei pentru industria centrelor de date, care a consacrat Copenhaga drept hub european de referință, se bazează pe poziția sa de lider global în energie regenerabilă și în domeniul securității energetice.

 

Creștere accelerată a industriei data center din Spania

 

Așa cum spunea și Manuel Giménez, directorul executiv al Spain DC, asociația industriei data center spaniolă, sectorul spaniol înregistrează cea mai rapidă creștere din Europa. În 2023, Madridul acoperea 61% din industrie (147 MW IT), Barcelona venea din urmă cu 14,4% (34,9 MW IT), la fel și Aragon 37,2 MW IT. Potrivit aceleiași Spain DC, până în 2026, Spania și-ar putea crește capacitatea instalată de până la șase ori, depășind 600 MW. Creșterea o va aduce mai aproape de marile piețe europene din FLAP-D.

 

Spania se remarcă prin poziția sa strategică ca punct de conexiune pentru cablurile submarine care leagă Europa de America Latină, Statele Unite, Africa și Orientul Mijlociu, ceea ce stimulează creșterea furnizorilor de conectivitate. De asemenea, prin poziția geografică oferă un nivel ridicat de radiație solară, ideal pentru generarea energiei regenerabile. Cu acces la energie verde, rețele de telecomunicații dezvoltate, o industrie tehnologică puternică, talent digital și capacitate de inovație, Spania s-a impus ca hub tehnologic european de top și ca destinație ideală pentru investiții în centre de date.

 

Hyperscalerii nu au întârziat să apară: în urmă cu doi ani, Google a decis să deschidă o regiune cloud în Madrid, care a venit cu un plan de investiții pe cinci ani (650 milioane USD) și include proiecte de infrastructură critică, precum cablul submarin Grace Hopper, care conectează Spania de SUA și UK. În 2022, Amazon a lansat o regiune cloud în Aragon, iar în 2024 a anunțat noi investiții de 15,7 miliarde EUR.  Planurile includ construirea a patru parcuri eoliene și opt centrale solare. La rândul său, Microsoft a anunțat că își va crește de patru ori investițiile în AI și infrastructura Cloud din Spania în perioada 2024-2025, ajungând la 2,1 miliarde de dolari. Citiți mai multe, aici. Pentru a susține această creștere, guvernul spaniol plănuiește să crească investițiile în dezvoltarea infrastructurilor rețelelor de transport energetic.

 

Cum evoluează situația în România?

 

În România avem aproximativ 130 de centre de date, majoritatea fiind concentrate în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Craiova. Capacitatea lor acoperă doar 3,2 W pe cap de locuitor, mult sub media țărilor nordice, care ajung la 22,6 W, și sub media Europei Centrale și de Est (4,5 W). Totuși, România se apropie de performanțele țărilor nordice în ceea ce privește indicele PUE (Power Usage Effectiveness), cu o medie estimată de 1,37, conform unui studiu Crosspoint Real Estate. Industria data center românească beneficiază de avantaje precum accesul la specialiști IT bine pregătiți și abundența de surse de energie regenerabilă, inclusiv eoliană, hidroenergie și solară. Centrele de Date din România sunt de dimensiune mică, dacă ne raportăm la piața globală. Există totuși câteva care ies în evidență prin tehnologiile integrate și specializare (ClusterPower, Orange Business Solutions, NXDATA, M247, StarStorage, GTS etc).  De asemenea, noi proiecte au fost anunțate de companii precum Portland Trust și Infinity Cloud Technologies.

 

În ultimii ani, au existat negocieri cu reprezentanți ai Google, Microsoft și Amazon pentru construirea unor centre de date de mari dimensiuni în România, până în prezent se pare că acestea nu au avansat dincolo de stadiul de discuții. (https://www.zf.ro/business-hi-tech/google-accelereaza-discutiile-centru-date-mari-dimensiuni-romania-22434832)

 

Pentru zona publică, în aprilie 2024, statul român a semnat un contract cu Vodafone, în valoare de 418,7 milioane de lei, pentru dezvoltarea infrastructurii de cloud privat guvernamental. Proiectul este finanțat prin PNRR – Componenta 7 Transformare Digitală și include multiple facilități de tip data center, care se vor adăuga celor deja existente la ICI, ONRC, MAI etc.

 

Concluzie

 

Deși România are strategii naționale pe multiple arii ( Digitalziare, AI, Quantum Computing) nu există o abordare coerentă a sectorului DataCenter și nici măsuri concrete de catalizare a domeniului. Observăm că statele care își accelerează dezvoltarea în industria data center mizează pe componente cheie precum: dezvoltarea abilităților digitale ale societății, îmbunătățirea infrastructurii (inclusiv a rețelelor de transport energetic), eliminarea birocrației, investiții în surse de energie alternative/regenerabile, colaborarea cu operatorii data center locali pentru adaptarea legislației, reducerea taxelor pe energie electrică pentru industria data center și utilizarea eficientă a căldurii reziduale. Toate acestea sunt frecvent integrate în strategii naționale coerente de transformare digitală, gândite pe termen lung.

Sperăm ca autoritățile din România să se inspire din exemplul acestor state și să învețe cum să valorifice mai bine oportunitățile din domeniul centrelor de date, o industrie globală evaluată astăzi la cca 324 miliarde USD, dar cre va depăși 436 miliarde până în 2028.

UE investește în industria data center. Care sunt cele mai importante programe de finanțare

În 2024, investițiile în piața europeană a centrelor de date au cunoscut o creștere impresionantă de 168%  față de anul precedent, conform unui studiu recent realizat de compania de consultanță imobiliară Knight Frank.  După ce luna trecută am rezumat principalele proiecte, parteneriate și investiții ale celor mai importanți jucători de pe piață, acum este timpul să analizăm și programele europene care contribuie la această creștere.

 

Programe europene de finanțare care se adresează și industriei data center

 

Cadrul financiar multianual (CFM, multiannual financial framework) are un buget de 1.216 miliarde EUR și susține dezvoltarea sectorului digital prin numeroase programe de finanțare. Le rezumăm mai jos pe cele relevante pentru industria data center.

1.Digital Europe (DIGITAL) are un buget total de 7,5 miliarde EUR și este programul central care se adresează sectorului digital în cadrul CFM. DIGITAL include două componente de interes pentru sectorul centrelor de date: capacități de supercalcul și procesare a datelor (buget de 2,2 miliarde de euro) și Inteligență Artificială (2,1 miliarde de euro). Potrivit Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), DIGITAL poate suplimenta finanțările disponibile prin alte inițiative ale UE, inclusiv Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru infrastructura digitală, Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile structurale.

Printre prioritățile DIGITAL se numără „consolidarea transformării digitale a sectorului public și a celui privat din UE prin finanțarea infrastructurii digitale, a instrumentelor de partajare a datelor, ecosisteme de inteligență artificială și următoarea generație de servicii cloud și edge”, conform aceleiași ADR. Deși momentan nu există apeluri deschise pentru Digital Europe, cei interesați pot monitoriza oportunitățile de finanțare pe platforma Agenției pentru Dezvoltare Regională. ADR asigură și punctul național de contact  pentru acest program, organizațiile interesate pot solicita aici informații personalizate.

 

2.  Connecting Europe Facility (CEF) – Digital sprijină dezvoltarea rețelelor și infrastructurilor esențiale pentru conectivitate la nivel european, în domeniul telecomunicațiilor. Prin acest program, UE investește în rețele de bandă largă pentru a asigura infrastructuri moderne, care să poată susține atât tehnologiile actuale, cât și pe cele viitoare.

 

Programul are un buget de 2 miliarde EUR și își propune să implementeze rețele de mare capacitate, inclusiv sisteme 5G, în zonele socioeconomice importante și să asigure acoperire continuă cu 5G pe principalele rute de transport, inclusiv în rețelele transeuropene. De asemenea, se vor implementa sau îmbunătăți semnificativ rețelele de bază, inclusiv cele de cabluri submarine, în interiorul și între statele membre, dar și între UE și statele terțe. Proiectele susțin și infrastructura de conectivitate digitală în cadrul inițiativelor transfrontaliere din domeniile transportului și energiei. Aplicațiile pentru apelurile CEF-Digital sunt deschise entităților publice sau private (inclusiv parteneriate) stabilite în țările membre UE.

 

În octombrie 2024, CEF Digital a lansat 3 apeluri care au ca termen limită data de 13 februarie 2025. Unul dintre acestea dispune de un buget de 90 milioane EUR și vizează „Infrastructura de Comunicații Quantice – Inițiativa EuroQCI (Infrastructura de Comunicații Quantice pentru conexiuni între statele membre, inclusiv OCT-uri)”. Mai multe detalii, aici.

3. Horizon Europe  finanțează cercetări esențiale în domenii precum tranzițiile verde și digitală. Programul are un buget total de 95.5 miliarde EUR și sprijină cercetarea și inovarea în AI și robotică, internetul next generation, calculul de înaltă performanță, big data, tehnologii digitale cheie, 6G.

Inițiativele Horizon Europe completează acțiunile programului Digital Europe. Aici  găsiți mai multe informații despre toate programele europene care se adresează domeniului digital.

 

The European High Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU)

 

EuroHPC JU este o entitate juridică și de finanțare, creată în 2018, care are la bază cooperarea dintre Uniunea Europeană, țări europene, printre care și România, și parteneri privați (European Technology Platform for High Performance Computing, Big Data Value Association și European Quantum Industry Consortium).

 

Obiectivul organizației este de a dezvolta, implementa, extinde și menține în UE un ecosistem avansat, securizat și hiperconectat de supercomputing, de calcul cuantic, AI, servicii și de infrastructură de date. EuroHPC JU își propune și să extindă utilizarea acestei infrastructuri de supercomputing la un număr cât mai mare de utilizatori privați și să sprijine dezvoltarea competențelor cheie.

În perioada 2021-2027, EuroHPC are un buget de 7 miliarde EUR, proveniți în mare parte din actualul buget pe termen lung al UE și Cadrul financiar multianual (CFM 2021-2027), la care se adaugă contribuțiile statelor partenere și ale partenerilor privați. EuroHPC oferă sprijin financiar pentru achiziții publice sau granturi pentru cercetare.

 

Cele mai recente apeluri au fost lansate de EuroHPC JU în septembrie 2024, în vederea selectării unor entități din Europa care să găzduiască și să opereze supercomputere optimizate pentru AI, platforme experimentale și fabrici de AI, finanțate prin programul Digital Europe. Inițiativa vizează dezvoltarea unui ecosistem AI puternic, prin infrastructuri dedicate care să sprijine inovația și competitivitatea în UE. Fabricile de AI vor funcționa ca centre complete (one-stop-shops), oferind instrumente esențiale, dezvoltare de competențe și suport pentru startup-uri, IMM-uri și cercetători. Fabricile vor facilita accesul la calcul optimizat pentru AI, necesar pentru antrenarea și dezvoltarea pe scară largă a modelelor AI și aplicațiilor emergente.

 

Primul apel (EUROHPC-2024-CEI-AI-01 ) li se adresează „entităților gazdă existente ale supercomputerelor EuroHPC” (organizații/instituții care deja dețin și operează deja supercomputere EuroHPC), iar al doilea apel (EUROHPC-2024-CEI-AI-02) se adresează unor noi entități gazdă. Ambele prevăd achiziționarea opțională a unei platforme avansate de supercalcul experimental și înființarea unei fabrici AI, sprijinind astfel accesul la resurse de calcul performante pentru dezvoltarea și testarea aplicațiilor AI.

 

Apelurile includ mai multe termene intermediare, până la cel final din 31 decembrie 2025. În noiembrie 2024, a fost anunțată primirea a șapte propuneri pentru înființarea de fabrici AI, care vor fi construite în jurul rețelei UE de supercalculatoare HPC (High-Performance Computing). Propunerile au fost depuse de 15 state membre și două state participante asociate, printre care și Finlanda, Luxemburg, Suedia și Italia. Spania a depus o propunere care implică participarea României, Portugaliei și a Turciei. Propunerile sunt în prezent evaluate de un grup independent de experți, selecția finală va fi anunțată în decembrie 2024, lansarea fabricilor AI urmând să fie demarată ulterior.

 

Rezultatele finanțărilor europene coordonate prin EuroHPC JU

EuroHPC JU a echipat deja Uniunea Europeană cu o infrastructură de supercomputere de clasă mondială, incluzând supercomputere pre-exascale și petascale. Primele 8 supercomputere EuroHPC sunt LUMI (Finlanda), LEONARDO (Italia), Vega (Slovenia), MeluXina (Luxemburg), Discoverer (Bulgaria), Karolina (Cehia), MareNostrum5 (Spania) și Deucalion (Portugalia).

 

Primul supercomputer european exascale, Jupiter  (Germania), și-a lansat primul modul (Jedi) în mai 2024. Jupiter are o putere de calcul de un miliard de miliarde de operațiuni pe secundă și a beneficiat de o cofinanțare de 250 de milioane EUR prin programul Digital Europe.

 

1,2 miliarde EUR pentru  ”Next Generation Cloud Infrastructure and Services”

 

În decembrie 2023, IPCEI CIS a primit un ajutor de stat în valoare de 1,2 miliarde EUR,  acordat de către șapte state membre (Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia și Spania). Proiectul are ca scop „cercetarea, dezvoltarea și prima implementare industrială a tehnologiilor avansate de cloud și edge computing la mai mulți furnizori din Europa”. Finanțarea publică a deblocat 1,4 miliarde EUR în investiții private.

 

Ca parte a proiectului, 19 companii și 90 de parteneri indirecți, inclusiv IMM-uri, dezvoltă 19 proiecte inovatoare. IPCEI CIS va permite dezvoltarea primului „interoperable and openly accessible European data processing ecosystem, the multi-provider cloud to edge continuum”. Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene, cele 19 companii participante vor dezvolta un software open-source care le va oferi avantaje considerabile: servicii în timp real și cu latență scăzută (milisecunde) prin resurse de calcul distribuite aproape de utilizator.

Totodată, IPCEI CIS va furniza soluții și tehnologii pentru îndeplinirea obiectivelor asumate la nivelul UE prin Digital Decade Strategy 2030: o rată de adoptare a tehnologiilor cloud de 75% în rândul companiilor europene și peste 10.000 de noduri Edge în întreaga Europă.

 

Investiții publice în România

 

HUB GOV MAI. Proiectul „HUB-ul de servicii (Centrul de Furnizare Servicii Electronice) la nivelul MAI” constă într-un portal de servicii bazat pe o infrastructură data center și a fost gestionat de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației. HUB MAI a fost cofinanțat de UE din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, Axa Prioritară 2 – Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă.

 

Proiectul a fost demarat în 2019 și a fost finalizat în decembrie 2023. Potrivit unui comunicat de presă MAI, valoarea totală a acestuia a fost de „106.401.821,85 lei cu TVA, dintre care 89.740.451,26 lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Competitivitate (POC) și cofinanțare proprie de la bugetul de stat, în valoare de 16.661.370,59 lei”.

În februarie 2024, HUB-ul integra deja peste 90 de servicii electronice și avea peste 400.000 de utilizatori înregistrați, generând peste 5 milioane de accesări în ultimele 12 luni. Mai multe informații despre acest proiect în studiul de caz dedicat.

Arhitectura Big Data a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) a fost necesară pentru îmbunătățirea capacităților de raportare internă și de schimb de date cu alte instituții publice și cu mediul de afaceri. ONRC trebuia să își îmbunătățească capacitatea de analiză a volumelor mari de date, atât structurate cât și nestructurate.

 

Dezvoltarea platformei de big data a ONRC s-a realizat prin proiectul „Îmbunătățirea capacității de prelucrare a datelor și de raportare a Oficiului Național al Registrului Comerțului prin arhitectură și tehnologii de date mari”, care a avut o valoare totală de 31,4 milioane RON. Proiectul a primit cofinanțare prin Fondul European Regional prin Programul Operațional Competitivate 2014-2020, Axa prioritară 2, Acțiunea 2.3.1 și include o componentă importantă de infrastructură data center. Fondurile UE au însumat 26,5 milioane RON, fondurile naționale au reprezentat 4,9 milioane RON. Perioada de implementare a durat 36 de luni și s-a încheiat în ianuarie 2021. Potrivit datelor ONRC, în prezent, 449 de instituții utilizează și accesează informații prin platformă iar 306.322 de utilizatori  beneficiază de servicii electronice mai eficiente.

 

Investiții similare în mediul privat românesc

 

Chiar dacă investițiile din sectorul privat au un impact mai redus asupra societății, acestea nu sunt de neglijat. Multe companii apelează la fonduri structurale pentru a dezvolta infrastructuri data center pentru furnizarea de servicii cloud.

Cel mai vizibil exemplu este ClusterPower, companie care construiește lângă Craiova (Mischii, județul Dolj) unul dintre cele mai mari centre de date din Europa și cel mai mare din România, cu o capacitate maximă de 200 MW și 4500 racks. Proiectul, care va fi dezvoltat în etape pe o suprafață de 25.427 mp, este rezultatul unei investiții inițiale de 172 milioane lei, dintre care 82 milioane de lei au fost asigurați prin ajutor de stat acordat de Ministerul de Finanțe.

Primul modul al centrului de date de la Mischii, considerat primul data center hyperscale din regiune, a devenit funcțional în martie 2022, proiectul fiind început în iulie 2021. Centrul are o eficientă energetică (PUE) de 1,1, deține certificările Uptime Institute Tier III pentru Design și Tier III Construcție, iar ClusterPower își propune să îl transforme într-un one-stop-shop de infrastructură AI, prin parteneriatul cu liderul mondial Nvidia. Proiectul va fi finalizat în 2025 și va transforma ClusterPower în unul dintre cei mai mari furnizori de servicii Cloud din Europa.

 

Acesta nu este însă singurul exemplu. Există companii românești care au beneficiat de finanțări de până la 25 de milioane de lei prin fonduri structurale, parțial nerambursabile, pentru arhitecturi complexe care implică și o componentă data center, spre exemplu prin Programul Operațional Competitivitate (POC).   Din informațiile vehiculate la DataCenter Forum știm ca au exista mai multe companii care au derulat proiecte de modernizare sau extindere a centrelor de date cu ajutorul fondurilor europene, printre care ADnet Telecom dar și M247 Europe.

 

Programul „Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare” (PoCIDIF)

 

Pentru a beneficia de fonduri nerambursabile, companiile au la dispoziție numeroase programe de finanțare europeană destinate digitalizării și creșterii competitivității, care acoperă achizițiile de echipamente IT și aplicații de business. Totuși, aceste investiții implică asigurarea disponibilității și continuității funcționării. Digitalizarea presupune o infrastructură „Always On”, iar proiectele de finanțare nerambursabilă ar trebui să includă componente esențiale de disponibilitate/redundanță, cum ar fi UPS-uri, generatoare electrice, camere profesionale de găzduire a echipamentelor IT, precum și sisteme avansate de climatizare și stingere a incendiilor, pentru protecția pe termen lung a investițiilor.

 

În acest context, este relevant Programul „Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare” (PoCIDIF), apelul „Sprijin pentru proiecte în domeniul tehnologiilor avansate și crearea de hub-uri de inovare și transfer tehnologic în domenii prioritare”. Apelul a fost deschis în septembrie, va fi închis în decembrie 2024 și pune la dispoziția companiilor românești un buget de 169.250.000 EUR. Cererile de finanţare pot fi depuse doar prin sistemul informatic MySMIS2021/ SMIS2021+.

Activitățile eligibile includ „achiziția de echipamente/tehnologii/utilaje necesare activităților de cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic prevăzute prin proiect” și „lucrări de construire/modernizare/consolidare clădiri și spații destinate acestor activități, pentru a obține rezultatele propuse”, direcții care direcții acoperă crearea  unei infrastructuri de tip Data Center. PoCIDIF este cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și dispune de un buget total de 2,2 miliarde de euro.

Merită menționate și posibilitățile de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)  a proiectelor de High Performance Computing. La nivelul anului 2023, maximul alocării financiare era de 1 milion euro.

Deși s-au înregistrat progrese semnificative în creșterea investițiilor, România încă mai are de recuperat la capitolul sprijinului financiar de stat pentru dezvoltarea industriei centrelor de date, a infrastructurii HPC și a cloud-ului. Un exemplu demn de urmat este cel al Olandei, care în 2023 a alocat 70 de milioane de euro  unui consorțiu format din șapte companii și instituții de cercetare olandeze pentru dezvoltarea de centre de date Edge eficiente energetic și modulare. Sperăm că România va fi inspirată și de Spania, care a creat un departament dedicat pentru a elimina birocrația în regiunea Aragon pentru proiectele și investițiile data center și cloud.

Investiții strategice în data centrele de date și AI. Care sunt proiectele care redefinesc viitorul industriei?

Inteligența Artificială redefinește radical industria data center, generând investiții, proiecte inovative și parteneriate strategice la nivel global. Putem înțelege impactul real al acestor tehnologii observând influența AI asupra consumului de energie în acest sector. Goldman Sachs estimează o creștere de 160% a cererii de energie pentru centrele de date până în 2030, o expansiune alimentată în mare măsură de revoluția AI. Mai exact, consumul de energie global generat de Inteligența Artificială va ajunge la 200 terawatt-oră/an între 2023 și 2030. Potrivit analiștilor Goldman Sachs, până în 2028, AI va contribui cu aproape 19% la cererea totală de energie a centrelor de date.

 

Deși piața europeană a centrelor de date a crescut cu aproape 20% în prima parte a anului 2024 față de 2023, penuria de energie electrică la nivel global continuă să afecteze evoluția pieței data center. Potrivit CBRE, operatorii din America de Nord, Europa, America Latină și Asia-Pacific prioritizează identificarea de noi surse de energie. Cererea mare a determinat scăderea ratelor de neocupare (vacancy rates) în centrele de date, marile corporații întâmpină dificultăți în a-și asigura capacitățile data center de care au nevoie, în timp ce întârzierile în construcții și provocările legate de energie afectează toate piețele.

Criza energetică determină și creșterea prețurilor pentru capacitatea data center – mai arată raportul CBRE, Singapore se remarcă prin cele mai mari tarife (între 315-480 USD/lună pentru 250-500 kW). Progresele în domeniul AI vor stimula în continuare cererea, pe măsură ce marii jucători din industrie vor investi tot mai mult în inovații tehnologice și de design al centrelor de date, ca răspuns la provocările energetice.

 

În acest context complex, este esențial să înțelegem soluțiile identificate de operatorii de centre de date la nivel global și modul în care aceștia se adaptează rapid la schimbările din industrie. În continuare, vă invităm să citiți o sinteză a principalelor direcții.

 

Tendințe globale în materie de investiții

 

Cea mai mare investiție recentă a fost anunțată de Microsoft, BlackRock, Global Infrastructure Partners (GIP) și MGX, organizații care au lansat, în septembrie 2024, alianța Global AI Infrastructure Investment Partnership (GAIIP). Aceasta plănuiește să obțină o sumă de 80-100 de miliarde de dolari de la investitori, corporații și proprietari de active, dar și prin împrumuturi, fondurile urmând să fie folosite la construirea de centre de date și a infrastructurii energetice pentru alimentarea acestora. La nivel global. NVIDIA sprijină proiectul în calitate de consilier tehnic oficial și plănuiește să integreze infrastructura GAIIP cu propriile sale fabrici și platforme AI, în scopul maximizării performanței pentru aplicațiilor de AI și HPC (High-Performance Computing).

Tot în septembrie, Microsoft a anunțat  și că intenționează să investească 2,7 miliarde de dolari în extinderea mai multor campusuri de centre de date din São Paulo, Brazilia. În plus, Microsoft face pași importanți pentru a-și asigura necesarul de energie electrică verde pentru centrele de date. Corporația a încheiat un acord cu Constellation Energy, în urma căruia centrala nucleară Three Mile Island ( din Pennsylvania (SUA) va fi redeschisă, Microsoft urmând să achiziționeze întreaga producție de energie, pe o perioadă de 20 de ani, începând din 2028. Este vorba despre aproximativ 835 de megawați, cantitate suficientă pentru a alimenta aproximativ 800.000 de case. În prezent, se estimează că Microsoft are o capacitate IT totală de peste 5GW.  Compania avea în plan să suplimenteze cu 1GW în prima jumătate din 2024, și cu 1,5GW în prima jumătate a anului 2025.

 

Stephen Schwarzma, CEO-ul Blackstone, una dintre cele mai mari companii de gestionare a investițiilor alternative la nivel global, consideră consecințele AI la fel de profunde ca cele declanșate de Thomas Edison în 1880, prin brevetarea becului electric. Potrivit CEO-ului, SUA va investi, în următorii 5 ani, aproximativ 1 trilion de dolari în construirea de noi centre de date, un alt trilion fiind investit din afara Statelor Unite. În prezent, portofoliul Blackstone include centre de date funcționale și în construcție în valoare de 55 de miliarde de dolari, dezvoltările viitoare fiind estimate la peste 70 de miliarde de dolari. Schwarzma susține că cea mai mare companie din portofoliul de centre de date al Blackstone, QTS, și-a crescut capacitatea de închiriere de șapte ori din 2021 pentru 10 miliarde de dolari.

 

Amazon și Google sunt alți doi jucători importanți care investesc masiv în industria data center globală:

 

În septembrie 2024, Amazon și-a anunțat planurile de a investi 10 miliarde de dolari în următorii 5 ani, pentru a a construi, opera și întreține centre de date. Vestea vine după ce AWS a investit masiv în centre de date din Europa. La începutul anului, compania a anunțat o investiție de 15,7 miliarde de euro în Spania și va cheltui alte 8,8 miliarde de euro în Germania . Analiștii Wall Street sunt de părere că, după ce, în 2023, marile corporații și-au redus investițiile în cloud computing, în 2024 acestea au fost reluate datorită creșterii interesului pentru AI, care stimulează o revenire pe piața infrastructurii cloud, evaluată la 270 de miliarde de dolari, potrivit Reuters.

 

Tot în această toamnă, Google a anunțat că va investi 1 miliard de dolari, din 2025 până în 2029, în construirea de centre de date în Thailanda, care devine rapid un hub digital în Asia de Sud-Est. Și Amazon intenționează să lanseze o regiune cloud în Thailanda la începutul anului 2025 și să investească 5 miliarde de dolari în regiune, până în 2037. Microsoft plănuiește, de asemenea, să construiască o regiune de centre de date în această țară. Google încă nu a dezvăluit detalii specifice despre centrele de date sau locațiile acestora. Recent, Google a inaugurat un nou centru de date în Kuala Lumpur: Campusul este rezultatul unor investiții de 2 miliarde de dolari și este situat în parcul de afaceri Elmina, în afara Kuala Lumpur. Potrivit oficialilor Google, acest centru va folosi sisteme de răcire pe bază de apă, care consumă mai puțină energie decât cele tradiționale.

 

Germania a devenit un important hub digital european  

 

Potrivit Statista,  Germania este țara cu numărul cel mai mare de centre de date operaționale (522), urmată de Marea Britanie (517) și Franța (315). Recent, IBM a inaugurat în Germania un  Quantum Data Center, situat în campusul din Ehningen al companiei, lângă Stuttgart. Acesta este al doilea centru de date cuantic deținut de IBM, după cel din New York și primul din Europa. Noul data center va include un sistem bazat pe procesorul IBM Quantum Heron (156 de qubiți), cel mai performant cip cuantic al companiei, care oferă rate de eroare reduse, o performanță de 16 ori mai bună și viteză de 25 de ori mai mare față de sistemele IBM Quantum din 2022.

 

NTT,  gigantul japonez în domeniul telecomunicațiilor, va investi masiv în infrastructura IT din Germania prin construirea unui centru de date de mari dimensiuni în Nierstein, în Rhein-Selz Park. Proiectul se va întinde pe 70 de hectare și va deveni cel mai mare centru de date al NTT din Germania și unul dintre cele mai mari campusuri de centre de date din lume. Amplasat strategic lângă Frankfurt, un hub digital important și gazda unuia dintre cele mai mari Internet Exchange Point-uri din lume, De-Cix, regiunea oferă conectivitate de neegalat și acces la forță de muncă calificată. Această locație va permite NTT să deservească eficient clienți din întreaga Europă și din alte regiuni.

 

Spania

 

La sfârșitul lunii mai, reprezentanții Amazon au anunțat că vor investi, prin divizia de cloud computing, 17 miliarde de dolari în extinderea celor trei centre de date deținute în regiunea Aragon (Spania), inaugurate încă din 2022. În iulie, Microsoft i-a urmat exemplul, urmând să investească 2,2 miliarde de euro într-un proiect data center din Aragon, investiția totală a companiei în regiune depășind 6,7 miliarde de euro. În plus, potrivit presei spaniole, Meta s-ar putea orienta de asemenea către Aragon, în perioada următoare. Aceste investiții sunt încurajate de disponibilitatea terenurilor, dar și de faptul că își pot alimenta centrele de date cu energie regenerabilă (Aragonul are numeroase parcuri solare și eoliene, facilitate de specificul climei). În plus, autoritățile au creat un departament dedicat pentru a reduce birocrația pentru acest tip de proiecte.

 

În această vară, Oracle  a anunțat la rândul său că va investi peste 1 miliard de dolari în Inteligența Artificială (AI) și cloud computing în Spania, ceea ce îi va permite să inaugureze o a treia regiune de cloud computing în Madrid. Regiunea va fi dedicată cloudului public, permițând utilizatorilor să migreze workload-urile din centrele lor de date, către Oracle Cloud Infrastructure (OCI), în conformitate cu reglementările locale, inclusiv Digital Operational Resilience Act (DORA). Și AtlasEdge intenționează să construiască cel de-al doilea său centru de date în Barcelona. Noul centru de date va furniza 10 MW până în 2027, cu potențial de extindere până la 24 MW, permițând companiei să susțină cererea în creștere a clienților din regiune.

 

Italia și Franța

 

Fastweb (https://www.datacenterdynamics.com/en/news/fastweb-launches-nvidia-dgx-superpod-supercomputer-in-italy/) a lansat cel mai puternic supercomputer privat de tip Nvidia DGX SuperPod din Italia, denumit NeXXt AI Factory, găzduit în centrul de date deținut de Aruba, lângă Bergamo. Construit pe arhitectura de referință DGX SuperPod, sistemul include 31 de servere DGX H100, cu un total de 248 de GPU-uri, oferind până la 992 de petaflopi de putere de calcul AI. Acesta va susține dezvoltarea aplicațiilor AI, inclusiv modelul LLM italian MIIA, (Italian Artificial Intelligence Model), care conține 1.500 de miliarde de tokenuri. Inițiativa vizează creșterea independenței tehnologice a Italiei, modelul LLM urmând să fie disponibil pentru companii, startup-uri, universități și organizații publice.

 

Similar, EuroHPC JU (European High-Performance Computing Joint Undertaking) este o inițiativă comună între UE, 35 de țări europene și parteneri privați, având ca scop dezvoltarea unui ecosistem de supercomputing în Europa. În 2024, EuroHPC JU a semnat un acord de găzduire cu agenția națională de High-Performance Computing din Franța, GENCI (Grand équipement national de calcul intensif), pentru un nou supercomputer exascale, numit Alice Recoque. Proiectul, care costă 544 de milioane de euro, este co-finanțat de EuroHPC JU, Franța și Olanda. Sistemul va fi găzduit de consorțiul Jules Verne la centrul de calcul TGCC al CEA, lângă Paris. Alice Recoque va fi al doilea sistem exascale din Europa, după Jupiter, care este în curs de instalare în Germania și ar putea deveni operațional la finalul anului 2024 sau în 2025. EuroHPC JU își propune să dezvolte, implementeze, să extindă și să mențină un ecosistem sigur de supercomputing și quantum computing, și să sprijine dezvoltarea competențelor cheie de High-Performance Computing în Europa.

 

Proiecte și angajamente pentru centre de date eficiente și sustenabile

 

Potrivit studiului „Moving on The AWS Cloud Reduces Carbon Emissions” realizat de Accenture,  infrastructura AWS este de până la 4,1 ori mai eficientă decât cea locală, iar centrele de date Amazon reduc emisiile de carbon cu 99% pentru sarcinile de lucru AI, comparativ cu soluțiile on-premise. În 2023, Amazon a fost cel mai mare cumpărător corporativ de energie regenerabilă din lume, pentru al patrulea an consecutiv, conform BloombergNEF. Amazon reușește aceste performanțe și prin proiectarea sustenabilă a centrelor de date, care include distribuție electrică eficientă și combinarea sistemelor avansate de răcire pe bază de aer cu cele de tip liquid cooling. În plus, sistemele de răcire folosesc date în timp real, permițând centrelor de date să se adapteze la condițiile meteo locale. Amazon beneficiază la maximum și de optimizarea designului rackurilor și a camerelor de stocare (storage rooms).

 

În 2023, AWS și-a redus emisiile cu 22.000 de tone de dioxid de carbon, prin utilizarea de alternative de beton și oțel cu emisii mai reduse în construcția a 43 de noi centre de date. Inginerii Amazon folosesc dinamica computerizată a fluidelor (computational fluid dynamics) pentru a înțelege modul în care va funcționa centrul de date încă dinainte de a fi construit, ceea ce permite optimizarea sistemelor. Prin astfel de inovații, Amazon Web Services plănuiește să atingă neutralitatea climatică până în 2040.

 

Recent, Google  a lansat în Finlanda primul său proiect de recuperare a căldurii, ca parte a angajamentului pentru eliminarea totală a emisiilor de carbon. Centrul de date din Hamina reutilizează excesul de căldură pentru a furniza încălzire neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon pentru aproximativ 2.000 de persoane, acoperind 80% din necesarul anual de căldură al rețelei locale de încălzire. Căldura va fi furnizată gratuit rețelei de încălzire finlandeze. Google a anunțat și o investiție suplimentară de 1 miliard de euro în campusul său din Hamina. Amintim că Google își propune să atingă neutralitatea climatică până în 2030. Potrivit Google 2024 Environmental Report, în 2023, eficiența medie anuală a consumului de energie (PUE) pentru flota globală de centre de date a Google a fost de 1,10, comparativ cu media industriei care se situează la 1,58. Drept urmare, centrele de date Google au folosit de aproximativ 5,8 ori mai puțină energie suplimentară pentru fiecare echipament IT.

 

O altă inițiativă cu potențial aparține Institutului Wellcome Sanger  din Marea Britanie, una dintre cele mai mari unități de cercetare independente din Europa, care joacă un rol cheie în numeroase proiecte de secvențiere a genomului. Mașinile sale de secvențiere pot produce până la 4TB de date în fiecare zi. Colaborând cu EfficiencyIT, Institutul și-a redus consumul de energie în centrul său de date (capacitate de 4,5 MW) cu 33% folosind senzori pentru colectarea informațiilor de mediu și mecanice, EcoStruxure IT Advisor de la Schneider Electric, software-ul de gestionare a infrastructurii centrului de date (DCIM) și peste 300 de sisteme de unități de distribuție a energiei (PDU) APC, proiectate la comandă.

 

Tot în Marea Britanie, Iceotope, companie dedicată sistemelor de tip liquid cooling, a lansat în această vară un laborator dedicat cercetării și testării sistemelor liquid cooling. Astfel, pentru operatorii de centre de date care doresc să implementeze soluții de răcire cu lichid, Iceotope Labs oferă cel mai avansat mediu de testare.

 

În cadrul Computex 2024 Taiwan,  Jensen Huang, CEO-ul NVIDIA, a anunțat noua arhitectură GPU numită Rubin, axată pe eficientizarea centrelor de date și gestionarea consumului de energie. Arhitectura Rubin va include opt stack-uri de memorie HBM4, iar o versiune Ultra va avea 12 stack-uri. NVIDIA continuă să își extindă capacitățile AI, având venituri de 22,10 miliarde USD în sectorul centrelor de date, cu o creștere de 409% în 2023 și 2024, pe acest segment. Compania colaborează cu Trend Micro pentru a dezvolta instrumente de securitate cibernetică bazate pe AI, destinate centrelor de date care procesează sarcini de lucru AI. Huang consideră că cererea pentru procesarea datelor și noile produsele inovative vor propulsa industria. De asemenea, NVIDIA utilizează platforme avansate pentru a gestiona soluțiile de edge computing și pentru a simplifica desfășurarea aplicațiilor AI pe rețelele 5G.

 

Evoluții pozitive în România

 

Portland Trust,  importantă firmă românească de dezvoltare imobiliară ce beneficiază de susținerea americanilor de la Ares Management Corporation, a primit, în iulie 2024, aprobarea pentru construirea unui centru de date pe un teren de 4 hectare în zona Preciziei din București. Informația a fost preluată înclusiv de media internațională. În aprilie 2023, firma anunța construirea primului său centru de date în cartierul bucureștean Vitan.

Un alt semnal pozitiv a fost dat de Infinity Cloud Technologies, operator data center cu sediul în Dubai, care a deschis în această vară un birou în România, închiriind o suprafață de 1.200 de metri pătrați. În plus, există discuții despre posibila construire a unui centru de date Google  în România, povestea nefiind însă confirmată de surse oficiale, rămânând doar la nivel de zvon. Totodată, ClusterPower a anunțat încă din 2021 că în campusul de lângă Craiova va găzdui  cinci centre de date.  

Concluzie

Industria DataCenter trece prin schimbări majore, iar investitorii, catalizați de proiecția succesului comercial al Inteligenței Artificială, atuncă pe piață sume fabuloase. Analiștii de la Morgan Stanley estimează o expansiune impresionantă a industriei centrelor de date din Europa. Aceasta ar putea crește de șase ori, ajungând la 38 de gigawați până în 2035. Analiștii din domeniul utilităților din Europa au estimat, de asemenea, că centrele de date ar putea determina o cerere suplimentară de aproximativ 270 terawatt-oră de energie până în 2035. În plus, se estimează că centrele de date vor reprezenta aproximativ 6% din cererea de energie a Europei până în 2030 și peste 8% din consumul global de energie până în 2035. Morgan Stanley anticipează și că ar putea fi necesare proiecte eoliene și solare cu o capacitate de aproximativ 100 de gigawați până în 2035. În mod evident, industria centrelor de date se află în fața unor oportunități unice, iar principalii actori investesc sume considerabile pentru a susține inovația și dezvoltarea Inteligenței Artificiale, care promite profituri semnificative, pe termen lung.

Noile sistemele de răcire, bazate pe energia geotermală, cheia pentru centrele de date prietenoase cu mediul

 Industria data center este într-o continuă căutare a unor  noi soluții pentru creșterea eficienței energetice. Interesul crește, pe măsură ce metodele convenționale de alimentare sau răcire  își arată limitele în fața cerințelor de procesare aduse de tehnologiile AI, 5G wireless și IoT. Dacă în articolul precedent am abordat subiectul reactoarelor modulare, de data aceasta avem in vizor sistemele de răcire bazate pe energia geotermală.

Răcirea reprezintă peste 40% din consumul de energie electrică al unui centru de date, iar amprenta de carbon a cloud-ului a depășit încă din 2022 amprenta industriei aeronautice. Potrivit unei analize extinse realizate de MIT un singur centru de date poate consuma echivalentul energetic al 50 000 de locuințe.

Deși este o tehnologie aflată încă în etapele experimentale/de cercetare, sistemele de răcire, bazate pe energie geotermală, pentru centrele de date se bazează pe un principiu valorificat de oameni dintotdeauna pentru depozitarea la rece a alimentelor și băuturilor, în pivnițe construite sub pământ. La câțiva metri adâncime, pământul are o temperatură relativ constantă, care variază de obicei între 10-16°C, indiferent de temperatura de la suprafață. Această temperatură stabilă poate fi folosită pentru răcirea centrelor de date, transferând căldura generată de sistemele IT în sol.

Islanda este cel mai relevant exemplu de utilizare a acestui tip de energie regenerabilă pentru răcire. Răcitoarele cu absorbție, o tehnologie care utilizează apă caldă sau abur pentru a produce efecte de răcire, sunt folosite în diferite sectoare, cum ar fi hoteluri, centre de date și unități industriale. Mai mult, prin valorificarea potențialului de răcire al acestui tip de energie regenerabilă, Islanda își optimizează resursele energetice și reduce dependența de sistemele convenționale de aer condiționat, atenuând astfel impactul asupra mediului.

Cum funcționează un sistem de răcire bazat pe energie geotermală

 Tehnologia de răcire cu energie geotermală este încă în dezvoltare, informațiile sunt puține, dar câteva site-uri de specialitate ne explică principiile generale de funcționare. Într-un centru de date, răcirea geotermală presupune un sistem subteran cu conducte/țevi în buclă închisă sau deschisă, prin care circulă apă și/sau agent de răcire („coolant”, „cooling agent” sau „antifreeze”). În anumite configurații, sistemul include un rezervor subteran. Acest lichid circulă prin conducte (de obicei, din polietilenă) și preia căldura de la echipamentul centrului de date, transferând-o sub pământ, care acționează ca un disipator termic natural. Datorită masei pământului, sistemele geotermale pot gestiona surse mari de căldură cu un consum minim de energie, oferind o soluție eficientă și sustenabilă pentru răcirea centrelor de date.

În teorie, sistemele de răcire cu energie geotermală se împart în următoarele trei categorii, care funcționează astfel:

  • Sisteme în buclă închisă. Această configurație este cea mai populară în industria data center și este formată dintr-o rețea de conducte îngropate în subteran, vertical sau în tranșee orizontale, prin care circulă lichidul, de obicei un amestec de apă și antigel. Pe măsură ce lichidul trece prin centrul de date, absoarbe căldura de la servere. Lichidul încălzit călătorește apoi prin conductele subterane, unde eliberează căldura în solul mai rece. Odată răcit, lichidul își reia circuitul în centrul de date, pentru a repeta procesul. Lungimea țevilor variază în funcție de temperatura, conductivitatea termică și umiditatea solului, potrivit unui brevet publicat de Google.
  • Sisteme în buclă deschisă. Apa este pompată în centrul de date dintr-o sursă naturală (puț sau lac). După ce absoarbe căldura, apa încălzită este evacuată înapoi în mediu. Potrivit aceluiași brevet Google, aceste sisteme sunt cele mai simple și mai economice pentru că temperatura apei subterane este aproape constantă pe tot parcursul anului. Tot de aici aflăm că pentru astfel de configurații sunt necesari până la 11 litri de apă pe minut, pe tonă de capacitate de răcire (o tonă capacitate de răcire înseamnă cantitatea de energie termică necesară pentru a topi o tonă de gheață în decurs de 24 de ore, echivalentă cu 11.917 BTU). pentru un schimb de temperatură eficient.
  • Sisteme hibride. Sistemele hibride combină răcirea geotermală cu sistemele tradiționale HVAC și sunt eficiente în special în zonele cu temperaturi extreme, unde abordarea geotermală nu poate satisface nevoile de răcire ale centrului de date pe tot parcursul anului.

Totuși, această abordare pentru exploatarea energiei geotermale vine cu unele limitări date în special de capacitatea solului sau apei de a prelua caldura degajată de centrul de date.

O abordare inversă, însă, poate aduce eficiențe notabile privind exploatarea energiei geotermale, și anume: în loc să cedăm solului căldura generată de centrul de date, folosind sisteme tehnologice complexe, putem prelua energia geotermală sub formă de caldură și să o convertim ulterior în răcire.

Aceste sisteme complexe care pot prelua caldura de la diverse surse (arderea diverselor tipuri de combustibili, sisteme solare, caldura reziduală de la facilități de producție) se numesc chillere cu absorbție  Acestea sunt folosite în mod curent în sisteme de trigenerare. Mai precis, un motor termic (de regulă pe gaz) cuplat cu un generator produce energie electrică. Al doilea produs al unui astfel de sistem este apa caldă. Al treilea produs este apa răcită (una din sursele principale de căldură este eșapamentul motorului).

Beneficiile răcirii cu energie geotermală

Răcirea geotermală are un mare potențial și poate oferi beneficii reale pentru centrele de date, combinând eficiența energetică ridicată cu avantajele ecologice și economice. Această tehnologie poate reduce costurile operaționale, minimizând în același timp impactul asupra mediului. Prin utilizarea resursei naturale a solului pentru răcire, sistemele geotermale pot contribui la scăderea amprentei de carbon și asigură o soluție de răcire fiabilă și scalabilă.

  • Eficiență energetică. Sistemele de răcire geotermală implică doar consumul de energie electrică pentru pompele de circulare a lichidului, procesul de răcire în sine nu consumă energie și nu generează costuri, deoarece apa este răcită folosind doar temperatura naturală a solului. În plus, răcirea geotermală reduce sau poate chiar elimina nevoia de aer condiționat convențional, ceea ce ar permite o economie și mai mare de energie electrică.
  • Tehnologie ecologică. Având o eficiență energetică foarte ridicată, răcirea geotermală contribuie la scăderea amprentei de carbon a centrelor de date. În plus, folosește o resursă naturală regenerabilă, apa, are o amprentă la sol mică, nu produce deșeuri nocive și nu necesită intervenții majore în ecosisteme.
  • Costuri operaționale mici și fiabilitate. După implementare, costurile de întreținere și operare sunt foarte mici, pe termen lung, potrivit datelor disponibile până în acest moment. Temperatura constantă a solului elimină fluctuațiile mari de temperatură care ar necesita ajustări frecvente. Întreținerea este minimă pentru că sistemele geotermale au componente subterane cu foarte puțină expunere la condiții externe, concepute pentru un ciclu de viață extins, fără să necesite reparații. În plus, performanța sistemului nu depinde de condițiile meteo externe, fiind constantă.
  • Energia geotermală este regenerabilă deoarece căldura este produsă în mod continuu în interiorul pământului. Această căldură provine din procese naturale, cum ar fi dezintegrarea radioactivă a mineralelor și activitatea geotermală. Căldura se regenerează constant, deci poate fi utilizată fără a se epuiza. Spre deosebire de resursele fosile, energia geotermală nu emite gaze cu efect de seră în timpul producției, ceea ce o transformă într-o opțiune ecologică. De asemenea, fiind disponibilă constant, indiferent de condițiile meteorologice, energia geotermală contribuie la stabilizarea rețelelor energetice și la reducerea dependenței de sursele tradiționale de energie.

Provocări

Din cauza forajelor și a montării conductelor, investițiile inițiale pentru un astfel de sistem de răcire sunt mai mari decât cele pentru soluțiile convenționale. În plus, sunt necesare analize și un plan care să includă și să se adapteze la starea solului. Nu toate locațiile sunt potrivite pentru sistemele geotermale, o atenție deosebită trebuie acordată zonelor urbane sau regiunilor cu teren dificil. Eficiența acestora depinde de geologia locală, compoziția solului și spațiul disponibil pentru instalare. Toți acești factori pot duce la tergiversări, costuri suplimentare și pierderi de capital. Totuși, se preconizează că aceste costuri pot fi compensate prin economiile pe termen lung, ulterioare implementării.

Deși necesitățile de întreținere a sistemului subteran sunt minime, orice defecțiune poate fi greu de remediat din cauza accesului dificil. În plus, în cazul sistemelor de răcire geotermală în buclă deschisă, este nevoie de o sursă de apă constantă și trebuie acordată o atenție deosebită impactului asupra ecosistemului local. Dacă apa caldă este eliberată în lacuri, creșterea temperaturii apei poate afecta peștii și plantele acvatice. În sistemele în buclă închisă, scurgerile ar trebui, de asemenea, luate în considerare, mai ales dacă lichidul folosit nu este apă simplă. Cantitatea mare de apă folosită este o altă provocare importantă, dat fiind că un centru de date hyperscale, care folosește sisteme de răcire tradiționale, poate consuma până la 2,1 milioane de litri pe zi și 760 de milioane de litri pe an, potrivit analiștilor Dgtl Infra.

O tehnologie încă experimentală

Iron Mountain  din Pennsylvania, SUA, este singurul caz public al unui centru de date care a adoptat tehnologia de răcire geotermală. Acesta este situat la o adâncime de 200 de metri într-o fostă mină de calcar, lângă un rezervor de apă (lac subteran) de peste 14 hectare. Prin implementarea răcirii geotermale, Iron Mountain și-a redus consumul de energie electrică cu 34%.

Dintre marii jucători de pe piața globală, Google pare cel mai interesat de această tehnologie. Dincolo de brevetul deja amintit anterior, începând din 2023, Google  folosește energie geotermală pentru alimentarea centrelor sale de date din Nevada. Un pas similar a fost făcut și de Meta în 2024. Totuși, nu există alte informații publice despre evoluția proiectelor referitoare la sistemele de răcire geotermală.

Știm că centrele de date moderne au cerințe energetice comparabile cu cele ale unor mici orașe, iar implementarea tehnologiilor emergente, precum răcirea geotermală, oferă soluții promițătoare pentru această problemă. Totuși, o provocare majoră este că multe dintre aceste tehnologii sunt încă insuficient dezvoltate. Această incertitudine îi forțează pe operatori să investească strategic, echilibrând nevoile actuale cu pregătirea pentru cerințe și soluții viitoare, neprevăzute. În acest context, flexibilitatea designului centrelor de date este esențială pentru integrarea rapidă a viitoarelor tehnologii de răcire fără a compromite eficiența.

Promitem că la ediția 2025 a DataCenter Forum vom discuta pe scena și despre sistemele de răcire geotermală.

Reactoarele Modulare Mici, viitorul industriei data center în epoca GenAI

Inteligența Artificială Generativă (GenAI) consumă mult mai multă energie decât anticipau dezvoltatorii, riscând să tensioneze rețelele energetice globale, avertiza Sam Altman, CEO-ul OpenAI, compania din spatele ChatGPT, la începutul anului, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Această declarație este corelată cu datele companiei de cercetare Omdia, care arată că, doar în al doilea trimestru al anului 2023, Nvidia a livrat peste 300.000 de unități GPU H100 pentru aplicații AI și calcul de înaltă performanță (HPC). Totodată,  conform Google, costul total al antrenării modelului Google Gemini Ultra s-a ridicat la 191 de milioane de dolari, mare parte din sumă fiind legată de consumul de energie. Pe aceste considerente, majoritatea analiștilor consideră că în următorii ani consumul de energie electrică al centrelor de date va crește considerabil, o analiză a Goldman Sachs Research indicând un plus de 160% până în 2030.

 

Care este soluția pentru viitor? Sam Altman consideră că pe măsură utilizarea Inteligenței Artificiale se generalizează consumul energetic nu va mai putea fi susținute de rețelele energetice tradiționale ci doar prin noi descoperiri și investiții în fuziunea nucleară. Giganții industriei au ajuns la aceleași concluzii și investesc tot mai mult în energia nucleară și în Reactoarele Modulare Mici (în engleză, Small Modular Reactor – SMR), pe care le consideră singura soluție care poate rezolva inclusiv noile cerințe de sustenabilitate.

 

Ce sunt Reactoarele Modulare Mici

Reactoarele Modulare Mici (Small Modular Reactors – SMR) sunt un tip de reactor nuclear inovativ, de dimensiuni mai mici decât reactoarele nucleare tradiționale, concepute pentru a fi produse în fabrici și asamblate la fața locului. Designul modular permite producția în serie a componentelor, ceea ce poate reduce costurile și timpul de construcție. Unitățile pot fi asamblate la fața locului și integrate pentru a forma centrale nucleare de capacitate variabilă.  SMR-urile sunt proiectate cu multiple caracteristici de siguranță intrinseci, ceea ce înseamnă că sistemele de răcire și control sunt integrate în designul reactorului pentru a reduce riscul de accidente grave. Unele SMR-uri utilizează sisteme pasive de răcire, care nu necesită intervenția umană sau alimentare cu energie externă pentru a preveni supraîncălzirea în caz de avarie.

SMR-urile au o capacitate energetică maximă de până la 300 MW(e), adică aproximativ o treime din capacitatea de generare a reactoarelor nucleare tradiționale, și pot produce 7,2 milioane kWh pe zi, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Reactoarele Modulare Mici pot folosi diferiți agenți de răcire (inclusiv apă ușoară, metal lichid sau sare topită) și utilizează reacțiile de fisiune nucleară pentru a genera căldură care poate fi utilizată ca atare sau pentru generarea de energie electrică. O centrală nucleară dedicată unui centru de date va fi compusă dintr-un rezervor mare din oțel inoxidabil, care va conține SMR-ul. Rezervorul va fi amplasat în pământ, la cca 15 metri adâncime, centrul de date fiind construit deasupra și în jurul acestuia, în viziunea Oklo, companie americană dezvoltatoare de SMR-uri, susținută de același Sam Altman.

 

Avantajele Reactoarelor Modulare Mici

 

  • Dimensiune redusă, design modular. SMR-urile sunt mai mici, pot fi construite aproape complet în fabrică și instalate on-site, chiar și în zone nepotrivite pentru centralele nucleare mari. Amprenta mică la sol permite maximizarea utilizării terenului.
  • Costuri inițiale și timp de construire reduse datorită independenței față de locația finală, spre deosebire de reactoarele de mare putere, care sunt proiectate la comandă pentru un anumit amplasament, ceea ce prelungește timpul de construire.
  • Siguranță sporită. SMR-urile sunt considerate mai sigure datorită designului simplificat și caracteristicilor de siguranță pasivă (nu depind de intervenția umană, alimentare electrică sau sisteme mecanice active). Anumite SMR-uri sunt proiectate pentru a opera până la 30 de ani fără necesitatea de realimentare, ceea ce reduce accidentele cauzate în timpul transportului combustibilului nuclear.
  • Numărul de SMR-uri poate fi ajustat în funcție de cerințele de energie ale centrului de date, oferind o soluție flexibilă și adaptabilă.
  • Beneficii de mediu. Utilizarea SMR-urilor poate ajuta centrele de date să își atingă obiectivele de sustenabilitate, să reducă emisiile de carbon și să mențină o amprentă la sol redusă, pentru a evita taxele care penalizează practicile nesustenabile.

 

Provocări și dezavantaje

 

  • Deșeurile radioactive. SMR-urile generează deșeuri nucleare care trebuie gestionate cu grijă, deoarece rămân radioactive timp de mii de ani, necesitând soluții de stocare pe termen lung. În California, compania Oklo, care susține că are un design de SMR pregătit pentru faza de producție, răspunde acestor îngrijorări. Potrivit reprezentanților Oklo, compania gestionează deșeurile prin reciclarea combustibilului nuclear , iar noile reactoare sunt concepute pentru a se auto-regla și sunt prevăzute cu sisteme de răcire autonome, evitându-se astfel riscurile de topire.
  • Provocări de reglementare. Procesul de autorizare și reglementare este adesea lung și costisitor, necesitând ani de evaluări pentru a asigura siguranța și eficiența. Acest lucru poate întârzia implementarea tehnologiei pe scară largă. Îngrijorările privind potențialele accidente și impactul pe termen lung al deșeurilor radioactive pot genera opoziție și întârzieri suplimentare.
  • Provocări de aprovizionare. Stabilirea unor lanțuri de aprovizionare cu uraniu și gestionarea combustibilului de uraniu puternic îmbogățit adaugă noi dificultăți.
  • Costuri și planificare. Deși SMR-urile sunt mai economice decât reactoarele mari, implementarea și integrarea lor necesită planificare și investiții considerabile. Doug Parr,  om de știință în cadrul Greenpeace UK, organizație care se opune utilizării energiei nucleare, susține că estimările optimiste privind costurile sunt nerealiste iar operatorii de centre de date vor renunța la SMR-uri când vor apărea estimările de costuri revizuite, care le vor face mai puțin competitive în comparație cu sursele de energie regenerabilă.

 

Investiții masive sunt deja în curs

 

Operatorii de centre de date, și nu numai, investesc deja milioane de dolari pentru a accesa energia nucleară.

 

  • SUA a anunțat, în 2022, investiții în valoare de 14 milioane de dolari pentru proiectarea unei centrale cu SMR în România (Doicești, Dâmbovița). Proiectul va fi finalizat în 2027-2028, iar centrala va avea 6 module, o putere instalată de 462 Mwe (ar putea alimenta 46.200 gospodării) și 193 de angajați permanenți, potrivit Europa Liberă România. Acest prim SMR din Europa va fi construit prin parteneriatul dintre NuScale Power, una dintre cele mai avansate companii din domeniu și prima care a obținut aprobarea de proiectare din partea Comisiei de Reglementare Nucleară din SUA în 2020, și Nuclearelectrica.

 

  • Operatorul de centre de date Standard Power va folosi SMR-urile NuScale pentru a construi două centrale nucleare în Ohio și Pennsylvania, pentru a furniza aproape 2 GW de energie pentru centrele de date din apropiere până în 2029. Similar, Green Energy Partners plănuiește să utilizeze până la 6 SMR-uri pentru alimentarea a 30 de centre de date.

 

  • Google ia în considerare semnarea unui contract de achiziție de energie electrică (PPA) cu dezvoltatori de reactoare modulare mici (SMR). Directorul global pentru energie curată al Google, Maud Texier, a comparat costurile dezvoltării/implementării tehnologiei nucleare actuale cu echivalentul costurilor pentru energie eoliană și solară în urmă cu 15 ani, sugerând că reducerea costurilor va veni, pe termen lung. Google a semnat recent un acord cu Microsoft și Nucor pentru a accelera adoptarea de tehnologii avansate de energie curată, inclusiv energie nucleară.

 

  • Microsoft a încheiat acorduri PPA cu Helion Energy pentru a primi energie obținută prin fuziune nucleară începând cu 2028. Fuziunea nucleară, spre deosebire de fusiune, nu produce deșeuri radioactive și este considerată o tehnologie mai avansată, deși în prezent există doar în stadiu teoretic. În octombrie 2023, Microsoft a scos la concurs un post de „Manager principal de program, tehnologie nucleară”, un rol care presupune conducerea și implementarea unei strategii mondiale pentru reactoarele modulare mici (SMR) și microreactoare.

 

  • Amazon (AWS) a cumpărat un mare centru de date în SUA, situat lângă a șasea cea mai mare centrală nucleară a țării (deținută de Talen Energy), care îi furnizează 100% din energia necesară, la un preț fix.

 

  • Sam Altman (OpenAI) a investit 375 de milioane de dolari în Helion Energy, companie de pionierat în fuziunea nucleară. În plus, el este președintele startup-ului Oklo, dezvoltator de SMR-uri. Equinix, de exemplu, a făcut o plată în avans de 25 de milioane de dolari către Oklo pentru a achiziționa până la 500 MW de energie nucleară.

 

  • Bill Gates, prin compania sa, TerraPower, a demarat în iunie, în Wyoming, SUA, lucrările de construire pentru un reactor nuclear pe bază de sodiu, o variantă experimentală care promite să fie de 25 de ori mai ieftină decât fisiunea nucleară tradițională. Acesta este primul proiect de reactor nuclear fără apă ușoară care intră în faza de construcție, potrivit companiei.

 

  • Rolls-Royce (Marea Britanie) dezvoltă un SMR cu o putere de 470 MW, iar compania își propune să creeze module care pot fi fabricate și asamblate rapid în locații multiple. În prezent, instituțiile de reglementare din Regatul Unit analizează proiectul din punct de vedere al normelor de siguranță.

 

Statele Unite, Marea Britanie și Canada sunt printre țările cele mai avansate în dezvoltarea tehnologiei SMR. Uniunea Europeană vine din urmă, intenționând să își mărească capacitatea de energie nucleară până în 2050, prin implementarea unei flote de SMR-uri. Între timp, Rusia și China  sunt singurele state care au reactoare modulare mici deja funcționale (KLT-40S, HTR-PM), din 2019, respectiv 2023, deși performanțele energetice raportate au fost slabe, din motive încă necunoscute.

 

Un ultim obstacol pentru dezvoltatorii de SMR-uri rămâne standardizarea internațională a licențierii, un factor esențial pentru adoptarea la scară largă. Fără o abordare unificată la nivel global, dezvoltatorii se vor confrunta cu provocări semnificative în navigarea diferitelor reglementări naționale, ceea ce va încetini progresul și implementarea acestor tehnologii promițătoare. Prin urmare, colaborarea internațională în stabilirea unor standarde comune de licențiere este crucială pentru a facilita adoptarea Reactoarelor Modulare Mici, care promit să devină viitorul industriei data center.

 

Surse utilizate în articol:

7 provocări reale pentru centrele de date din România, confirmate la DataCenter Forum 2024

Piața europeană a centrelor de date a crescut cu aproape 20% doar în prima parte a anului 2024, în comparație cu 2023.Cererea rămâne însă la un nivel ridicat, închirierea spațiilor înainte de finalizarea contracției unui nou Centru de Date a devenit o practică obișnuită.

Totodată, aplicațiile de Inteligență Artificială necesită tot mai multă putere de calcul și determină tot mai mulți operatori să facă pasul către high-density și sisteme mai performante de răcire.

Aceste tendințe globale se reflectă în mare măsură și pe piața locală, iar operatorii apelează la inovație și tehnologie ca să le poată depăși.

Articolul de mai jos reflectă concluziile panelului dedicat operatorilor DataCenter locali, găzduit de ediția 2024 a DataCenter Forum, la care au participat: Cristina Veriotte, project manager BRD, Sorin Andone, fondator NXDATA și Martin Ford, CEO M247.

Complementar, puteți accesa înregistrarea video a panelului pe pagina de Facebook a DataCenter Forum

 Care sunt principalele provocări pentru operatorii data center din România și ce soluții au identificat pentru depășirea acestora?

  1. Problemele de personal

Deficitul de personal calificat în operarea centrelor de date rămâne o provocare majoră. Companiile sunt nevoite să investească multe resurse în recrutarea talentelor inginerești dar și în formarea continuă și în testarea lor periodică prin simulări de situații critice, în scopul de a le evalua reacțiile și pentru a menține standardele operaționale și de securitate. Regimul de lucru 24/7 este o provocare în plus, fiind cu atât mai solicitant cu cât responsabilitatea funcționării unei instalații data center este foarte mare.

Care sunt soluțiile? Nu există o soluție simplă, însă deficitul de personal poate fi atenuat cu ajutorul automatizării și investiției în instrumente care să eficientizeze fluxurile de lucru specifice: monitorizare, configurare, raportare. Pe termen lung, programele de certificare și de mentorat sau parteneriatele cu diverse instituții internaționale/de învățământ pot fi aduce o atenuare. Este esențială și buna comunicare cu personalul, ideală fiind implementarea unei strategii de fidelizare pe termen lung.

  1. Creșterea prețului energiei și controlul costurilor

Știm deja că centrele de date consumă cantități mari de energie, până la 3% din totalul energiei utilizate în UE. Creșterea prețurilor la energie afectează deci semnificativ costurile operaționale, forțând companiile să găsească soluții mai eficiente energetic. Cristina Veriotte, project manager BRD, mărturisea în cadrul DataCenter Forum 2024 că pentru centrul informatic al BRD costul cu energia electrică reprezintă peste 40% din buget. Reducerea cheltuielilor este deci o necesitate crucială.  Gartner prognozează că până în 2027, 75% dintre organizații vor implementa programe de sustenabilitate la nivelul infrastructurii centrelor de date, pentru a-și optimiza costurile energetice și pentru a se conforma reglementărilor politicilor verzi.

  1. Conformitatea cu reglementările de mediu și de securitate

Reglementările de mediu impun centrelor de date adoptarea de practici sustenabile și investiții în tehnologii care să permită reducerea amprentei de carbon. Ca parte a legislației europene privind ESG (Environmental, Social and Governance), operatorii de centre de date vor fi obligați să raporteze performanța energetică pe baza unor cerințe clare de conformitate. Scopul final al amplului pachet de reglementare este reducerea consumului de energie la nivelul Uniunii, cu 11,7%, până în 2030. Prin Data Center Pact, EU vizează pe termen lung impunerea unui PUE de 1.4, ceea ce va fi o cerință dură pentru mulți operatori.

Pe de altă parte, Directiva NIS 2 (Network and Information Security) privind securitatea cibernetică în UE are termen de implementare data de 17 octombrie 2024. Centrele de date sunt pe lista domeniilor vizate de noua directivă. Potrivit lui Sorin Andone, managing director NXDATA, o mare parte dintre cerințele NIS 2 sunt deja acoperite de centrele de date care sunt certificate ISO 27001.

  1. Impactul Inteligenței Artificiale și creșterea capacității la nivel de rack

Schneider Electric  estimează că totalul consumului de energie asociat volumelor de lucru AI va depăși 18 GW până în 2028. Ce provocări suplimentare apar pentru centrele de date?

Evoluția rapidă a Inteligenței Artificiale Generative corelată cu intensificarea utilizării serverelor GPU generează o creștere accelerată a capacității de procesare la nivel de rack. Furnizorii trebuie să facă față supraîncărcării sistemelor de răcire și sarcinilor electrice mai mari. Proiecțiile din industrie indică o creștere potențială până la 50 kW/rack, și chiar de 150-200 kW/rack pentru configurațiile extreme high density. Adaptarea infrastructurii la noile cerințe de business este obligatorie.

Soluția preferată de industrie este reproiectarea rack-urilor pentru a permite implementarea de soluții de răcire inovatoare precum Direct Liquid Cooling sau răcirea adiabatică. În opinia lui Martin Ford, CEO M247 Europe, majoritatea cerințelor AI vor fi acoperite, cel puțin în 2024, cu tehnologiile actuale, însă după depășirea a 25 kW, adaptarea infrastructurii nu va mai fi posibilă, fiind necesară mai degrabă o reproiectare completă.

  1. Soluții de răcire mai eficiente

Fluctuațiile extreme de temperatură din România, de la ierni geroase la veri caniculare, reprezintă o altă provocare pentru funcționarea eficientă a centrelor de date, necesitând sisteme de climatizare capabile să gestioneze corect temperaturile într-un interval larg, de la -20 până la +50 grade Celsius. Nu trebuie să uităm că eficiența echipamentelor de răcire influențează în mod direct performanța întregului centru de date.

În mod curent, NXDATA se bazează pe răcirea adiabatică, utilizabilă chiar dacă echipamentele nu au fost inițial proiectate pentru această tehnologie. Compania a dezvoltat intern un sistem adiabatic automat, bazat pe același principiu folosit de marii producători de pe piață, adaptându-și echipamentele existente. Pe termen lung, NXDATA se pregătește să adopte și tehnologia Direct Liquid Cooling, Sorin Andone o consideră soluția optimă de răcire pentru noile tehnologii de densitate crescută.

  1. Accesul la energie verde

Energia verde contribuie la reducerea amprentei de carbon, aduce economii de costuri pe termen lung prin accesul la surse de energie mai ieftine și sustenabile, și asigură conformitatea cu cerințele reglementare. În România, centrul de date al BRD este un exemplu în acest sens. Potrivit Cristinei Veriotte, BRD a instalat 400 de panouri fotovoltaice, care produc aproximativ 200 de KWh, contribuind la reducerea cu aproximativ 5% a facturii anuale de energie electrică.  În plus, centrul de date BRD utilizează exclusiv energie verde printr-un furnizor local.

Mai mult, BRD derulează un proiect în colaborare cu Tema Energy pentru optimizarea completă a centrului lor informatic. Obiectivul este ambițios: obținerea unui PUE de 1,3, până anul viitor.

Instituția bancară își propune pe termen lung și să încheie un contract de achiziție de energie regenerabilă (VPPA) cu un producător de energie verde. Acesta poate fi o soluție pentru centrele de date care au nevoie de protecție împotriva volatilității prețurilor energiei (prețul este stabilit în avans și este mai previzibil în comparație cu prețurile pieței).

  1. Tehnologii de mentenanță predictivă

Tehnologiile de mentenanță predictivă permit identificarea și remedierea potențială a problemelor înainte de a deveni critice. Martin Ford (M247) consideră că cele mai utile inovații pe termen scurt se vor concentra pe utilizarea tehnologiilor de mentenanță predictivă pentru infrastructura critică și hardware. Statisticile îi dau dreptate, această abordare poate optimiza procesul de mentenanță cu aproximativ 25% și poate prelungi durata de viață a echipamentului.

În concluzie, deși Centrele de Date moderne se confruntă cu provocări importante, inovațiile tehnologice oferă soluții/perspective promițătoare. Centrele de date sunt obligate să evolueze constant, adaptându-se la noile cerințe ale industriei digitale și globale, cu accent pe eficiență, AI, securitate și sustenabilitate.  Implementarea tehnologiilor avansate nu doar că optimizează operațiunile și reduce costurile, dar asigură și adaptabilitatea la schimbările rapide din mediul IT.

Despre tehnologiile noi și viitorul Centrelor de Date, cu Rachid Arabi, Uptime Institute

Centrele de date sunt motorul actualei economii digitale, alimentând de la servicii de video-streaming și social media, până la e-commerce și Inteligență Artificială (AI). Orientarea către cognitive power este una evidentă, dacă spre exemplu, ne raportăm la revoluția ChatGPT și la declarațiile Nvidia că ar putea livra 1,5 milioane de platforme de servere AI, până în 2027. Potrivit analiștilor, platformele de serverele GPU  ar putea consuma jumătate din totalul de energie necesar centrelor de date funcționale în prezent.

Evoluția aplicațiilor AI determină Centrele de Date să investească în tehnologia de răcire Direct Liquid Cooling (DLC), care eficientizează consumul de energie. Reglementările UE (Energy Efficiency Directive) pun și presiune în aceeași direcție, deocamdată mai ales pe partea de raportare a consumului. Devin tot mai importante și cerințele investitorilor în centre de date, aceștia consideră România o alternativă mai ieftină la Europa de Vest. De exemplu, în România, costurile de operare Data Center sunt cu 15% mai mici față de Europa de Vest, potrivit datelor Knight Frank.

Am discutat împreună cu Rachid Arabi, vicepreședinte Uptime Institute pentru Europa și Marea Britanie, despre toate aceste direcții ale industriei, la cea de-a șasea ediție DataCenter Forum 2024. Arabi are o experiență de peste 20 de ani în industria Data Center și a lucrat cu multinaționale precum Schneider Electric, ajutându-le să construiască și să opereze centre de date.

Potrivit lui, tot mai mulți investitori plănuiesc să își extindă prezența pe piața Data Center din Europa de Est, ca alternativă la centrele de date deja existente în vestul Europei. Investitorii văd creșterea și potențialul țărilor est-europene și vor să ofere disponibilitate mai mare și reziliență pe tot continentul.

România, o locație cu potențial pentru investitorii Data Center

Poziționarea geografică, conectivitatea și latența, disponibilitatea/costul utilităților (mai ales energia electrică) și posibilitatea de a folosi energie verde sunt printre principalele criterii ale investitorilor Data Center. Accesul la forță de muncă calificată și ieftină face însă diferența. Pe de o parte, investitorii trebuie să găsescă o cale pentru a fi aproape de clienți, dar trebuie să se asigure și că serviciile lor sunt atractive și competitive în materie de costuri. România bifează toate aceste criterii. Rachid Arabi remarcă și faptul că România și-a dezvoltat mult infrastructura și este pregătită să găzduiască noi centre de date și să atragă investitori.

Datele Knight Frank arată că piața românească de Data Center are potențialul de a crește cu până la 8 ori față de capacitatea și amprenta actuale. București-Ilfov, care deja concentrează peste 70% din amprenta centrelor de date din țară, promite să devină un adevărat hub regional la nivel european. Din perspectiva Uptime Institute, cele mai mari atuuri ale României în această ecuație sunt: poziționarea central-europeană,  resursa umană cu experiență, dar ieftină, și potențialul mare de energie sustenabilă prin valorificarea energiei eoliane și solare. Potrivit unui studiu Deloitte , România se numără printre țările UE cu cel mai mare potențial natural pentru surse de energie regenerabilă.

Impactul AI. Direct Liquid Cooling (DLC)

La nivel global, centrele de date consumă aproximativ 3% din totalul energiei generate la nivel mondial, iar 20% din consumul total aparține centrelor de date hyperscale. Raportul anual al International Energy Agency (IEA) () arată că, până în 2026, necesarul energetic al centrelor de date s-ar putea dubla față de 2022.

Densitatea centrelor de date a crescut semnificativ de la o medie de 8-10 kW, la 50-60 kW sau chiar 100 kW. Ea se datorează adoptării la scară tot mai mare a arhitecturilor high-density și aplicațiilor de Inteligență Artificială. Acestea necesită mai multă putere, generează mai multă căldură și au nevoie de răcire mai eficientă. Direct Liquid Cooling oferă o soluție. Potrivit lui Rachid Arabi, toate aceste schimbări afectează designul și modul de operare a centrelor de date, de aceea felul în care sunt „găzduite” noile tehnologii nu trebuie să compromită reziliența și disponibilitatea acestora.

În prezent, DLC acoperă doar aproximativ 10-15% din tehnologia de răcire folosită în centrele de date, drept urmare, industria Data Center depinde încă de tehnologia de răcire tradițională. Reprezentantul Uptime a remarcat că există numeroase îngrijorări la nivel de industrie în legătură cu impactul DLC la nivel de design și operare. Cu toate acestea, Arabi are încredere că DLC va crește în viitor, însă industria va avea nevoie de o perioadă de tranziție pentru a ajunge la un consens și pentru a învăța cum funcționează, cum poate fi proiectată corespunzător și cum poate fi operată.

„Nu este vorba doar despre a instala un sistem de răcire în centrele de date, ci despre a schimba designul centrului în totalitate, despre a încorpora această tehnologie nouă în cea existentă, pentru că nu te poți baza pe DLC ca soluție unică de răcire, ci e nevoie de un ecosistem hibrid, unde se folosesc tehnologiile tradiționale împreună cu DLC, iar acest ecosistem va fi dedicat aplicațiilor de foarte mare densitate, adică cele AI”, în opinia lui Rachid Arabi.

Cât costă tehnologia DLC

Deoarece DLC elimină componente active precum ventilatorul, sistemul de răcire va deveni mai eficient, dar în ceea ce privește distribuția apei și centrala de apă rece, trebuie crescută capacitatea pentru a putea încorpora DLC. Cu toate acestea, pe termen lung costurile vor fi reduse, deoarece procesul de răcire este eficientizat. Pe de altă parte, Rachid Arabi consideră că vor fi necesare investiții în educație, în transferul de cunoștințe, pentru a-i pregăti pe operatori pentru noua tehnologie.

Alte tehnologii promițătoare

Reprezentantul Uptime a făcut și un scurt rezumat al altor noi tehnologii de impact în industria Data Center. Iau avânt soluțiile de sustenabilitate, se caută un răspuns la întrebarea „cum putem produce eficient energie din surse curate?”. Există deja și câteva răspunsuri: energia eoliană poate sprijini infrastructura Data Center, nu complet, ci parțial, pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate. Se încearcă și refolosirea căldurii produse de hardware în alte direcții, fie că e vorba despre o fermă sau o simplă piscină.

„Tendința se concentrează pe modurile în care putem folosi majoritatea energiei pe care o producem în centrul de date, pentru a-l transforma dintr-un consumator de energie, într-un producător de energie”, a punctat Rachid Arabi.

Există noi tehnologii și pe partea de management a centrului de date, mai ales în raportarea de sustenabilitate, dar și noi soluții de software care îi pot ajuta pe operatori să raporteze consumul de energie, pentru a respecta legislația europeană.

Directiva privind eficiența energetică (EED) este o oportunitate

EED obligă centrele de date de peste 500 kW să raporteze anual consumul și modul de utilizare a energiei, cât și modul în care este refolosită căldura generată de hardware. Rachid Arabi consideră că EED ar trebui privită drept oportunitate.

„Cred că Uniunea Europeană încearcă să obțină o viziune clară asupra consumului centrelor de date. Ulterior, vor oferi o reglementare care va ajuta industria Data Center să devină mai sustenabilă. Este un standard la fel ca oricare altul, nu putem continua să irosim energie în centrele de date, trebuie să facem schimbări drastice, trebuie să vedem acea schimbare implementată zilnic, la nivel de operare și design. Este în beneficiul tuturor”, consideră Rachid Arabi.

Tranziția nu se va petrece însă peste noapte, fiind necesare strategii pe câțiva ani. Uptime Institute a lansat recent serviciul „Sustainability Assessment” pentru a-i ajuta pe operatori să abordeze mai ușor aceste provocări de sustenabilitate, prin raportare. Astfel, ei pot descoperi zonele în care trebuie să lucreze pentru a atinge aceste obiective.

De urmărit și ediția specială ZF Live realizată la Data Center Forum 2024.

Ediție specială ZF Live: DataCenter Forum 2024

ZF Live, cea mai importantă emisiune online de business a momentului, a transmis o serie de interviuri live de la DataCenter Forum. Emisiunea poate fi revăzută mai jos:

DataCenter Forum 2024: Noile direcții globale și potențialul României în domeniul centrelor de date

Cea de-a șasea ediție DataCenter Forum 2024 a înregistrat o participare record, pste 550 de persoane fiind prezente la Face Convention Center pentru a se conecta cu tendințele globale și locale din industria DataCenter. Tematica diversificată și experții invitați pe scenă s-au concentrat pe teme precum Inteligența Artificială, perspectivele de crestere ale pieței locale, atractivitatea României pentru investitori, dar și inovații tehnologice și soluții reale la provocările operatorilor. Prezentările și discuțiile evenimentului s-au bazat pe opinii și analize ale instituții de top precum Uptime Institute, Knight Frank, DC Byte și  IDCA. Evenimentul a avut susținerea partenerilor Schneider Electric, Rittal, EneriaCAT, Panduit, nVent și sponsorilor HP Enterprise, Reichle & De-Massari, AKSA, Vertiv, Knight Frank, HiRef, Pyralis, Uniline și Cummins, Fujitsu.

Mihai Manole, CEO Tema Energy, a deschis discuțiile din acest an printr-o intervenție în care a luat pulsul industriei. Reprezentantul Tema Energy l-a citat pe Michael Dell, care anticipează creșterea capacității data center cu până la 100 de ori în următorii 10 ani. În acest context, el a creionat câteva direcții principale: creșterea accelerată a centrelor de date, transformarea rapidă a modelelor de dezvoltare a centrelor de date, cu modele de la zeci, la sute sau mii de MW per centru de date și cu tehnologii de tip liquid cooling/backdoor cooling, care pot răci până la 100 kW IT într-un singur rack. În plus, tehnologiile Machine Learning (ML), Inteligență Artificială (AI)  și Large Language Model dictează creșterea pieței.

Un studiu Uptime Institute anunță că majoritatea centrelor de date corporative on-premise se mută accelerat în off-premise. În 2023, am înregistrat o scădere la 48% iar în 2024 este asteptată o nouă scădere, cu 43%. Există multă presiune pentru eficientizarea centrelor de date, atât din partea opiniei publice, cât și prin noile reglementări. Germania a impus un PUE maxim pentru toate DC locale de maxim 1,5 până în 2027 si de cel mult 1,3 pana in 2030. Mihai Manole anticipează un platou de dezvoltare pentru piețele mature, pentru că cererea este mare, dar capacitatea, destul de limitată. Piețele superdezvoltate (SUA, UK) vor face loc piețelor emergente, printre care și România, cu staruri precum Madridul, care e pe cale să devină un nou pol al industriei.

România se înscrie în acest trend de dezvoltarea a centrelor mari de date, deși în prezent ele nu depășesc 5-10 MW fiecare. Spre exemplu, ClusterPower are capacitate chiar și de 200 MW, dar se dezvoltă treptat: asistăm la dezvoltări în fază incipientă (proiecte, aprobări) cu până la 45 MW fiecare. În plus, datele Knight Frank arată că piața românescă poate să crească de 3 ori sau chiar si de 7-8 ori față de capacitatea și amprenta din prezent. București Ilfov (care deja concentrează peste 75% din amprenta de data centere) poate deveni hub regional european.

Avantajele pe care le pune România pe masă? Investitorii data center sunt atrași de costurile reduse cu terenurile, construcția și operarea unui DC românesc, de resursa umană ieftină, energia în abundență, cu o pondere mare de energie verde, și costuri cu energia electrică similare sau mai mici decât cele din Europa de Vest.

Stephen Beard, Global Head of Data Centers Knight Frank, a remarcat că, în România, nevoile IT vor crește de cinci ori în următorii 5 ani. Deși chiria medie este cu 24,9% mai mare în țara noastră decât în Europa de Vest, CapEx pentru construcții și utilități este cu 18% mai mic, din cauza forței de muncă ieftine, accesului regional mai bun la furnizori și taxelor de import mai mică. Investitorii sunt atrași și de costurile de operare data center cu 15% mai mici față de platformele din Europa de vest. Pe de altă parte, Knight Frank atrage atenția că permisele de construire se obțin greu în România, este crucială o bună colaborare cu companiile de utilități, dar și implicarea guvernului. Sunt necesare și facilități fiscale pentru a susține ascensiunea pieței, dată fiind importanța critică a serviciilor.

O singură oră de întrerupere a centrelor de date echivalează cu pierderi de până la 400 de mii de dolari, a subliniat Vasile Voicu, Manager Digital Solutions Orange Romania.

În primul Panel al ediției, Martin Ford, CEO M247 International, a atras atenția că principala provocare pe piața românească este controlarea variabilelor: costuri, probleme ale lanțurilor de aprovizionare, anticiparea schimbărilor în cererea clienților. Potrivit lui, este necesară reconfigurarea centrului de date pentru nevoile clienților viitorului. În această direcție, M247 plănuiește, pe termen scurt să crească densitatea pe rack la 15-20 kW , iar pe termen lung (următoarele 15 luni) să adauge un nou centru de date campusului său. În materie de inovații, M247 explorează tehnologiile de mentenanță predictivă, care cresc longevitatea echipamentului.

Sorin Andone, Managing Director NXDATA, companie de pionierat pe scena românescă de Data Center, care funcționează 100% pe bază de energie verde și folosește procese SCADA, aplicații specializate DCIM pentru automatizarea proceselor, a avut la rândul său o intervenție. Am aflat de Sorin Andone că un nou centru de date, NXDATA 3, este în pregătire și va fi online până la finalul anului. Directorul NXDATA a remarcat și câteva provocări: problema de personal, în a păstra și recruta talente inginerești pentru centre de date, dar și presiunea noii directive NIS 2.0, care impune ca termen limită de implementare luna octombrie 2024. În materie de inovații, NXDATA este promotorul răcirii adiabatice, compania beneficiază de un astfel de sistem automat, ce folosește tehnologia utilizată de toți marii jucători globali din domeniu. Sorin Andone a precizat că tehnologiile de răcire sunt esențiale pentru că determină eficiența întregului data center.

Rachid Arabi, Vice President of Europe & UK Uptime Institute, a remarcat că populara tehnologie de răcire Direct Liquid Cooling (DLC) vine și cu noi provocări la nivel de design și operare. Potrivit lui, e nevoie de schimbarea completă a designului pentru a încorpora acest sistem. Pe tema modificărilor de design, dar în contextul impactului AI asupra centrelor de date, Michele Venturini, EMEA Business Manager AC Power Vertiv, observă că AI provoacă shiftul de la CPU la GPU, care sunt mai puternice, au nevoie de mai multă energie, și produc mai multă căldură. Astfel, datorită AI, tehnologiile de tip liquid cooling vor deveni o necesitate.

În premieră, DataCenter Forum a găzduit un panel dedicat oportunităților de investiții în piata data center locală, la care au participat: Scott Roots – DcByte, Cosmin Georgescu – Cluster Power și Florin Furdui – Portland Trust.

Cosmin Georgescu, CEO ClusterPower, companie care, în prezent, deține și operează primul centru de date hyperscale certificat Tier 3 Uptime Institute din Europa de Sud-Est, a oferit câteva detalii despre proiectul a cărui idee s-a născut la o ediție anterioară a DataCenter Forum.

„Ideea s-a născut la DataCenter Forum. Am plecat cu un design pe o infrastructură DC extrem de complexă și competitivă, am evaluat 10 locații, iar în final a câștigat Craiova. (…) Am avut ajutorul autorităților locale, avem drum expres aproape gata către Pitești, aeroportul Craiova se extinde cu un nou terminal și are legături cu alte orașe europene, ceea ce are un aport uriaș. (…) Cererea globală e imensă, se dublează de la an la an, fapt care generează o viteză și oportunitate amețitoare. Avem clienți din Londra care au echipamentele împachetate să le trimită la noi, iar oportunitățile de dezvoltare sunt spectaculoase”, a povestit Cosmin Georgescu.

Complementar, Florin Furdui de la Portland Trust a nuanțat că ”Piața românească a centrelor de date este pregătită să crească semnificativ în următorii ani, determinată de creșterea cererii de noi tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, și de necesitatea suveranității datelor și a eficienței energetice. România are un avantaj strategic în acest sector, datorită poziției sale geografice, forței de muncă talentate și a surselor abundente de energie regenerabilă.. Cu 25 de ani de experiență în proiecte imobiliare de și de energie durabilă, Portland Trust, cunoaște provocările importante pe care birocrația și administrația locală le prezintă pentru dezvoltarea oricărui proiect nou de centru de date și de aceea a, suntem dedicați să lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri, pentru a asigura o execuție lină și de succes a proiectelor noastre de centre de date..”

Acestea sunt doar câteva dintre direcțiile discuțiilor care au avut loc în cadrul DataCenter Forum 2024. Vă invităm să urmăriți întregul eveniment în materialul video de mai jos:

La finalul DataCenter Forum 2024, Mihai Manole, CEO Tema Energy, a oferit premiile celei de-a șasea ediții. Ele au mers către companii care au dat dovadă de excelență în următoarele sectoare:

Data Center certification of the year: Orange România, pentru certificarea centrului de date Cluj-Napoca de către Uptime Institute.

Digitalization of the year – public institutions: proiectul Hub Servicii MAI, pentru eforturile continue de digitalizare prin fonduri europene și pentru cel mai modern centru de date guvernamental din prezent.

Data Center IT&C sistem vendor of the year: Vodafone România, pentru câștigarea și implementarea unora dintre cele mai mari proiecte de digitalizare din România.

Colocation and cloud provider of the year: M247, pentru cel mai bun ritm de umplere al unui centru de date de tip cloud și colectare.

Data center networking inovation: R&M, pentru inovațiile pentru îmbunătățirea transmiterii de date și flexibilitatea soluțiilor destinate segmentului data center.

Best data center cooling innovation: nVent, pentru inovațiile oferite în domeniul climatizării profesionale pentru data centere și supercomputere de până la 80 kW pe rack.