Întreaga lume pare cuprinsă de febra AI. În timp ce SUA și China se confruntă într-un veritabil „război al cipurilor”, inițiativele și investițiile de miliarde curg, fiecare stat dorind o felie din vastul potențial al Inteligenței Artificiale. Recent, Donald Trump a anunțat proiectul Stargate, prin care SUA va construi infrastructură AI în valoare de până la 500 de miliarde de dolari. De cealaltă parte, China a anunțat un fond de investiții de 8,2 miliarde de dolari, creat printr-un parteneriat public-privat, care se adaugă fondului de 13,8 miliarde lansat anul trecut.

În februarie 2025, Europa răspunde în forță. În cadrul „Artificial Intelligence Action Summit”, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat InvestAI, inițiativă prin care Uniunea Europeană va mobiliza 200 de miliarde de euro pentru investiții în AI, inclusiv un fond de 20 de miliarde destinat dezvoltării de gigafabrici (gigafactories), și construirea a 12 hub-uri AI de ultimă generație.

România a intrat timid în această cursă, lansând în 2024 strategia națională în domeniul AI. Tot anul trecut, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a anunțat construirea primului centru de cercetare în Inteligență Artificială din România, printr-o investiție de peste 105 milioane RON. Totuși, unele state, precum Marea Britanie, înțeleg miza reală a impactului AI în evoluției umanității și se mobilizează exemplar. UK a făcut, în ianuarie 2025, un pas decisiv în cursa globală pentru Inteligența Artificială prin lansarea strategiei naționale „AI Opportunities Action Plan”. Ce poate învăța România din exemplul Marii Britanii?

Ce este „UK AI Opportunities Action Plan 2025”?

Strategia preia integral cele 50 de recomandări formulate de Matt Clifford CBE (antreprenor tech și președintele Advanced Research and Invention Agency din UK – AIRR), și pune accent pe dezvoltarea infrastructurii, reglementări flexibile și accelerarea creșterii economice. Cu un angajament de 16,6 miliarde EUR din partea sectorului privat și perspectiva a peste 13.000 de noi locuri de muncă, acest plan nu doar impulsionează inovația, ci și consolidează poziția Regatului Unit ca centru strategic pentru AI. Toate acestea vin în completarea investiției de 29,7 miliarde EUR deja anunțate în octombrie 2024, în cadrul International Investment Summit.

În partea introductivă a „Planului” , aflăm că, deși Marea Britanie este a treia cea mai mare piață de AI la nivel global și găzduiește un număr impresionant de talente și companii de vârf precum Google DeepMind, ARM și Wayve, o nouă strategie este necesară. Motivul? UK riscă să piardă teren în fața progreselor rapide în domeniul AI ale SUA și China. Totodată, „Riscurile de a nu investi suficient [în AI]și de a nu fi pregătiți par a fi mult mai mari decât riscurile de a face invers”, aflăm din document. „AI Opportunities Action Plan” se împarte în trei secțiuni, fiecare corespunzând unui angajament al Guvernului. În continuare, am făcut o sinteză a măsurilor concrete pe care le va lua Marea Britanie în următoarea perioadă.

1. Investiții în fundația AI

Marea Britanie are nevoie de infrastructură de calcul și de date de clasă mondială, acces la talente și reglementare. Drept urmare, guvernul își propune să asigure accesul la un număr suficient de centre de date și putere de calcul, pentru a sprijini inovația și a stimula dezvoltarea industriilor viitoare. Pentru a atinge acest scop, va investi în putere de calcul Sovereign AI (deținută de sectorul public sau alocată acestuia) pentru a răspunde rapid la priorități naționale, cum ar fi cercetarea de AI și susținerea serviciilor critice. În paralel, va promova puterea de calcul internă („domestic computing”, capacități deținute și operate de companii private), care va genera locuri de muncă și afaceri bazate pe AI. De asemenea, va dezvolta parteneriate internaționale pentru a accesa resurse complementare („international compute”) și pentru a sprijini cercetarea comună în domeniul AI.

În practică, Marea Britanie va dezvolta, în următoarele șase luni, un plan pe termen lung pentru nevoile de infrastructură AI ale țării, susținut de un angajament de investiții pe 10 ani. Alte măsuri includ următoarele:

• Capacitatea AIRR va fi extinsă de cel puțin 20 de ori până în 2030, începând cu următoarele șase luni.
• Vor fi alocate strategic resurse de calcul suveran, prin numirea unor „directori de program AIRR” cu autonomie extinsă, care se vor concentra pe misiuni specifice.
• Vor fi create „Zone de creștere AI”(AI Growth Zones, AIGZ) pentru a facilita construcția rapidă a centrelor de date AI.
• Vor fi stabilite parteneriate internaționale pentru a crește tipurile de capabilități de calcul disponibile cercetătorilor și pentru a stimula colaborările în cercetarea de AI.
• Pentru că dezvoltatorii au nevoie de acces la date de calitate, UK va debloca responsabil atât seturi de date publice, cât și private. În acest sens, va fi creată o Bibliotecă Națională de Date (National Data Library, NDL), care va identifica seturi de date cu cel mare potențial economic și social. NDL va crea și bune practici pentru publicarea sigură a seturilor de date care pot fi folosite pentru antrenarea AI.
• O reglementare ineficientă ar putea împiedica adoptarea AI în sectoare cheie. Autoritățile de reglementare vor fi obligate să publice anual rapoarte privind modul în care au susținut inovația și creșterea bazată pe AI în domeniile lor.

În plus, Marea Britanie își propune să formeze, să păstreze și să atragă următoarea generație de oameni de știință și antreprenori de AI. Pe termen scurt, aceasta înseamnă formarea a „zeci de mii de profesioniști în AI până în 2030”, inclusiv prin „rute alternative” precum stagii și programe de formare profesională conduse de angajatori. UK își propune și să ia exemplu de la Singapore, care a creat o platformă națională online pentru dezvoltarea de abilități AI, și de la Coreea de Sud, care a integrat alfabetizarea digitală și AI în sistemul educațional.

2. Accelerarea adoptării AI în întreaga economie

Marea Britanie plănuiește să transforme AI într-un element central al modului în care gândim livrarea serviciilor și productivitatea. Totodată, guvernul se va concentra pe rolul său de principal utilizator și client al serviciilor/produselor AI, pentru a susține adoptarea noilor tehnologii în sectorul privat. Pentru a îndeplini aceste obiective, UK va adopta o abordare flexibilă, de tipul „SCAN → PILOT → SCALE”.

• SCAN prespune că guvernul va urmări constant evoluția tehnologiilor de AI și va învăța despre noi utilizări ale acestora, pentru a le integra eficient în proiectele sale. În practică, aceasta înseamnă numirea unui specialist în AI pentru fiecare misiune, crearea unei echipe guvernamentale care analizează piața, și colaborarea cu furnizorii de AI pentru a înțelege și a influența dezvoltarea viitoarelor tehnologii.
• PILOT se referă la dezvoltarea rapidă de prototipuri, dar și achiziții publice rapide pentru lansarea de proiecte-pilot în domenii cu impact ridicat. Cum? Prin crearea unui cadru de bune practici consistent, care evoluează în timp, pentru dezvoltarea și achiziționarea de tehnologii de AI, prototipare și testare rapidă pentru proiecte cheie. Totodată, printr-un mediu de experimentare eficient, cu acces rapid la seturi de date, modele de limbaj și resurse de calcul, și un proces de achiziție AI rapid, pe etape, care facilitează finanțarea rapidă a proiectelor pilot și reduce birocratia pe măsură ce investițiile cresc.
• SCALE se concentrează pe extinderea și aplicarea soluțiilor AI de succes în diverse domenii, astfel încât acestea să ajute cetățenii și să îmbunătățească productivitatea și eficiența. Pentru a face acest lucru, guvernul va sprijini proiectele pilot care au avut succes, le va finanța și le va extinde la nivel național. Acest proces implică și licitații naționale pentru AI, care să permită adopția rapidă în diferite sectoare.

3. „Position the UK to be an AI maker, not an AI taker” – Marea Britanie își propune să fie creator de AI, nu un simplu utilizator care preia tehnologia

Până în 2029, guvernul Marii Britanii estimează că AI va deveni un factor dominant în performanța economică și securitatea națională, de aceea va sprijini cercetarea și dezvoltarea capabilităților AI de frontieră, inclusiv în domenii emergente precum AI pentru știință, robotică și Embodied AI. În acest context, va fi creat UK Sovereign AI, un laborator de cercetare susținut de guvern, care va colabora cu sectorul privat pentru a maximiza beneficiile economice. UK Sovereign AI va investi direct în companii, va crea Zone de creștere AI și va încheia parteneriate internaționale. De asemenea, va asigura acces responsabil la cele mai valoroase seturi de date și cercetări din țară, va sprijini organizațiile de AI britanice în proiecte naționale prioritare și va atrage talente externe, inclusiv prin recrutarea de fondatori sau directori executivi promițători. În plus, va facilita colaborarea profundă cu comunitatea de securitate națională.

Vă invităm că consultați textul integral al UK AI Opportunities Action Plan.

Ce putem învăța din exemplul Marii Britanii?

UK AI Opportunities Action Plan oferă un exemplu remarcabil de strategie avansată în domeniul AI, similar cu cele existente în țări precum Germania,  și Franța. Însă spre deosebire de acestea, Marea Britanie pune un accent mai mare pe detaliile practice de implementare a politicii naționale de AI. România pare să fi căzut în aceeași capcană: începând cu 2024, și țara noastră are o strategie națională în domeniul AI, dar încă nu are un plan clar de implementare.

În acest context, observăm câteva direcții din care putem învăța. Țările cu strategii avansate de AI investesc masiv în cercetare, dezvoltare și implementarea tehnologiilor de Inteligență Artificială, stabilind politici clare pentru integrarea lor în domenii esențiale precum educația, sănătatea, industria și securitatea națională. Aceste strategii promovează parteneriate puternice între sectorul public și privat (inclusiv pe plan internațional), atrag talente și resurse, și creează un cadru legal care sprijină inovația. În plus, o astfel de abordare presupune investiții consistente în infrastructura digitală și în gestionarea datelor, facilitând accesul la tehnologiile de vârf și maximizând impactul economic și social al AI.

Deși nu putem egala Marea Britanie în ceea ce privește investițiile în AI, pentru că depindem într-o mare măsură de fonduri europene (precum PNRR, Digital Europe și Horizon Europe), România își poate valorifica punctele forte. Acestea includ școala de matematică-informatică cu tradiție, care a pregătit sute de mii de experți ce activează la cele mai mari companii tehnologice internaționale, dar și infrastructura de Internet de mare viteză, esențială pentru dezvoltarea industriei IT. La acestea se adaugă costurile mai mici ale forței de muncă și ale energiei comparativ cu alte state europene, rețea energetică stabilă și potențialul mare în industria energiei verzi.

Cu fiecare zi, dependența noastră de accesul instantaneu la date crește – fie că este vorba de muncă, comerț, cercetare sau divertisment – iar odată cu aceasta, provocările legate de asigurarea sustenabilității și fiabilității centrelor de date devin tot mai complexe. Explozia utilizării Inteligenței Artificiale (AI) adaugă o presiune suplimentară acestui ecosistem deja dinamic. Totuși, odată cu aceste provocări, apar și soluții inovatoare, unele dintre ele având ca motor chiar tehnologiile de AI. Vă invităm să citiți în continuare principalele coordonate cu care se vor confrunta operatorii de centre de date în 2025.

Creșterea constantă a consumului de energie în centrele de date

În 2023, consumul global de energie primară a atins 620 EJ (172.000 TWh), depinzând de sursele convenționale: petrol, cărbune și gaze naturale, care au reprezentat împreună 81% din total, potrivit celui mai recent studiu Energy Institute, „Statistical Review of World Energy 2024”, Energia regenerabilă a contribuit cu doar 15%, iar energia nucleară cu 4%, ceea ce înseamnă că ne așteaptă o tranziție lungă către energia verde. Electricitatea, energie secundară (derivată din surse primare), a înregistrat un consum record de 108 EJ (30.000 TWh), cu o creștere susținută a cererii pe fondul electrificării globale, estimată să accelereze cu 3-4% în 2025, comparativ cu 2024.

În acest context, și centrele de date au devenit consumatori importanți de electricitate, utilizând 460 TWh încă din 2022, echivalentul a 2% din cererea globală, iar estimările indică depășirea pragului de 1.000 TWh până în 2026. Datele la nivel de UE confirmă o creștere estimativă de până la 200% în perioada 2020-2030. Să dăm un exemplu concret: în 2023, Microsoft și Google au consumat împreună 49 TWh, potrivit analizei expertului Michael Thomas, bazată pe datele oficiale ale SUA. Pentru comparație, România a avut un consum de 53 TWh în 2023, conform datelor Transelectrica.

Provocări legate de fiabilitatea rețelelor electrice

Totodată, îngrijorările privind fiabilitatea rețelelor electrice cresc direct proporțional cu cerințele energetice ale AI. Un studiu recent Bloomberg, citat de Business Insider, arată faptul că consumul ridicat de energie al centrelor de date AI deja pune presiune pe rețelele electrice existente. Acesta afectează calitatea și fiabilitatea energiei pentru comunitățile învecinate, existând cazuri în care consumul exagerat de energie a generat probleme pentru electronicele din locuințe.

Evoluția accelerată a sectoarelor HPC, AI, GenAI

Creșterea explozivă a workload-urilor compute-intensive, precum HPC, AI și GenAI transformă fundamental infrastructura centrelor de date. Modele precum GPT-3, cu 175 miliarde de parametri în 2020, și GPT-4, cu aproximativ 500 miliarde de parametri în 2023, ilustrează capacitățile tot mai mari de învățare și de generare de text ale acestor tehnologii, dar și cerințele uriașe de resurse pentru antrenare și operare. Să nu uităm nici de evoluția lor rapidă – spre deosebire de modelele ulterioare, ChatGPT-2, lansat în 2019, a variat între 117 și 1,5 miliarde de parametri. Această evoluție stimulează producția de echipamente IT avansate și crește numărul de centre de date optimizate pentru AI.

Pentru a gestiona noile echipamente IT, care au un indice de Thermal Design Power (TDP) ridicat (peste 1kW, în cazul așa-numitelor „supercipuri”), și densități pe rack de până la 300 kW, centrele de date adoptă soluții avansate de răcire și alimentare. Centrele dedicate AI, cu putere semnificativ mai mare decât cele tradiționale, sunt esențiale pentru a face față creșterii exponențiale a aplicațiilor și sarcinilor compute-intensive. Se estimează că aceste facilități vor consuma între 100 și 300 TWh  până în 2026, potrivit Data Center Dynamics.

Pe piața cipurilor AI, Nvidia domină în prezent, însă competiția este intensă, cu jucători precum Google, Microsoft, Amazon, și Meta, dar și cu startup-uri și designeri de cipuri precum Intel, AMD, Broadcom, Ampere și Cerebras. Pe măsură ce noile soluții de hardware și de infrastructură evoluează, operatorii centrelor de date dedicate AI aspiră ca acestea să devină un exemplu de eficiență, scalabilitate și sustenabilitate în era digitalizării accelerate.

În plus, industria data center se află în faza de început a implementării roboticii și autonomiei AI on-site, iar investițiile în aceste capacități nu dau semne de încetinire. Drept urmare, ne putem aștepta ca, în 2025, tehnologiile AI autonome să îndeplinească roluri esențiale în centrele de date. Totodată, hyperscalerii vor continua să integreze tehnologii de AI la fiecare nivel al centrului de date, de la gestionarea eficienței energetice și întreținerea predictivă până la construirea unei infrastructuri AI specializate pentru workload-urile de învățare automată.

Data Center Quantum Computing ar putea deveni o realitate 

În 2025, calculul cuantic promite să devină o realitate în industria data center. Conform Deloitte Tech Trends 2024, calculul cuantic face trecerea de la faza experimentală la utilizarea practică, în special în domenii precum optimizarea și criptografia. Deși încă există provocări, progresele înregistrate în stabilitatea qubiților, scalabilitatea și integrarea hibridă sunt esențiale pentru adoptarea pe scară largă. În 2025 calculul cuantic ar putea deveni tehnologie complementară sistemelor clasice, oferind capabilități revoluționare ce pot redefini modul în care funcționează centrele de date. Totuși, atingerea întregului său potențial va necesita investiții continue, inovație și colaborare la nivelul întregii industrii.

Extinderea rețelelor private 5G

Potrivit lui Sandeep Raithatha, director în cadrul Virgin Media O2 Business, în 2025, rata de adopție a rețelelor private se va accelera. Acesta susține că piața va ajunge la 6,4 miliarde de dolari până în 2026. Astfel, vom vedea tot mai multe afaceri adoptând rețele private 5G pentru comunicații securizate și performante, în special în industrii precum producția, sănătatea, educația și orașele inteligente, care vor folosi rețelele private 5G pentru automatizare securizată și operațiuni în timp real. (Sursa: Data Center Knowledge )

Tarife în creștere, dar mai mici în piețele emergente

În 2025, tarifele de închiriere pentru centrele de date ar putea atinge noi valori maxime, impulsionate de cererea continuă și oferta restrânsă, în special în piețele principale. Un exemplu este SUA, unde, potrivit estimărilor CBRE, preînchirierea va depăși 90%,  ceea înseamnă că o mare parte din capacitatea noilor centre de date va fi deja rezervată înainte de finalizarea construcțiilor. Acest trend va intensifica concurența pentru spațiile disponibile, determinând chiriașii să înceapă mai devreme procesul de închiriere pentru a asigura necesarul de capacitate. Deși oferta de construcții de centre de date este în creștere conform Reuters, ratele de neocupare au ajuns la un minim istoric, subliniind în continuare diminuarea ofertei. Drept urmare, dezvoltatorii se orientează tot mai mult către locații alternative cu condiții mai favorabile, cum ar fi piețele emergente, unde acest fenomen ar putea duce la prețuri mai competitive pentru chiriași. În Europa, țări precum Spania sunt în plină expansiune, alimentate de disponibilitatea terenurilor, energiei și infrastructurii de fibră optică mai ieftine.

Instituțiile financiare vor construi fabrici de AI 

În sectorul serviciilor financiare, utilizarea AI este în plină expansiune, tehnologiile aplicându-se în domenii precum verificarea identității pentru combaterea spălării banilor, reducerea alertelor false de fraudă și dezvoltarea de strategii de tranzacționare pentru creșterea randamentului pieței. De asemenea, AI automatizează procesarea documentelor și accelerează ciclurile de finanțare. Pentru a profita de aceste oportunități, instituțiile financiare se vor îndrepta către construirea de fabrici de AI, adică centre de calcul care utilizează tehnologie avansată pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Aceste fabrici vor crea aplicații de AI capabile să răspundă la sute sau chiar mii de necesități, oferind astfel un avantaj competitiv semnificativ, potrivit lui Kevin Levitt, director global al departamentului de servicii financiare în cadrul Nvidia. (Aflați mai multe: Data Center Knowledge)

Noi abordări ca răspuns la cerințele energetice tot mai mari

Așa cum știm, consumul energetic al centrelor de date este strâns legat de workload-urile procesate, iar modelele GenAI, precum ChatGPT, au cerințe energetice mari. De exemplu, o singură interogare poate consuma între 1 și 10 Wh, cu o medie de 4,5 Wh, de aproximativ 15 ori mai mult decât o căutare pe Google (0,3 Wh). Acest consum variază în funcție de dimensiunea și complexitatea modelului, infrastructura utilizată și tehnicile de optimizare aplicate. Industria depune eforturi continue pentru a îmbunătăți eficiența energetică a sistemelor AI.

Alegerea locației centrelor de date și disponibilitatea resurselor energetice sunt factori strategici esențiali. Aceasta implică și o alegere între construirea de facilități noi sau adaptarea celor deja existente. Centrele de date pot fi modernizate pentru a susține workload-urile AI, pe când sarcinile de antrenare, nefiind sensibile la latență, pot fi gestionate în centre de date din locații cu costuri mai reduse. Totuși, pentru inferența AI, unde latența scăzută, fiabilitatea și scalabilitatea sunt critice, locațiile premium cu costuri mai mari devin o alegere costisitoare, dar necesară.

Pentru a răspunde acestor cerințelor energetice uriașe, operatorii implementează soluții precum microrețelele (microgrids), sisteme de stocare a energiei, UPS cu grid interaction, turbine, generatoare, celule/pile de combustie și surse regenerabile, inclusiv energie nucleară. Companii precum Schneider Electric, Vertiv, Eaton, ABB și Huawei conduc inovațiile tehnologice, oferind soluții adaptate pentru a susține cererea tot mai mare generată de centrele AI.

Cu ce provocări se vor confrunta operatorii de centre de date în 2025, pe sectorul energetic? Aceștia trebuie să facă față penuriei de energie, să evalueze fiabilitatea și să îmbunătățească reziliența rețelelor electrice, având în vedere și posibilitatea implementării soluțiilor off-grid sau hibride. În plus, aprobarea proiectelor pentru îmbunătățirea rețelelor electrice poate dura mult timp. Un exemplu de bune practici în acest sens este Departamentul pentru Energie al SUA, care a demarat un program în 2024, pentru a simplifica procesul de autorizare a anumitor proiecte mai mari, în vederea reducerii acestei perioade la 24 de luni.

Accelerarea adopției tehnologiei de liquid cooling

Pe măsură ce workload-urile devin mai complexe, noile echipamentele IT din centrele de date, precum serverele cu densități termice ridicate, necesită soluții eficiente de transfer termic. În acest context,  liquid cooling-ul s-a impus deja ca tehnologie ideală datorită capacității sale de a gestiona căldura generată, de a reduce consumul de energie și de a îmbunătăți performanța operațională. În plus, oferă și beneficii precum consum redus de apă, economie de spațiu, reutilizarea căldurii și un TCO (Total Cost of Ownership) redus, fiind susținută totodată de reglementările care promovează sustenabilitatea, deoarece generează mai puține emisii de gaze cu efect de seră.

Provocările nu sunt însă puține. Amintim dominația sistemelor de răcire pe bază de aer în centrele de date, investițiile inițiale mari, lipsa forței de muncă calificate, lipsa standardelor, metricilor și a bunelor practici. La acestea se adaugă restricțiile de reglementare legate de utilizarea agenților frigorifici cu GWP ridicat (Global Warming Potential, potențial de încălzire globală) și a fluidelor dielectrice cu PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice).

După testarea diferitelor variante, metoda de liquid cooling de tip single-phase direct-to-chip a devenit una dintre cele mai promițătoare soluții, deschizând calea pentru opțiuni care combină răcirea pe bază de aer și cea bazată pe lichid. Alte tehnologii există, dar sunt încă în faza de dezvoltare: plăci de răcire (cold plates), microcanale microfluidice (microfluidic microchannels), micro-convective etc. Există și sisteme în dezvoltare care folosesc presiune pozitivă sau negativă, răcire monofazică și bifazică, imersie, pulverizare sau combinații între plăci de răcire și imersie. În următorii ani, ne putem aștepta ca majoritatea centrelor de date să implementeze parțial tehnologii de răcire pe bază de lichid, într-o formă sau alta.

Unele voci din industrie, precum Nick Schweissguth (directorul companiei americare specializate în soluții de răcire, LiquidStack), consideră că, pe măsură ce densitatea cipurilor va continua să crească în 2025, răcirea bifazică cu lichid (two-phase liquid cooling) va deveni o abordare cheie pentru a permite centrelor de date să facă față cerințelor imense de răcire ale IA, potrivit Data Center Knowledge.

Un avantaj este faptul că guvernele sprijină aceste tehnologii. Un exemplu concret este inițiativa ARPA-E Coolerchips  a aceluiași Departament pentru Energie al SUA, care are ca scop „reducerea cheltuielilor totale pentru electricitatea de răcire, la sub 5% din sarcina IT a unui centru de date tipic, în orice moment și în orice locație din SUA pentru un sistem de calcul de înaltă densitate”.

Vertiv, Schneider Electric, Trane, Stulz și Johnson Controls sunt cei mai importanți furnizori de soluții inovative de răcire. Soluții de nișă oferă Accelsius, Asperitas, Chilldyne, CoolIT Systems, GRC, Iceotope, Jetcool, LiquidStack, Mara, Quantas, Submer și Zutacore. În plus, mari producători precum Dell, HPE, Huawei sau IBM furnizează direct către utilizatorii finali echipamente IT care integrează tehnologii de liquid cooling.

Creșterea eforturilor de sustenabilitate și eficientizare a centrelor de date

Steven Carlini, vicepreședinte al departamentului AI și data center în cadrul Schneider Electric, remarcă, citat de Data Center Knowledge, faptul că sustenabilitatea devine o prioritate centrală în extinderea centrelor de date. Multe dintre noile autorizații de construire impun surse de energie fără emisii de carbon, ceea ce stimulează interesul pentru energia nucleară. Totuși, operatorii care au nevoie rapidă de energie apelează la turbinele cu gaz natural.

Reprezentantul Schneider Electric observă și că sustenabilitatea se extinde și la materialele de construcție, preferate fiind oțelul și cimentul cu emisii reduse de carbon. Se pune accent și pe prelungirea duratei de viață a serverelor și utilizarea unor instrumente pentru măsurarea și decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare. „Emisiile Scope 3 rămân cea mai mare provocare, deoarece depind în mare măsură de capacitatea furnizorilor de a raporta date exacte și verificabile”, a adăugat Steven Carlini.

Contribuția AI la obiectivele de sustenabilitate

Tehnologiiile de AI joacă un rol important în tranziția către un viitor verde, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De exemplu, Google investește masiv în practici care reduc energia necesară antrenării modelelor AI. Trillium, unitatea de procesare Tensor de a șasea generație a companiei, este cu 67% mai eficientă energetic  decât predecesorul său, TPU v5e. În plus, în 2023, PUE-ul mediu anual al Google a fost de 1,10, cu 100% din consumul anual de energie provenind din surse regenerabile, încă din 2017.

Totodată, Google folosește modele AI pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Printre acestea se numără un model de planificare a rutelor, eficient din punct de vedere al consumului de combustibil, care ia în considerare traficul, terenul și motorul vehiculului. În același scop este antrenat și un model hidrologic, care prognozează inundațiile cu până la șapte zile în avans, dar și un model de trafic, care optimizează sincronizarea semafoarelor, reducând traficul de tip „stop-and-go” și consumul de combustibil. Google folosește aceste metode în scopul de a atinge neutralitatea climatică în toate operațiunile, până în 2030.

Deși trebuie să rămânem optimiști în legătură cu impactul pozitiv al AI asupra optimizării și performanței, trebuie să fim conștienți de amprenta sa ecologică. Este nevoie colaborare pentru a gestiona consumul de resurse al AI într-un mod responsabil. Promovarea centrelor de date mai eficiente și sustenabile implică strategii precum reducerea emisiilor de carbon în fazele de design, construcție și operare, implementarea unor soluții eficiente de răcire, optimizarea utilizării resurselor, utilizarea surselor de energie cu emisii scăzute, îmbunătățirea eficienței energetice, utilizarea responsabilă a apei, valorificarea potențialului de reutilizare a căldurii reziduale, stabilirea unor practici de economie circulară, combinarea modularității cu infrastructura pre-inginerizată și prefabricată, și adoptarea materialelor și tehnologiilor ecologice.

Folosirea digital twins pentru reducerea consumului energetic

Digital twins pot contribui semnificativ la reducerea consumului energetic în centrele de date prin simularea workload-urilor serverelor și a impactului acestora asupra consumului de energie și generării de căldură. Utilizând aceste modele virtuale pentru a optimiza sistemele de răcire și IT (care împreună sunt responsabile pentru 80-90% din consumul total de energie) poate fi redus consumul serverelor cu până la 10% și consumul pentru răcire cu până la 30%, generând economii semnificative la facturile de energie. Aflați mai multe

Raportarea de sustenabilitate, practică standard la nivelul UE

Raportarea sustenabilității e pe cale să devină o practică standard, cu metrică și indicatori specifici de sustenabilitate și eficiență. În martie 2024, Comisia Europeană a adoptat o nouă reglementare  pentru evaluarea sustenabilității centrelor de date din UE, vizând creșterea transparenței, reducerea consumului de energie și apă, promovarea energiei regenerabile și reutilizarea căldurii reziduale. Operatorii centrelor de date cu o cerință de putere IT instalată de minimum 500kW trebuie să raporteze anual indicatori de performanță și sustenabilitate începând cu septembrie 2024. Indicatorii de performanță ce trebuie raportați sunt energia și sustenabilitatea, capacitatea TIC și traficul de date, pe când indicatorii de sustenabilitate în cauză sunt: eficiența consumului de energie și apă, factorul de reutilizare a energiei și factorul de energie regenerabilă.

Dificultăți în atingerea obiectivelor de sustenabilitate  

Giganții tehnologici precum AWS, Microsoft și Google ar putea întâmpina dificultăți în atingerea obiectivelor ambițioase de sustenabilitate, mai precis în utilizarea în proporție de 100% a energiei fără emisii de carbon până în 2030, fiind nevoiți să se bazeze mai mult pe combustibili fosili, precum gazul natural, ceea ce le-ar putea crește amprenta de carbon și le-ar atrage penalizări reglementare sau critici din partea publicului. În același timp, furnizorii de servicii de colocare ar putea avea dificultăți în procurarea energiei curate din cauza creșterii prea lente a surselor regenerabile, ceea ce ar conduce la costuri operaționale mai mari sau pierderea clienților care caută soluții mai ecologice. Astfel, utilizarea gazului natural pentru generarea de energie în centrele de date, atât pentru alimentarea principală cât și pentru backup, devine tot mai atrăgătoare pe măsură ce rețelele electrice se confruntă cu instabilitatea surselor regenerabile.

Accesul la capital

Tom Traugott, vicepreședinte senior în cadrul EdgeCore Digital Infrastructure, consideră că, în 2025, indiferent dacă o companie are experiență sau este proaspăt intrată pe piață, atragerea capitalului necesar pentru proiectarea, dezvoltarea și operarea centrelor de date optimizate pentru AI va fi critică pentru creștere, mai ales pe măsură ce cerințele energetice și de sustenabilitate devin tot mai mari. „O provocare pentru noii operatori de pe piață va fi să se asigure că investitorii au suficientă încredere în istoricul unei platforme pentru a furniza capitalul necesar care le va permite să garanteze siguranța livrării și execuției, dar și constanța operațiunilor”, a precizat Tom Traugott. (Sursa: Data Center Knowledge)

Stocarea datelor pe termen lung

În 2028, volumul de date generate va atinge un nivel fără precedent, de până la 400 de zettabytes, cu o rată anuală de creștere compusă (CAGR) de 24%, potrivit lui BS Tej, vicepreședinte executiv în cadrul Seagate. Pe măsură ce sectorul AI se dezvoltă și se extinde, valoarea datelor va crește, ceea ce va duce la necesitatea stocării acestora pentru perioade mai lungi. Însă, capacitatea instalată de stocare date va crește doar cu o rată anuală de 17%, mult mai lent decât creșterea  efectivă a volumului de date generate în economie și societate. Această disparitate între ritmurile de creștere ale datelor și capacitățile de stocare va perturba echilibrul global între cerere și oferta de stocare. Organizațiile vor trebui să adopte planuri de capacitate pe termen lung pentru a asigura oferta de facilități de stocare și pentru a monetiza pe deplin investițiile în infrastructura AI.

Concluzii

Industria centrelor de date se pregătește pentru un an marcat de creșteri fără precedent ale cererii, dezvoltări tehnologice promițătoare și presiuni tot mai mari pentru sustenabilitate. De la adoptarea quantum computing-ului și a optimizării cu ajutorul Inteligenței Artificiale, până la migrarea către piețele emergente și integrarea surselor de energie verde, operatorii și dezvoltatorii sunt provocați să găsească echilibrul între inovație și eficiență. Cu prețuri în creștere și constrângeri de resurse, succesul va depinde de investiții strategice, colaborări și capacitatea de a anticipa schimbările.

Ne vom strădui să dezbatem cât mai multe dintre aceste tendințe și pe scena ediției 2025 a DataCenter Forum, care va avea loc pe 7 mai in București.

 

Piața europeană a centrelor de date a crescut cu aproape 20% doar în prima parte a anului 2024, în comparație cu 2023.Cererea rămâne însă la un nivel ridicat, închirierea spațiilor înainte de finalizarea contracției unui nou Centru de Date a devenit o practică obișnuită.

Totodată, aplicațiile de Inteligență Artificială necesită tot mai multă putere de calcul și determină tot mai mulți operatori să facă pasul către high-density și sisteme mai performante de răcire.

Aceste tendințe globale se reflectă în mare măsură și pe piața locală, iar operatorii apelează la inovație și tehnologie ca să le poată depăși.

Articolul de mai jos reflectă concluziile panelului dedicat operatorilor DataCenter locali, găzduit de ediția 2024 a DataCenter Forum, la care au participat: Cristina Veriotte, project manager BRD, Sorin Andone, fondator NXDATA și Martin Ford, CEO M247.

Complementar, puteți accesa înregistrarea video a panelului pe pagina de Facebook a DataCenter Forum

 Care sunt principalele provocări pentru operatorii data center din România și ce soluții au identificat pentru depășirea acestora?

1. Problemele de personal

Deficitul de personal calificat în operarea centrelor de date rămâne o provocare majoră. Companiile sunt nevoite să investească multe resurse în recrutarea talentelor inginerești dar și în formarea continuă și în testarea lor periodică prin simulări de situații critice, în scopul de a le evalua reacțiile și pentru a menține standardele operaționale și de securitate. Regimul de lucru 24/7 este o provocare în plus, fiind cu atât mai solicitant cu cât responsabilitatea funcționării unei instalații data center este foarte mare.

Care sunt soluțiile? Nu există o soluție simplă, însă deficitul de personal poate fi atenuat cu ajutorul automatizării și investiției în instrumente care să eficientizeze fluxurile de lucru specifice: monitorizare, configurare, raportare. Pe termen lung, programele de certificare și de mentorat sau parteneriatele cu diverse instituții internaționale/de învățământ pot fi aduce o atenuare. Este esențială și buna comunicare cu personalul, ideală fiind implementarea unei strategii de fidelizare pe termen lung.

2. Creșterea prețului energiei și controlul costurilor

Știm deja că centrele de date consumă cantități mari de energie, până la 3% din totalul energiei utilizate în UE. Creșterea prețurilor la energie afectează deci semnificativ costurile operaționale, forțând companiile să găsească soluții mai eficiente energetic. Cristina Veriotte, project manager BRD, mărturisea în cadrul DataCenter Forum 2024 că pentru centrul informatic al BRD costul cu energia electrică reprezintă peste 40% din buget. Reducerea cheltuielilor este deci o necesitate crucială.  Gartner prognozează că până în 2027, 75% dintre organizații vor implementa programe de sustenabilitate la nivelul infrastructurii centrelor de date, pentru a-și optimiza costurile energetice și pentru a se conforma reglementărilor politicilor verzi.

3. Conformitatea cu reglementările de mediu și de securitate

Reglementările de mediu impun centrelor de date adoptarea de practici sustenabile și investiții în tehnologii care să permită reducerea amprentei de carbon. Ca parte a legislației europene privind ESG (Environmental, Social and Governance), operatorii de centre de date vor fi obligați să raporteze performanța energetică pe baza unor cerințe clare de conformitate. Scopul final al amplului pachet de reglementare este reducerea consumului de energie la nivelul Uniunii, cu 11,7%, până în 2030. Prin Data Center Pact, EU vizează pe termen lung impunerea unui PUE de 1.4, ceea ce va fi o cerință dură pentru mulți operatori.

Pe de altă parte, Directiva NIS 2 (Network and Information Security) privind securitatea cibernetică în UE are termen de implementare data de 17 octombrie 2024. Centrele de date sunt pe lista domeniilor vizate de noua directivă. Potrivit lui Sorin Andone, managing director NXDATA, o mare parte dintre cerințele NIS 2 sunt deja acoperite de centrele de date care sunt certificate ISO 27001.

4. Impactul Inteligenței Artificiale și creșterea capacității la nivel de rack

Schneider Electric  estimează că totalul consumului de energie asociat volumelor de lucru AI va depăși 18 GW până în 2028. Ce provocări suplimentare apar pentru centrele de date?

Evoluția rapidă a Inteligenței Artificiale Generative corelată cu intensificarea utilizării serverelor GPU generează o creștere accelerată a capacității de procesare la nivel de rack. Furnizorii trebuie să facă față supraîncărcării sistemelor de răcire și sarcinilor electrice mai mari. Proiecțiile din industrie indică o creștere potențială până la 50 kW/rack, și chiar de 150-200 kW/rack pentru configurațiile extreme high density. Adaptarea infrastructurii la noile cerințe de business este obligatorie.

Soluția preferată de industrie este reproiectarea rack-urilor pentru a permite implementarea de soluții de răcire inovatoare precum Direct Liquid Cooling sau răcirea adiabatică. În opinia lui Martin Ford, CEO M247 Europe, majoritatea cerințelor AI vor fi acoperite, cel puțin în 2024, cu tehnologiile actuale, însă după depășirea a 25 kW, adaptarea infrastructurii nu va mai fi posibilă, fiind necesară mai degrabă o reproiectare completă.

5. Soluții de răcire mai eficiente

Fluctuațiile extreme de temperatură din România, de la ierni geroase la veri caniculare, reprezintă o altă provocare pentru funcționarea eficientă a centrelor de date, necesitând sisteme de climatizare capabile să gestioneze corect temperaturile într-un interval larg, de la -20 până la +50 grade Celsius. Nu trebuie să uităm că eficiența echipamentelor de răcire influențează în mod direct performanța întregului centru de date.

În mod curent, NXDATA se bazează pe răcirea adiabatică, utilizabilă chiar dacă echipamentele nu au fost inițial proiectate pentru această tehnologie. Compania a dezvoltat intern un sistem adiabatic automat, bazat pe același principiu folosit de marii producători de pe piață, adaptându-și echipamentele existente. Pe termen lung, NXDATA se pregătește să adopte și tehnologia Direct Liquid Cooling, Sorin Andone o consideră soluția optimă de răcire pentru noile tehnologii de densitate crescută.

6. Accesul la energie verde

Energia verde contribuie la reducerea amprentei de carbon, aduce economii de costuri pe termen lung prin accesul la surse de energie mai ieftine și sustenabile, și asigură conformitatea cu cerințele reglementare. În România, centrul de date al BRD este un exemplu în acest sens. Potrivit Cristinei Veriotte, BRD a instalat 400 de panouri fotovoltaice, care produc aproximativ 200 de KWh, contribuind la reducerea cu aproximativ 5% a facturii anuale de energie electrică.  În plus, centrul de date BRD utilizează exclusiv energie verde printr-un furnizor local.

Mai mult, BRD derulează un proiect în colaborare cu Tema Energy pentru optimizarea completă a centrului lor informatic. Obiectivul este ambițios: obținerea unui PUE de 1,3, până anul viitor.

Instituția bancară își propune pe termen lung și să încheie un contract de achiziție de energie regenerabilă (VPPA) cu un producător de energie verde. Acesta poate fi o soluție pentru centrele de date care au nevoie de protecție împotriva volatilității prețurilor energiei (prețul este stabilit în avans și este mai previzibil în comparație cu prețurile pieței).

7. Tehnologii de mentenanță predictivă

Tehnologiile de mentenanță predictivă permit identificarea și remedierea potențială a problemelor înainte de a deveni critice. Martin Ford (M247) consideră că cele mai utile inovații pe termen scurt se vor concentra pe utilizarea tehnologiilor de mentenanță predictivă pentru infrastructura critică și hardware. Statisticile îi dau dreptate, această abordare poate optimiza procesul de mentenanță cu aproximativ 25% și poate prelungi durata de viață a echipamentului.

În concluzie, deși Centrele de Date moderne se confruntă cu provocări importante, inovațiile tehnologice oferă soluții/perspective promițătoare. Centrele de date sunt obligate să evolueze constant, adaptându-se la noile cerințe ale industriei digitale și globale, cu accent pe eficiență, AI, securitate și sustenabilitate.  Implementarea tehnologiilor avansate nu doar că optimizează operațiunile și reduce costurile, dar asigură și adaptabilitatea la schimbările rapide din mediul IT.

Centrele de date sunt motorul actualei economii digitale, alimentând de la servicii de video-streaming și social media, până la e-commerce și Inteligență Artificială (AI). Orientarea către cognitive power este una evidentă, dacă spre exemplu, ne raportăm la revoluția ChatGPT și la declarațiile Nvidia că ar putea livra 1,5 milioane de platforme de servere AI, până în 2027. Potrivit analiștilor, platformele de serverele GPU  ar putea consuma jumătate din totalul de energie necesar centrelor de date funcționale în prezent.

Evoluția aplicațiilor AI determină Centrele de Date să investească în tehnologia de răcire Direct Liquid Cooling (DLC), care eficientizează consumul de energie. Reglementările UE (Energy Efficiency Directive) pun și presiune în aceeași direcție, deocamdată mai ales pe partea de raportare a consumului. Devin tot mai importante și cerințele investitorilor în centre de date, aceștia consideră România o alternativă mai ieftină la Europa de Vest. De exemplu, în România, costurile de operare Data Center sunt cu 15% mai mici față de Europa de Vest, potrivit datelor Knight Frank.

Am discutat împreună cu Rachid Arabi, vicepreședinte Uptime Institute pentru Europa și Marea Britanie, despre toate aceste direcții ale industriei, la cea de-a șasea ediție DataCenter Forum 2024. Arabi are o experiență de peste 20 de ani în industria Data Center și a lucrat cu multinaționale precum Schneider Electric, ajutându-le să construiască și să opereze centre de date.

Potrivit lui, tot mai mulți investitori plănuiesc să își extindă prezența pe piața Data Center din Europa de Est, ca alternativă la centrele de date deja existente în vestul Europei. Investitorii văd creșterea și potențialul țărilor est-europene și vor să ofere disponibilitate mai mare și reziliență pe tot continentul.

România, o locație cu potențial pentru investitorii Data Center

Poziționarea geografică, conectivitatea și latența, disponibilitatea/costul utilităților (mai ales energia electrică) și posibilitatea de a folosi energie verde sunt printre principalele criterii ale investitorilor Data Center. Accesul la forță de muncă calificată și ieftină face însă diferența. Pe de o parte, investitorii trebuie să găsescă o cale pentru a fi aproape de clienți, dar trebuie să se asigure și că serviciile lor sunt atractive și competitive în materie de costuri. România bifează toate aceste criterii. Rachid Arabi remarcă și faptul că România și-a dezvoltat mult infrastructura și este pregătită să găzduiască noi centre de date și să atragă investitori.

Datele Knight Frank arată că piața românească de Data Center are potențialul de a crește cu până la 8 ori față de capacitatea și amprenta actuale. București-Ilfov, care deja concentrează peste 70% din amprenta centrelor de date din țară, promite să devină un adevărat hub regional la nivel european. Din perspectiva Uptime Institute, cele mai mari atuuri ale României în această ecuație sunt: poziționarea central-europeană,  resursa umană cu experiență, dar ieftină, și potențialul mare de energie sustenabilă prin valorificarea energiei eoliane și solare. Potrivit unui studiu Deloitte , România se numără printre țările UE cu cel mai mare potențial natural pentru surse de energie regenerabilă.

Impactul AI. Direct Liquid Cooling (DLC)

La nivel global, centrele de date consumă aproximativ 3% din totalul energiei generate la nivel mondial, iar 20% din consumul total aparține centrelor de date hyperscale. Raportul anual al International Energy Agency (IEA) () arată că, până în 2026, necesarul energetic al centrelor de date s-ar putea dubla față de 2022.

Densitatea centrelor de date a crescut semnificativ de la o medie de 8-10 kW, la 50-60 kW sau chiar 100 kW. Ea se datorează adoptării la scară tot mai mare a arhitecturilor high-density și aplicațiilor de Inteligență Artificială. Acestea necesită mai multă putere, generează mai multă căldură și au nevoie de răcire mai eficientă. Direct Liquid Cooling oferă o soluție. Potrivit lui Rachid Arabi, toate aceste schimbări afectează designul și modul de operare a centrelor de date, de aceea felul în care sunt „găzduite” noile tehnologii nu trebuie să compromită reziliența și disponibilitatea acestora.

În prezent, DLC acoperă doar aproximativ 10-15% din tehnologia de răcire folosită în centrele de date, drept urmare, industria Data Center depinde încă de tehnologia de răcire tradițională. Reprezentantul Uptime a remarcat că există numeroase îngrijorări la nivel de industrie în legătură cu impactul DLC la nivel de design și operare. Cu toate acestea, Arabi are încredere că DLC va crește în viitor, însă industria va avea nevoie de o perioadă de tranziție pentru a ajunge la un consens și pentru a învăța cum funcționează, cum poate fi proiectată corespunzător și cum poate fi operată.

„Nu este vorba doar despre a instala un sistem de răcire în centrele de date, ci despre a schimba designul centrului în totalitate, despre a încorpora această tehnologie nouă în cea existentă, pentru că nu te poți baza pe DLC ca soluție unică de răcire, ci e nevoie de un ecosistem hibrid, unde se folosesc tehnologiile tradiționale împreună cu DLC, iar acest ecosistem va fi dedicat aplicațiilor de foarte mare densitate, adică cele AI”, în opinia lui Rachid Arabi.

Cât costă tehnologia DLC

Deoarece DLC elimină componente active precum ventilatorul, sistemul de răcire va deveni mai eficient, dar în ceea ce privește distribuția apei și centrala de apă rece, trebuie crescută capacitatea pentru a putea încorpora DLC. Cu toate acestea, pe termen lung costurile vor fi reduse, deoarece procesul de răcire este eficientizat. Pe de altă parte, Rachid Arabi consideră că vor fi necesare investiții în educație, în transferul de cunoștințe, pentru a-i pregăti pe operatori pentru noua tehnologie.

Alte tehnologii promițătoare

Reprezentantul Uptime a făcut și un scurt rezumat al altor noi tehnologii de impact în industria Data Center. Iau avânt soluțiile de sustenabilitate, se caută un răspuns la întrebarea „cum putem produce eficient energie din surse curate?”. Există deja și câteva răspunsuri: energia eoliană poate sprijini infrastructura Data Center, nu complet, ci parțial, pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate. Se încearcă și refolosirea căldurii produse de hardware în alte direcții, fie că e vorba despre o fermă sau o simplă piscină.

„Tendința se concentrează pe modurile în care putem folosi majoritatea energiei pe care o producem în centrul de date, pentru a-l transforma dintr-un consumator de energie, într-un producător de energie”, a punctat Rachid Arabi.

Există noi tehnologii și pe partea de management a centrului de date, mai ales în raportarea de sustenabilitate, dar și noi soluții de software care îi pot ajuta pe operatori să raporteze consumul de energie, pentru a respecta legislația europeană.

Directiva privind eficiența energetică (EED) este o oportunitate

EED obligă centrele de date de peste 500 kW să raporteze anual consumul și modul de utilizare a energiei, cât și modul în care este refolosită căldura generată de hardware. Rachid Arabi consideră că EED ar trebui privită drept oportunitate.

„Cred că Uniunea Europeană încearcă să obțină o viziune clară asupra consumului centrelor de date. Ulterior, vor oferi o reglementare care va ajuta industria Data Center să devină mai sustenabilă. Este un standard la fel ca oricare altul, nu putem continua să irosim energie în centrele de date, trebuie să facem schimbări drastice, trebuie să vedem acea schimbare implementată zilnic, la nivel de operare și design. Este în beneficiul tuturor”, consideră Rachid Arabi.

Tranziția nu se va petrece însă peste noapte, fiind necesare strategii pe câțiva ani. Uptime Institute a lansat recent serviciul „Sustainability Assessment” pentru a-i ajuta pe operatori să abordeze mai ușor aceste provocări de sustenabilitate, prin raportare. Astfel, ei pot descoperi zonele în care trebuie să lucreze pentru a atinge aceste obiective.

De urmărit și ediția specială ZF Live realizată la Data Center Forum 2024.