Anul trecut, pentru prima oară în cei 12 ani de când Uptime Institute monitorizează evoluția la nivel global a indicelui de eficiență energetică a industriei centrelor de date, valoarea acestuia a crescut. Conform Global Data Center Survey , Power Usage Effectiveness (PUE) a avut în 2019 o valoare de 1,67, în creștere față de anul precedent cu 0,09. Practic, valoarea PUE de anul trecut a fost egală cu cea înregistrată în 2012!

Pesimiștii susțin că evoluția trebuie interpretată ca un semnal de alarmă, în condițiile în care consumul anual de energie electrică al industriei Data Center (estimat la 200 TWh) crește constant. Și mai ales ținând cont de faptul că din 2007 până în 2018, indicele PUE a scăzut de la an de an, ajungând de la 2,5 la 1,58, adică cu peste 60% în intervalul menționat.

Este adevărat însă că, dacă privim mai cu atenție datele Uptime Institute, vom vedea că cea mai scădere a indicelui PUE s-a înregistrat în prima jumătate a perioadei. Și că din 2013 (PUE de 1,65) până în 2018 evoluția descrescătoare s-a atenuat, diminuarea fiind de doar 0,07.

Însă chiar și așa evoluția este inexplicabilă.

Aparent doar pentru că, evident, explicații există și motivele sunt cât se poate de solide.

Astfel, potrivit specialiștilor, principală cauză a creșterii indicelui de eficiență energetică semnalată de Uptime Institute o reprezintă migrarea aplicațiilor și serverelor din centrele de date on-premises către mediile cloud publice, respectiv adoptarea arhitecturilor hibride.

Este un fenomen extins, care face ca în numeroase situații Data Centerele deținute și operate in-house să funcționeze ineficient. Pe de o parte pentru că, în condițiile în care tot mai multe servere sunt mutate în Cloud, indicele PUE crește deoarece restul soluțiilor auxiliare – în special cele de răcire, care sunt responsabile de aproximativ 30% din consumul de energie electrică – nu sunt redimensionate corespunzător. Pe de altă parte, pentru că migrarea aplicațiilor crește numărul serverelor subutilizate (potrivit statisticilor Comisiei Europene, în 2015 nivelul de încărcare varia între 10 și 25%) și a celor menținute în funcțiune în mod inerțial (așa numitele „comatose servers“, care pot ajunge să reprezinte și până la 30% din totalul mașinilor fizice sau virtuale dintr-un centru de date, după cum arată studiile realizate de Stanford University și Uptime Institute).

O altă explicație a fenomenului constă în faptul că eficiența energetică a unui server este direct proporțională cu „mediul“ în care se află. Conform unui studiu realizat de Lawrence Berkeley National Laboratory și citat recent de Bloomberg,  un server aflat într-un Data Room are un indice PUE de 2, în timp ce același model de server hostat într-un centru de date hyperscale ajunge la o valoare de 1,2. În cazul unui astfel de Data Center, 80% din consumul de energie merge către echipamentele IT (servere, stocare, rețea) și doar 13% către sistemele de răcire.

Comparativ, valoarea PUE stabilită de Uptime Institute pentru 2019 (1,67) arată că doar 60% din consumul de energie revine IT-ului. În top se află marii funizori de servicii cloud, precum Google, care înregistrează în centrele sale de date o medie PUE de 1,11. (Și chiar de 1,06 în unele Data Centere, compensând astfel cel mai ineficient centru, cel din Singapore, unde temperaturile ridicate și umiditatea crescută fac că valoarea PUE să fie de 1,17.)

Unii analiști estimează că, în contextul în care adopția modelului hybrid cloud va continua să capete amploare, este posibil să asistăm și anul acesta la o evoluție similară a indicelui PUE la nivelul industriei Data Center. Pe de altă parte însă, efectele migrării în cloud pot fi „compensate“ prin reajustări ale sistemelor auxiliare și retehnologizări, respectiv prin adoptarea de soluții de răcire și electro-backup de nouă generație, mai eficiente energetic și mai bine adaptate noilor nevoi ale centrelor de date. Specialiștii Tema Energy vă pot ajuta să faceți alegerea corectă în acest sens și să vă rentabilizati investițiile deja realizate.

Anul acesta specialiștii în domeniul centrelor de date estimează că principalele „fenomene“ care vor influența evoluția pieței centrelor de date vor fi extinderea utilizării sistemelor IoT și a adopției 5G, adâncirea deficitului de personal calificat în operarea Data Centerelor și apariția de noi reglementări în ceea ce privește asigurarea nivelurilor de disponibilitate și a consumului de energie etc. Iată, pe scurt, care sunt previziunile analiștilor de piață:

•  Creșterea numărului centrelor de date mobile și a micro-Data Centerelor Extinderea utilizării soluțiilor IoT și a tehnologiilor Machine-to-Machine (M2M) va genera volume de date din ce în ce mai mari, care vor fi dificil de transportat către centrele de date. Potrivit Gartner, peste doi ani, aproximativ 70% din volumul total de date va fi creat în exteriorul centrelor de date (față de doar 40% în 2019), de aceea tot mai multe companii se orientează deja care adopția de centre de date mobile și de micro-Data Centere pe care le amplasează cât mai aproape de viitoarele contentrari de date. Un efect similar va genera și extinderea adopției 5G, centrele de date funcționând ca o verigă de legătură între rețelele mobile de mare viteză și consumatorii de servicii dezvoltate pe baza noii tehnologii. Este o tendință confirmată și de analiștii de la IDC, care estimează că în 2023 peste 50% dintre noile infrastructuri vor fi dezvoltate în locații „edge“ și nu în centrele de date corporate. Însă nu doar criteriul locației justifică această decizie – micro-Data Centerele și centrele de date mobile au avantajul că sunt mai ieftine, mai simplu și mai rapid de dezvoltat și relocat și oferă o serie de câștiguri importante.

•  Extinderea adopției sistemelor de monitorizare și automatizare Creșterea numărului de centre de date mobile și micro-Data Centere nu va genera o evoluție similară și în ceea ce privește resursa umană dedicată operării acestora. Specialiștii estimează că anul acesta deficitul de personal specializat din centrele de date se va mări, pe de o parte din cauza retragerii din activitate a „veteranilor“ din industrie, pentru care încă nu se găsesc înlocuitori, iar pe de alta ca urmare a creșterii numărului de noi centre și a extinderii celor existente deja. De aceea, până când măsurile de compensare – programe de formare profesională sau inițiative educaționale – vor da rezultate, din ce în ce mai multe Data Centere se orientează către adoptarea de soluții avansate de monitorizare și automatizare de tipul Data Center Infrastructure Management. Soluțiile DCIM de a doua generație sunt gândite astfel încât să asigure un timp mai scurt de implementare, configurare și personalizare, usurință în utilizare și integrează nativ instrumente preconfigurate de raportare și analiză. (Dacă doriți să aflați mai multe informații despre beneficiile soluțiilor DCIM vă invităm să citiți acest articol.) Următorul pas în această direcție îl reprezintă utilizarea tehnologiilor de Artificial Intelligence și a algoritmilor de Machine Learning în managementul și operarea centrelor de date. IDC estimează că deja din 2023 aproximativ 50% din Data Centerele principale și 75% din centrele „edge“ vor fi gestionate de la distanță folosind aceste tehnologii.

•  Sporirea investițiilor în retehnologizare. Deși solutile de electro-backup devin din ce în ce mai performante, numărul downtime-urilor neplanificate înregistrate de centrele de date continuă să crească, principala cauza a acestor evenimente reprezentând-o penele de curent. Este adevărat, durata acestora scade, însă chiar și o cădere de 30 de secunde generează disfuncționalități majore într-un Data Center, mai ales că, potrivit Uptime Institute și UPS-urile sunt responsabile de 29% din downtime-urile neplanificate. Pentru a preveni astfel de evenimente – mai ales că reglementările în domeniu devin tot mai stricte în ceea privește asigurarea disponibilității serviciilor – centrele încep să investească tot mai consistent în retehnologizare. Însă nu doar în achiziționarea de echipamente UPS de nouă generație, care folosesc baterii Li-Ion și vin cu o serie de avantaje operaționale solide (despre care puteți citi aici), ci și în direcția eficientizării energetice, un alt domeniu aflat sub presiunea măsurilor legislative de mediu prevăzute de Uniunea Europeană (detalii aici). Una dintre principalele metode de îmbunătățire a indicelui PUE o reprezintă modernizarea soluțiilor clasice de răcire (responsabile de aproape 40% din cosumul de energie electrică) prin utilizarea tehnologiilor de răcire adiabatică, care pot reduce cu 25% costul total de operare și cu până la 80% consumul de apa. (În acest articol găsiți mai multe informații despre cum vă poate ajuta să scădeți cheltuielile.)

Specialiștii mai prevăd pentru anul acesta: • creșterea numărului de centre de date de mari dimensiuni, din categoria „Hyperscale“ (cu peste 5.000 de servere); • concentrarea Data Centerelor în așa-numite „Gigacities“, amplasate în apropierea surselor de energie neconvențională (în principal, ferme de energie solară și eoliană) și • creșterea densității energetice per cabinet, ca urmare a înmulțirii numărului de aplicații care necesită putere mare de procesare.

O bună parte dintre tendințele prezentate mai sus vor deveni vizibile și pe piața locală, provocările identificate de analiștii de piață fiind universal valabile. Specialiștii noștri vă stau la dispoziție pentru a vă ajuta să identificați soluțiile adecvate nevoilor si bugetului dvs.

Mai multă putere de procesare! Iată o soclicitare pe care centrele de date din întreaga lume o aud tot mai frecvent din partea clienților și pe care trebuie să o satisfacă rapid dacă doresc să rămână competitive. Mai multă putere înseamnă însă și mai multă căldură. Adică supraîncărcarea clasicelor sisteme de răcire mecanice, care și așa în Data Centerele cu o vechime mai mare de 8-9 ani sunt responsabile de aproape 40% din cosumul de energie electrică. Dacă sunt ceva mai „tinere“, procentul scade, însă eficiența energetică tot scăzută rămâne.

Și pentru că „factura la curent“ devine tot mai apăsătoare – mai ales în contextul inițiativelor de mediu ale Comisiei Europene –, centrele de date încep să adopte soluții alternative la tradiționalele sisteme CRAC. Lucru vizibil și în evoluția valorică a pieței soluțiilor lor de răcire pentru Data Centere, care și-a accelerat creșterea în ultimii ani. De exemplu, conform Research&Markets ritmul de creștere pentru următorii patru ani va fi de peste 12%. Piața își va dubla practic valoarea, ajungând de la 8,3 miliarde de euro cât înregistra anul trecut, la 16,5 miliarde de euro în 2024.

Evident, o bună parte din această creștere va fi asigurată și de către tehnologiile „clasice“ de răcire – în versiuni îmbunătățite din punct de vedere al randamentului și eficienței energetice –, mai ales că strategiile de tip 2N sunt tot mai mult utilizate și în zona de Cooling. Dar încep să își extindă cota de piață sistemele de Free Cooling și cele de răcire adiabatică/evaporativă, care sunt tot mai mai accesibile financiar și reușesc să asigure economii consistente.

Și soluțiile de răcire cu lichid – directe și prin imersiune – înregistrează o evoluție ascendentă. Însă masa de clienți pe nișa de „Liquid Cooling“ este încă redusă, comparativ cu restul tehnologiilor, din cauza investițiilor inițiale mari și a lipsei de standarde în acest domeniu.

Utilizare cu acoperire extinsă

Un avantaj esențial al sistemelor de răcire adiabatică este acela că acționează complementar soluțiilor de Free Cooling și celor clasice/mecanice, fără a încerca să le înlocuiască pe niciunul dintre acestea.

De exemplu, cu ajutorul răcirii adiabatice, un centru de date poate folosi sistemul de Free Cooling atunci când temperatura ambientală o permite (în general, până în jurul temperaturii de 8-9˚C), soluția adiabatică până când temperatura va ajunge la 18˚C, iar peste acest prag sistemul mecanic cu compresor. (Valorile temperaturilor indicate variază în funcție de cât de „permisive“ sunt echipamentele din Data Center – de exemplu, în „ASHRAE 2016 Thermal Guidelines“ intervalul optim de operare recomandat este între 18°C și 27°C.)

Într-un astfel de scenariu „colaborativ“, Data Centerele pot valorifica atât avantajele oferite de Free Cooling, cât și de soluțiile adiabatice, indiferent unde sunt amplasate geografic centrele. (Conform studiilor statistice tandemul Free Cooling + Adiabatic poate fi utilizat 80% din timp în nordul Eropei și 75% în sudul continentului.) La fel de bine însă, Data Centerele pot folosi doar soluțiile evaporative ca o completare a sistemelor clasice de rărice și tot obțin economii substanțiale la „factura de curent“.

E adevărat, teoreticienii susțin că utilizarea soluțiilor adiabatice nu este fezabilă în arealele cu un regim ridicat de precipitații și/sau cu un nivel de umiditate crescut. Dar practica a demonstrat că sunt eficiente chiar și în orașe precum Manchester sau Londra, amplasate în cele mai umede zone ale Marii Britanii.

Beneficii imediate

Tehnologiile de răcire adiabatică au avantajul că sunt mature, accesibile și ușor de implementat. Dar acestea nu sunt singurele beneficii. Centrele de date încep să adopte soluțiile evaporative pentru că:

• Asigură scăderea costului total de operare (nu doar al consumului de energie electrică), care poate ajunge până la 25% din cel al unui sistem de răcire clasic cu compresor;
• Sunt ușor de utilizat și oferă numeroase posibilități de automatizare prin integrarea cu sistemele DCIM;
• Reduc cu până la 80% consumul de apă (există soluții care asigură recuperarea apei evaporate, prin condensare, și reutilizarea ei pentru răcire);
• Sunt flexible și se pot adapta facil la cerințele beneficiarilor în varii scenarii de utilizare (de exemplu, soluțiile evaporative pot fi utilizate și pentru creșterea eficienței chiller-elor soluțiilor de Free Cooling);
• Asigură economii de spațiu prin recuperarea suprafețelor ocupate de echipamentele mecanice (compresor, tansformatoare, panouri electrice etc.);
• Sunt mai prietenoase cu mediul.

Este adevărat însă că, în funcție de tehnologiile folosite – Direct, Indirect Injection sau sistemul mixt –, soluțiile necesită „accesorizarea“ cu sisteme de purificare a apei. De asemenea, în zonele cu un nivel de umiditate crescut, poate fi necesară folosirea unor instalații suplimentare de reducere a umidității din aerul introdus în Data Center.

Dar toate aceste investiii inițiale sunt amortizate rapid prin economiile consistente obținute în operare.

Dacă v-am stârnit interesul și sunteți interesați să aflați cum puteți valorifica soluțiile de răcire adiabatică în centrul dvs. de date, contactați-ne! Specialiștii Tema Energy vă pot ajuta să identificați soluția optimă, adaptată nevoilor și bugetului dvs., și să vă rentabilități investițiile deja făcute pe zona de răcire.

„Căldura le-a gonit mai întâi în munți și sub pământ, apoi au fugit pe apă, pentru ca în final să ajungă și pe fundul oceanelor.“

Sună, ce-i drept, ca un scenariu distopic al unei societăți post-industriale, dar la fel de bine poate reprezenta și începutul unei noi etape în evoluția industriei centrelor de date.

Buncăre și mine reciclate

Încă de acum șase ani, DNB, cel mai mare grup financiar-bancar din Norvegia, și-a relocat centrul de date într-un fost buncăr NATO operat de Green Mountain Data Center. DC1-Stavanger este un fost depozit de armament al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord transformat într-un centru de colocare cu o suprafața de 22.600 mp. Data Centerul, care este certificat Tier III, este alcătuit din 6 buncăre din beton îngropate adânc în munte și oferă spre închiriere mai multe camere de servere, a căror suprafață variază între 50 mp și 1.500 mp. Răcirea se realizează cu apa extrasă de la 100 m adâncime dintr-un fiord, iar temperatura medie anuală asigurată este de aproximativ 8º C.

Și în Statele Unite „dotarile“ armatei au început să fie revalorificate în centre de date. De exemplu, Data Shelter 1 este un fost adăpost antiatomic localizat în Florida, care a fost construit în 1964, în plin Război Rece, pentru Departamentul Apărării și a făcut parte din rețeaua NORAD (North American Aerospace Defense Command). În prezent se lucrează la finalizarea convertirii lui într-un centru de colocare Tier IV, cu o suprafața totală disponibilă de aproximativ 1579.352 mp.

Transformarea buncărelor în centre de date a devenit într-atât de populară în prezent, încât până și hackerii adoptă acesta modă. În septembrie a.c., Poliția germană a anunțat că a reușit, în urma unei operațiuni de amploare, să oprească activitatea „CyberBank“ – un centru de date ilegal din vestul țării, care găzduia 200 de servere. Acesta era găzduit într-o fostă incintă NATO, cu patru niveluri subterane, care fusese utilizată de către armată tot ca Data Center, având o suprafață disponibilă de 5.500 mp.

Dar nu numai resursele militare sunt la mare preț în industria centrelor de date, ci și cele… miniere. De exemplu, compania americană Cavern Technologies, operează un centru de colocare (cu o suprafață de 3.700 mp) aflat la o adâncime de aproximativ 40 de metri într-o fostă mină din Kansas. Și Bluebird Network deține în Missouri un centru de colocare – Bluebird Underground – amplasat la 26 de metri sub pământ într-o fostă exploatare de extragere a calcarului.

La suprafață și pe fundul oceanului

Mediul maritim este și el o destinație care încep să fie atrăgătoare pentru operatorii de Data Centere.

Anul acesta a primit aprobarea pentru a fi lansat la apă în portul irlandez Limerick un nou centru de date plutitor – Nautilus Data Center. Proiectul în valoare de 35 de milioane de euro a fost realizat de start-upul Nautilus Data Technologies, intrat pe piață în urmă cu patru ani, și care a instalat un prim prototip pe o barjă ancorată în portul San Francisco.

Tot anul acesta, Keppel Data Centres, un operator de centre de date din Singapore, a anunțat că intenționează să lanseze propriul hyperscale Data Center plutitor, alcătuit din mai multe module cu o capacitate 10 MW. Keppel, care în 2017 a finanțat Nautilus cu 10 milioane USD, și-au justificat alegerea amplasării pe apă a noii facilități prin reducerea costurilor de construcție și deținere cu 30-50%.

Și Microsoft are de gând să exploateze potențialul mediului marin prin intermediul proiectului Natick – un submarin special construit pentru a fi utilizat că Data Center. Centrul subacvatic „Northern Isles Data Center“, cel de al doilea proiect realizat de compania din Redmond, este de fapt un container cilindric, de aproximativ 12 metri lungime, care găzduiește 12 rack-uri și 864 de servere. Proiectul este astfel conceput încât să nu necesite inteventii umane până la cinci ani și să asigure o eficiență energetică ridicată (PUE de 1,07), folosind răcirea cu apă pentru radiatoarele fiecărui rack. Prototipul a fost deja scufundat la o adâncime de 35 de metri în largul coastelor scoțiene, fiind conectat de Insula Orkney cu un cablu submarin, care asigură atât alimentarea cu energie din surse regenerabile (eoliană și solară) cât și conexiunea cu rețeaua Microsoft. Într-o etapă viitoare se preconizează și exploatarea energiei valurilor, cu ajutorul specialiștilor de la European Marine Energy Centre.

După cum se poate vedea există premise ca, încetul cu încetul, centrele de date să părăsească marile orașe, care încep să își atingă limita de saturație. Fenomenul începe să fie vizibil în Europa, unde Amsterdamul a suspendat anul acesta construcția de Data Centere, iar Londra și-a încetinit ritmul de creștere (după ce în 2018 a adăugat o capacitate de 77 MW, în 2019 a mai crescut cu doar 15 MW). Pentru moment, operatorii de centre de date s-au mutat la periferie, însă specialiștii consideră că schimbările climatice, creșterea cerințelor de putere procesare și intrarea în vigoare a noilor directive „verzi“ vor accelera migrarea nu doar către noi tehnologii, ci și către noi locații care să permită obținerea unui nivel superior de eficiență energetică.

Centrele de date din România aveau o pondere de 2.1% din consumul de energie electrică la nivel naţional, situat la circa 42.1 TWh, conform datelor oficiale. Estimarea etse din 2017, dar cu siguranţă consumul a crescut în ultimii ani, prin deschiderea unor noi facilităţi sau extinderea celor existente. Situaţia este şi mai apăsătoare la nivel european. O analiză a Comisiei Europene arată în 2020, centrele de date din Europa vor utiliza 259 TWh de electricitate, adică 1.7% din consumul global.

Traduse în costuri, aceste procente înseamnă, atât în euro cât şi în lei, cifre cu multe zero-uri. În mod curent, factura de energie electrică reprezintă între 10 şi 15% din costurile operaționale ale unui DataCenter, iar prognozele arată că acest cost va creşte. Principalul factor va fi creşterea volumului de date (IDC estimează că vom ajunge la 163 Zettabytes în 2025 faţă de 16.1 Zb în 2016) de  şi implicit a numărului de servere necesare procesării şi stocării acestor date. Prin urmare, chiar dacă în mod curent problemele cauzate de downtime sunt mult mai spinoase pentru managerii IT, pe viitor se va adăuga şi costul cu energia electrică. Mulţi operatori ignoră însă acest aspect şi nu acordă o atenţie prea mare eficienţei energetice.

Care este nivelul de eficientă al Centrelor de date europene

Studiile arată că Centrele de Date din Europa au un indicator mediu de Power Usage efectiveness (PUE) de 1.7, superior ce  e drept celor din US (1.8 valoare medie).   1.7 este o valoare totuşi ridicată, încât costul energiei electrice şi impactul asupra mediului să fie apăsătoare. Se poate mult mai bine, Google spre exemplu a reuşit să atingă un nivel mediu al PUE de 1.12 în cele 15 centre de date pe care le deţine. De asemenea, operatorul britanic 4D Data atestă atingere aunui nivel de 1.14 prin utilizarea sistemelor de răcire adiabatică, iar Telehouse Europe menţionează valori de 1.16. Conform unui raport derulat de Copenhagen Economics, dacă Europa ar atinge un nivel mediu similar celui obţinut de Google, consumul de energie s-ar reduce cu 26 TWh, iar multe milioane de euro ar rămâne în industrie.

În mod curent,există mai multe moduri de analiză a eficienţei în centrele de date: Power Usage efectivness (PUE) Server Usage Effectiveness (SUE) DCiE (Data Center Infrastructure Efficiency). Sub diverse forme, toate însă reflecta raportul dintre energia livrată către centrul de Date şi cea consumată efectiv pentru derularea operaţiunilor de computing. Din tabelul d emai jos vă puteţi face o imagine mai clar asurpa raportului PUE / DCiE, spre exmeplu.

Conform declarațiilor publice ale operatorilor de Data Centere din Romania, pentru din top 10 putem estima un PUE de 1.5. Indicatorul depășește însă 1.8 dacă extindem analiza la top 20.  Cu siguranţă la nivel naţional cifrele sunt mai mari, iar eficienta relativ scăzută. Prin urmare costurile cu energia electrică sunt mari, dar în multe cazuri nu reprezintă încă o povară datorită volumului mic de activitate. Mai mult, în România, numeroşi operatori au şi alte linii de business colaterale, prin urmare ponderea acestui cost în veniturile consolidate este nesemnificativă şi nu au apărut încă semnale de alarmă.

Situaţia nu este specifică pietei locale. Conform unui sondaj realizat de Green Grid în 2016, 43% dintre operatorii centrelor de date din Europa nu aveau definite obiective legate de eficienţa energetică şi nici nu o măsurau. Pe de altă parte, 97% dintre participanţi erau conştienţi că există zone operaţionale unei eficienta energetică putea fi îmbunătăţită. Concluzia studiului, centrele de date consuma mai multă energie decât consideră, iar amprenta de carbon este mai mare. Soluţiile tehnologice penru creşterea eficienţei există, totuşi multe Centre de Date nu fac investiţii în acest sens, deoarece nu văd o amortizare foarte rapidă.

Reglementările cresc presiunea

Dacă nu vor acţiona sub motivaţia reducerii costurilor, operatorii europeni de Centre de Date vor fi obligaţi de legislaţie să adopte unele măsuri de creştere a eficienţei energetice. Europa are obiective ambiţioase în ceea ce priveşte mediul şi energia: reducerea cu 20% până în 2020 a emisiilor de gaze faţă de nivelul din 1990,  atingerea unei ponderi de 20%  a energiei regenerabile, îmbunătăţire a generală cu 20% a eficienţei energetice.

Pentru atingerea acestor obiective, mai multe proiecte sunt deja în derulare (Dolphin – propune o migrare mai dinamică intre serverele fizice şi cele virtuale pentru a reduce consumul de energie, GENiC –  se concentrează pe sistemele de răcire, GreenDataNet- propune un sistem inteligent de management al energiei pentru centrele de date urbane etc.), iar presiunea legislativă se va înăspri în următorii ani.

O altă iniţiativa relevantă este  European Code of Conduct pentru Centre de Date. Programul urmăreşte informarea şi stimularea operatorilor pentru reducerea consumului de energie fără afectarea funcţiilor critice ale unui DataCenter. Programul are două direcţii: Echipamente IT şi Facilitaţi mecanice şi electrice şi se adresează atât operatorilor cât şi producătorilor şi integratorilor. Codul propune 81 de masuri de tip best practices, însă în mod curent, jucătorii relevanţi din piaţă (289 de Centre de Date, dintre care unul singur din România) au implementat între 26 şi 50.

European Code of Conduct pentru Centre de Date oferă şi o serie de premii anuale. Descoperiţi aici https://ec.europa.eu/jrc/en/science-update/2019-eu-code-conduct-data-centres-awards … caştigătorii din 2019)

Viitorul va aduce cu siguranţă creşterea presiunii pe creşterea eficientei energetice la nivelul întregului continent. Operatorii cu viziune încep deja să se pregătească, mai ales că sunt disponibile mai multe tehnologii. Printre cele mai plauzibile măsuri se afla: orientarea către free cooling (atât cu aer cât si cu apă) şi răcire adiabatică (răcirea aerului prin procesul de evaporare a apei), achiziția preponderent de energie verde, utilizarea Inteligenței Artificiale în sistemele de DCIM.

Astfel exista șanse reale pentru reducerea PUE la valori de 1.2 şi chiar 1.15, ceea ce ar genera atât reduceri semnificative de costuri cât şi o amprentă ECO mult mai evidentă la nivelul întregii industrii.