17 feb.
Întreaga lume pare cuprinsă de febra AI. În timp ce SUA și China se confruntă într-un veritabil „război al cipurilor”, inițiativele și investițiile de miliarde curg, fiecare stat dorind o felie din vastul potențial al Inteligenței Artificiale. Recent, Donald Trump a anunțat proiectul Stargate, prin care SUA va construi infrastructură AI în valoare de până la 500 de miliarde de dolari. De cealaltă parte, China a anunțat un fond de investiții de 8,2 miliarde de dolari, creat printr-un parteneriat public-privat, care se adaugă fondului de 13,8 miliarde lansat anul trecut.
În februarie 2025, Europa răspunde în forță. În cadrul „Artificial Intelligence Action Summit”, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat InvestAI, inițiativă prin care Uniunea Europeană va mobiliza 200 de miliarde de euro pentru investiții în AI, inclusiv un fond de 20 de miliarde destinat dezvoltării de gigafabrici (gigafactories), și construirea a 12 hub-uri AI de ultimă generație.
România a intrat timid în această cursă, lansând în 2024 strategia națională în domeniul AI. Tot anul trecut, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a anunțat construirea primului centru de cercetare în Inteligență Artificială din România, printr-o investiție de peste 105 milioane RON. Totuși, unele state, precum Marea Britanie, înțeleg miza reală a impactului AI în evoluției umanității și se mobilizează exemplar. UK a făcut, în ianuarie 2025, un pas decisiv în cursa globală pentru Inteligența Artificială prin lansarea strategiei naționale „AI Opportunities Action Plan”. Ce poate învăța România din exemplul Marii Britanii?
Ce este „UK AI Opportunities Action Plan 2025”?
Strategia preia integral cele 50 de recomandări formulate de Matt Clifford CBE (antreprenor tech și președintele Advanced Research and Invention Agency din UK – AIRR), și pune accent pe dezvoltarea infrastructurii, reglementări flexibile și accelerarea creșterii economice. Cu un angajament de 16,6 miliarde EUR din partea sectorului privat și perspectiva a peste 13.000 de noi locuri de muncă, acest plan nu doar impulsionează inovația, ci și consolidează poziția Regatului Unit ca centru strategic pentru AI. Toate acestea vin în completarea investiției de 29,7 miliarde EUR deja anunțate în octombrie 2024, în cadrul International Investment Summit.
În partea introductivă a „Planului” , aflăm că, deși Marea Britanie este a treia cea mai mare piață de AI la nivel global și găzduiește un număr impresionant de talente și companii de vârf precum Google DeepMind, ARM și Wayve, o nouă strategie este necesară. Motivul? UK riscă să piardă teren în fața progreselor rapide în domeniul AI ale SUA și China. Totodată, „Riscurile de a nu investi suficient [în AI]și de a nu fi pregătiți par a fi mult mai mari decât riscurile de a face invers”, aflăm din document. „AI Opportunities Action Plan” se împarte în trei secțiuni, fiecare corespunzând unui angajament al Guvernului. În continuare, am făcut o sinteză a măsurilor concrete pe care le va lua Marea Britanie în următoarea perioadă.
- Investiții în fundația AI
Marea Britanie are nevoie de infrastructură de calcul și de date de clasă mondială, acces la talente și reglementare. Drept urmare, guvernul își propune să asigure accesul la un număr suficient de centre de date și putere de calcul, pentru a sprijini inovația și a stimula dezvoltarea industriilor viitoare. Pentru a atinge acest scop, va investi în putere de calcul Sovereign AI (deținută de sectorul public sau alocată acestuia) pentru a răspunde rapid la priorități naționale, cum ar fi cercetarea de AI și susținerea serviciilor critice. În paralel, va promova puterea de calcul internă („domestic computing”, capacități deținute și operate de companii private), care va genera locuri de muncă și afaceri bazate pe AI. De asemenea, va dezvolta parteneriate internaționale pentru a accesa resurse complementare („international compute”) și pentru a sprijini cercetarea comună în domeniul AI.
În practică, Marea Britanie va dezvolta, în următoarele șase luni, un plan pe termen lung pentru nevoile de infrastructură AI ale țării, susținut de un angajament de investiții pe 10 ani. Alte măsuri includ următoarele:
- Capacitatea AIRR va fi extinsă de cel puțin 20 de ori până în 2030, începând cu următoarele șase luni.
- Vor fi alocate strategic resurse de calcul suveran, prin numirea unor „directori de program AIRR” cu autonomie extinsă, care se vor concentra pe misiuni specifice.
- Vor fi create „Zone de creștere AI”(AI Growth Zones, AIGZ) pentru a facilita construcția rapidă a centrelor de date AI.
- Vor fi stabilite parteneriate internaționale pentru a crește tipurile de capabilități de calcul disponibile cercetătorilor și pentru a stimula colaborările în cercetarea de AI.
- Pentru că dezvoltatorii au nevoie de acces la date de calitate, UK va debloca responsabil atât seturi de date publice, cât și private. În acest sens, va fi creată o Bibliotecă Națională de Date (National Data Library, NDL), care va identifica seturi de date cu cel mare potențial economic și social. NDL va crea și bune practici pentru publicarea sigură a seturilor de date care pot fi folosite pentru antrenarea AI.
- O reglementare ineficientă ar putea împiedica adoptarea AI în sectoare cheie. Autoritățile de reglementare vor fi obligate să publice anual rapoarte privind modul în care au susținut inovația și creșterea bazată pe AI în domeniile lor.
În plus, Marea Britanie își propune să formeze, să păstreze și să atragă următoarea generație de oameni de știință și antreprenori de AI. Pe termen scurt, aceasta înseamnă formarea a „zeci de mii de profesioniști în AI până în 2030”, inclusiv prin „rute alternative” precum stagii și programe de formare profesională conduse de angajatori. UK își propune și să ia exemplu de la Singapore, care a creat o platformă națională online pentru dezvoltarea de abilități AI, și de la Coreea de Sud, care a integrat alfabetizarea digitală și AI în sistemul educațional.
- Accelerarea adoptării AI în întreaga economie
Marea Britanie plănuiește să transforme AI într-un element central al modului în care gândim livrarea serviciilor și productivitatea. Totodată, guvernul se va concentra pe rolul său de principal utilizator și client al serviciilor/produselor AI, pentru a susține adoptarea noilor tehnologii în sectorul privat. Pentru a îndeplini aceste obiective, UK va adopta o abordare flexibilă, de tipul „SCAN → PILOT → SCALE”.
- SCAN prespune că guvernul va urmări constant evoluția tehnologiilor de AI și va învăța despre noi utilizări ale acestora, pentru a le integra eficient în proiectele sale. În practică, aceasta înseamnă numirea unui specialist în AI pentru fiecare misiune, crearea unei echipe guvernamentale care analizează piața, și colaborarea cu furnizorii de AI pentru a înțelege și a influența dezvoltarea viitoarelor tehnologii.
- PILOT se referă la dezvoltarea rapidă de prototipuri, dar și achiziții publice rapide pentru lansarea de proiecte-pilot în domenii cu impact ridicat. Cum? Prin crearea unui cadru de bune practici consistent, care evoluează în timp, pentru dezvoltarea și achiziționarea de tehnologii de AI, prototipare și testare rapidă pentru proiecte cheie. Totodată, printr-un mediu de experimentare eficient, cu acces rapid la seturi de date, modele de limbaj și resurse de calcul, și un proces de achiziție AI rapid, pe etape, care facilitează finanțarea rapidă a proiectelor pilot și reduce birocratia pe măsură ce investițiile cresc.
- SCALE se concentrează pe extinderea și aplicarea soluțiilor AI de succes în diverse domenii, astfel încât acestea să ajute cetățenii și să îmbunătățească productivitatea și eficiența. Pentru a face acest lucru, guvernul va sprijini proiectele pilot care au avut succes, le va finanța și le va extinde la nivel național. Acest proces implică și licitații naționale pentru AI, care să permită adopția rapidă în diferite sectoare.
- „Position the UK to be an AI maker, not an AI taker” – Marea Britanie își propune să fie creator de AI, nu un simplu utilizator care preia tehnologia
Până în 2029, guvernul Marii Britanii estimează că AI va deveni un factor dominant în performanța economică și securitatea națională, de aceea va sprijini cercetarea și dezvoltarea capabilităților AI de frontieră, inclusiv în domenii emergente precum AI pentru știință, robotică și Embodied AI. În acest context, va fi creat UK Sovereign AI, un laborator de cercetare susținut de guvern, care va colabora cu sectorul privat pentru a maximiza beneficiile economice. UK Sovereign AI va investi direct în companii, va crea Zone de creștere AI și va încheia parteneriate internaționale. De asemenea, va asigura acces responsabil la cele mai valoroase seturi de date și cercetări din țară, va sprijini organizațiile de AI britanice în proiecte naționale prioritare și va atrage talente externe, inclusiv prin recrutarea de fondatori sau directori executivi promițători. În plus, va facilita colaborarea profundă cu comunitatea de securitate națională.
Vă invităm că consultați textul integral al UK AI Opportunities Action Plan.
Ce putem învăța din exemplul Marii Britanii?
UK AI Opportunities Action Plan oferă un exemplu remarcabil de strategie avansată în domeniul AI, similar cu cele existente în țări precum Germania, și Franța. Însă spre deosebire de acestea, Marea Britanie pune un accent mai mare pe detaliile practice de implementare a politicii naționale de AI. România pare să fi căzut în aceeași capcană: începând cu 2024, și țara noastră are o strategie națională în domeniul AI, dar încă nu are un plan clar de implementare.
În acest context, observăm câteva direcții din care putem învăța. Țările cu strategii avansate de AI investesc masiv în cercetare, dezvoltare și implementarea tehnologiilor de Inteligență Artificială, stabilind politici clare pentru integrarea lor în domenii esențiale precum educația, sănătatea, industria și securitatea națională. Aceste strategii promovează parteneriate puternice între sectorul public și privat (inclusiv pe plan internațional), atrag talente și resurse, și creează un cadru legal care sprijină inovația. În plus, o astfel de abordare presupune investiții consistente în infrastructura digitală și în gestionarea datelor, facilitând accesul la tehnologiile de vârf și maximizând impactul economic și social al AI.
Deși nu putem egala Marea Britanie în ceea ce privește investițiile în AI, pentru că depindem într-o mare măsură de fonduri europene (precum PNRR, Digital Europe și Horizon Europe), România își poate valorifica punctele forte. Acestea includ școala de matematică-informatică cu tradiție, care a pregătit sute de mii de experți ce activează la cele mai mari companii tehnologice internaționale, dar și infrastructura de Internet de mare viteză, esențială pentru dezvoltarea industriei IT. La acestea se adaugă costurile mai mici ale forței de muncă și ale energiei comparativ cu alte state europene, rețea energetică stabilă și potențialul mare în industria energiei verzi.
