Platform Global 2025. Perspective și strategii pentru următorul deceniu în industria data center

Între 7 și 9 septembrie a avut loc Platform Global 2025 în Antibes, Franța, un summit de referință dedicat liderilor care construiesc și finanțează infrastructura digitală la nivel global. Evenimentul a reunit executivi C-level din domeniile data center, cloud, edge și rețele, investitori, lideri tehnologici, factori de decizie și reglementare, experți imobiliari, specialiști în tranziția energetică, consultanți și analiști, oferind un cadru complet pentru a explora tendințele pieței și oportunitățile de creștere. Programul a inclus peste 100 de speakeri, conferințe și sesiuni de networking pe teme precum dezvoltarea AI-driven, strategii privind terenurile și energia, soluții energetice pe termen lung, fuziuni și achiziții, investiții sustenabile, riscuri geopolitice globale, quantum computing, piețe emergente, cerere și leasing, suveranitate cloud, modul în care inferența transformă peisajul edge și ultimele lecții învățate de hyperscaleri în domeniul liquid cooling.

Pe scurt, provocările și perspectivele industriei data center pot fi împărțite pe patru „fronturi”: energie, politică (reglementare), AI și sustenabilitate. Constrângerile de energie din regiunea FLAP-D fac ca proiectele să migreze acolo unde există blocuri mari de energie disponibilă. În plan politic, reglementările tot mai stricte și problemele locale care au apărut deja în unele piețe (restricții și împotrivire din partea autorităților/comunităților locale) pun presiune pe dezvoltatori. Deploymentul de AI la scară mare se întâmplă mai ales în America de Nord și China, iar sustenabilitatea rămâne importantă, dar în afara Europei nu primește încă același nivel de atenție.

Mai jos găsiți o sinteză cu câteva dintre ideile și concluziile cele mai relevante pentru industria data center din cadrul Platform Global 2025.

Investiții & creștere de piață

Potrivit Nicolei Hayes, director în cadrul Platform Markets, investițiile globale în centre de date au crescut cu 53% în acest an. Tomas Peshkatari (Global Infrastructure Partners / BlackRock) a explicat că această cerere va duce la o dublare a capacității în următorii 5 ani, cu o creștere anuală de 22%. În plus, contractele s-au extins la 10-15 ani, cu randamente de investiție de 8-9%. Pe fundalul acestor cifre, Wes Cummins de la Applied Digital a subliniat că SUA rămâne în fața Europei, unde găsirea terenurilor și energiei pentru proiecte noi e mult mai dificilă, în timp ce China construiește și scalează rapid infrastructura. „Este uriaș capitalul pe care îl cheltuim acum, chiar și pentru mine e șocant”, a afirmat Wes Cummins. Companii mai mici precum Nebius și Lambada Labs cresc și ele rapid, adaptându-se la cererea tot mai mare. Charles Antoine Beynet (DataOne) a adăugat că, dacă în SUA poți implementa 100 MW într-un an, în țări precum Franța, UK sau Germania procesul durează mult mai mult din cauza accesului dificil la electricitate și a reglementărilor stricte.

Provocări energetice și soluții

La capitolul energie, Nathan Luckey (Macquarie Group) a explicat că energia este mai verde în Europa, dar este mai predispusă la intermitențe și poate cauza blackout-uri, cum s-a întâmplat recent în Spania. Pablo Ruiz-Escribano (Schneider Electric) a adăugat că, deși energia e disponibilă, accesul la ea durează prea mult. Construirea de linii noi de transmisie poate dura până la 10 ani, potrivit lui Neil Cresswell (Virtus), care a adăugat totuși că, de exemplu, puterea centrelor de date se dublează în UK la fiecare 5 ani, de la 100 la 250, la 500 MW. Richard Bienfait de la Stack Emea a remarcat că energia costă mult mai mult în Europa decât în SUA, ridicând întrebarea „de ce să construim aici?”. Sean James (Microsoft) a explicat că centrele de date tind să se dezvolte în clustere în anumite regiuni, necesitând cantități uriașe de energie, iar calitatea energiei poate fi afectată dacă o sarcină mare se oprește brusc.

Pe partea de soluții, Ash Evans de la Google a precizat că vor apărea locații cu costuri mai mici pe măsură ce monetizarea AI evoluează, și că gigantul tech preferă să controleze tot ce ține de MEP (sisteme mecanice, electrice și instalații sanitare), chiar dacă leasingul rămâne o opțiune. Printre soluțiile discutate se numără generatoarele, pentru a prelua sarcina de pe rețea, bateriile (ex: Tesla Megapacks – xAI DC) și software specializat pentru eficientizarea utilizării energiei. Un exemplu în acest sens este chiar Google, unde, în medie, doar 66% din puterea contractată este folosită efectiv, potrivit lui Ash Evans.

Centrele de date pot accelera accesul la energie atunci când nu există o conexiune standard la rețea prin mai multe strategii. Potrivit McKinsey acestea sunt următoarele:

• alegerea unor locații noi cu timp mai scurt până la conectare (ex. orașe emergente, provincii precum Aragon);
• valorificarea infrastructurii existente (ex. site-uri industriale abandonate, foste centrale pe cărbune, parcuri industriale);
• construirea de capacități proprii de generare și microgrids on-site (ex. centrale pe gaz, reactoare modulare mici);
• accelerarea dezvoltării capacităților energetice împreună cu furnizorii (ex. PPAs, investiții comune în rețea, repornirea sau extinderea duratei de viață a centralelor nucleare/pe gaz/pe cărbune).

Analiza McKinsey mai arată și că operatorii data center explorează tot mai mult opțiuni behind-the-meter (BTM) pentru a-și asigura energia direct de la sursă. Acestea sunt:

• Energie solară și eoliană: variabilitate mare din cauza intermitenței, dar compatibile cu obiectivele de sustenabilitate; necesită capacitate de stocare și suprafețe mari de teren. Ar putea fi o soluție fezabilă pe termen lung (după 2030) dacă vor scădea costurile de stocare.
• Hidro: variabilitate sezonieră (producție redusă în sezonul uscat), oportunități limitate de construcție lângă baraje, costuri suplimentare de conectivitate.
• Gaz natural: variabilitate controlată (poate fi oprit când nu este necesar), proximitatea sursei esențială pentru minimizarea investițiilor în transport; sustenabilitatea pe termen lung rămâne discutabilă, deși tehnologiile Carbon Capture and Storage (CCS) mai ieftine ar putea compensa.
• Nuclear (SMR): fiabilitate ridicată, zero emisii de carbon, cea mai promițătoare opțiune BTM, dar realist abia după 2030.

Concluzie: fezabilitatea BTM până în 2030 este limitată, depinzând de scăderea costurilor pentru stocare și CCS; pe termen lung, energia nucleară are cele mai mari șanse să fie soluția dominantă.

În prezent, cele mai ieftine microgriduri on-site, din perspectiva Levelized Cost of Energy (LCOE), sunt bazate pe generatoare pe gaz. Totuși, în majoritatea cazurilor, energia din rețea rămâne mai ieftină decât microgridurile, diferențele depinzând de tehnologie și de țară. În plus, colaborările dintre companiile de energie și operatorii de centre de date devin tot mai frecvente.

Potrivit McKinsey, operatorii de centre de date pot valorifica oportunitățile oferite de companiile de energie pentru a genera venituri suplimentare de 2–4%. Practic, centrele de date devin astfel actori activi în gestionarea rețelei, nu doar consumatori, contribuind la stabilitate și eficiență energetică. Aceasta se poate realiza prin mai multe mecanisme:

• Peak Shaving & Load Levelling: ajustarea consumului de energie pentru a reduce vârfurile de cerere care suprasolicită rețeaua, a maximiza captarea energiei solare și a folosi eficient capacitatea în perioadele cu cerere redusă;
• Frequency Regulation – centrele de date pot crește sau reduce rapid alimentarea pentru a menține frecvența rețelei stabilă (50/60 Hz) în cazul evenimentelor neprevăzute;
• Voltage Control – gestionarea puterii reactive pentru menținerea tensiunii aproape constantă, pe fondul creșterii volatilității;
• Price Arbitrage – cumpărarea și vânzarea de energie în funcție de variațiile prețului pe oră sau pe minute, optimizând costurile și evitând taxe suplimentare în orele de vârf.

Locații, reglementări & piețe

Pe lângă accesul imediat la energie și obținerea rapidă a autorizațiilor de construcție, este la fel de important și designul flexibil al centrului de date, care permite adaptarea la cererea viitoare. Eric Boonstra (Kevlinx Data Centers) a subliniat că alegerea locațiilor este dictată în primul rând de clienți. Astfel, orașe precum Bruxelles sunt sub-aprovizionate și vor atrage în curând noi investiții în centre de date, în timp ce huburi consacrate precum Frankfurt și Amsterdam se confruntă cu provocări legate de energie. Milano, deși pare deja saturat, are potențialul de a depăși Amsterdam dacă tendința actuală de creștere se menține. Amine Kandil (N+One Datacenters) anticipează viitoarele mari dezvoltări din industrie în Nordul Africii, în special în Maroc, iar Umberto Sordino (EAE) a menționat creștere puternică în țările nordice, Grecia, India și Filipine. Dan Thomas (GreenScale) a afirmat că țările nordice și Portugalia oferă energie ieftină și cele mai noi rețele, deși timpul de acces la energie rămâne mare, dar se va îmbunătăți. Oliver Schiebel (hscale) a punctat importanța de a avea multe site-uri bune din care să aleagă clienții, iar Robert Bath (FoundDigital DS) a adăugat că designurile de tipul 2N redundant power paths vor deveni tot mai des întâlnite.

• Potrivit McKinsey, strategia geografică a centrelor de date din Europa se schimbă odată cu creșterea cererii pentru AI și lipsa de energie în orașele Tier 1 și Tier 2. Dezvoltarea se va muta către orașe Tier 3, provincii noi și zone din jurul hub-urilor Tier-1.
• Noile locații trebuie să respecte criterii precum costul și tipul energiei, conectivitatea, latența, poziționarea față de AZs (Availability Zones) și nivelul de suport al ecosistemului local.
• Timpul tipic pentru acces la energie: peste 5 ani în orașele Tier-1, 3–5 ani în orașele secundare și 2–3 ani în locațiile emergente.

Design, flexibilitate & tehnologie de răcire

Potrivit experților prezenți la Platform Global 2025, deși centrele de date sunt dezvoltate adesea pe baza cererii, o parte importantă este construită speculativ, datorită importanței factorului time-to-market, ceea ce face ca riscurile financiare și ipotezele de design să fie cruciale. Safi Farooqui (Brookfield Asset Management) a atras atenția asupra importanței sistemelor hibride de răcire și a modului în care se construiesc centrele de date cu densitate mare. Pablo Ruiz-Escribano (Schneider Electric) a subliniat că acesta s-a schimbat complet față de ultimii 30 de ani: centrele de date fac parte acum din rețea, spațiile albe au impact asupra spațiilor gri, iar deficitul de talente pentru design, construire și operare rămâne o provocare.

Wes Cummins ne-a oferit și un exemplu pentru a înțelege mai bine modul în care flexibilitatea devine esențială. Primul data center Applied Digital folosea 100% liquid cooling și 25% răcire pe bază de aer, pe când acum compania proiectează clădiri cu mix flexibil, de până la 50% răcire pe bază de aer. Vincent Barro (Schneider Electric) completează acest tablou evidențiind că sistemele DCIM devin tot mai mult adevărați copiloți, care folosesc AI pentru a automatiza operațiuni și a optimiza consumul. Reprezentantul Schneider a pus accentul și pe importanța pe care o capătă dezvoltările de microgrids. Tom Kingham (CyrusOne) consideră că în viitorul apropiat vom avea nevoie de centre de date de 600 sau chiar 800V, pe când Andy Hayes (Polar) a vorbit despre creșterea cererii pentru Neocloud și colocare AI, mai ales in industria farmaceutică.

Cerere AI & leasing

Centrele de date pentru AI, precum cele Neocloud, se construiesc deja în mare parte în Europa. Cererea pentru AI este uriașă și reală, nu e doar un hype, iar rata de adopție crește rapid, afirmă Christina Mertens (Virtus). Potrivit acesteia, în paralel, modul de închiriere al spațiului în centrele de date s-a schimbat: de la contracte flexibile de câțiva ani pentru câteva rack-uri sau 1 MW într-un centru mare, s-a ajuns la închirierea de etaje întregi sau chiar a întregului site de către un singur client, cu contracte mai ferme și mai lungi. În plus, cu cât centrul de date este mai personalizat pentru client, cu atât relația și angajamentul devin mai puternice.

• Cererea globală pentru centre de date se va tripla până la un minim peste 180 GW.
• Până în 2030, workloadurile AI/ML și HPC vor reprezenta 71% din total, iar GenAI va crește de la 14% în 2025 la 40%.
• Potrivit McKinsey, deși până în 2030 sunt anunțate creșteri semnificative de capacitate, după 2027 oferta ar putea rămâne sub nivelul cererii estimate. În Europa, diferența poate ajunge la 10 GW.
• Acest decalaj va pune presiune pe rețelele de energie din regiunile cheie, dar în același timp va deschide oportunități pentru apariția de noi hub-uri și pentru intrarea unor jucători noi pe piață.
• McKinsey estimează că Europa va concentra aproximativ 15% din volumul de workload până în 2030, mare parte fiind generată de serviciile de inferență AI.

Platform Global 2025 a arătat că centrele de date nu mai sunt doar infrastructură: sunt laboratoare ale inovației, unde energia, tehnologiile AI și strategiile inteligente de dezvoltare decid cine va domina următorul val digital.