AI Factories & Gigafactories made in Europe. Ce presupune noua infrastructură strategică a UE pentru inteligență artificială

Intră România în cursa pentru AI? În iunie, Autoritatea pentru Digitalizarea României anunța candidatura țării noastre pentru găzduirea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte europene din domeniul inteligenței artificiale, Black Sea AI Gigafactory. Acesta ar putea atrage o investiție de aproximativ 5 miliarde de dolari și are potențialul de a transforma România într-un hub strategic pentru calculul de înaltă performanță în Europa.

Proiectul implică instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), selectate mai ales pentru avantajele lor energetice. Mai precis, infrastructura va fi alimentată de un mix energetic sustenabil, de până la 1.500 MW, bazat în principal pe energie nucleară cu emisii reduse de carbon.

Însă aceasta este doar una dintre oportunitățile generate de inițiativa europeană AI Factory/AI Gigafactory, (https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/ai-factories) finanțată de Comisia Europeană prin European High Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU), adică organismul responsabil de dezvoltarea și coordonarea infrastructurii de calcul de înaltă performanță la nivel european.

În continuare, explorăm celelalte oportunități, componente și elemente cheie incluse în strategia europeană pentru AI.

Un „CERN pentru AI”. Ce este inițiativa AI Factory/AI Gigafactory?

AI devine o miză strategică pentru Europa, iar prin AI Factory/AI Gigafactory, Comisia Europeană face un pas hotărât spre consolidarea poziției UE pe harta globală a tehnologiei. Așa-zisa inițiativă este de fapt un set amplu de măsuri cu obiectiv complex: reducerea dependenței de infrastructurile americane și chineze și asigurarea accesului gratuit la putere de calcul pentru startup-uri, IMM-uri și cercetare. În locul unei Europe care consumă tehnologie, se conturează una care o creează, o controlează și democratizează accesul la resurse de calcul de înaltă performanță (HPC), stimulând totodată un ecosistem european competitiv în domeniul AI.

Prin AI Continent Action Plan, (https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/factpages/ai-continent-action-plan) Comisia Europeană accelerează dezvoltarea unei infrastructuri solide pentru AI în Europa, prin trei piloni principali: AI Factories, AI Gigafactories și Cloud and AI Development Act.

Pe de o parte, AI Factories au ca obiectiv antrenarea și optimizarea modelelor AI, beneficiind de un buget de 10 miliarde de euro alocat pentru perioada 2021–2027. AI Gigafactories, de patru ori mai puternice decât AI Factories, sunt concepute pentru dezvoltarea modelelor AI complexe și beneficiază de finanțare de 20 de miliarde de euro prin InvestAI. În paralel, Cloud and AI Development Act are ca scop stimularea cercetării în infrastructuri sustenabile și atragerea de investiții, urmărind triplarea capacității data center din UE în următorii 5-7 ani.

Timeline și context:

• Ianuarie 2024 – AI Innovation Package: UE include AI Factories pe lista priorităților strategice și pornește investiții prin Horizon Europe și Digital Europe.
• Februarie 2025 – InvestAI, un program de 200 mld. euro pentru investiții în AI, din care 20 mld. merg spre AI Gigafactories. Sunt încurajate parteneriatele public-private.
• Aprilie 2025 – AI Continent Action Plan: UE își trasează planul pentru rețeaua de AI Factories și dezvoltarea AI Gigafactories eficiente energetic, integrate în mari centre de date, inspirate de modelul CERN.

Care sunt obiectivele pe termen scurt și mediu?

În perioada 2025–2026/2027, Uniunea Europeană are în plan pași concreți pentru a consolida infrastructura AI prin inițiativa AI Factory/AI Gigafactory:

• Cel puțin 13 AI Factories vor deveni operaționale.
• Vor fi lansate mai multe Antene AI („Antennas”) – puncte de acces regionale care vor permite utilizatorilor să se conecteze de la distanță la resursele AI de mare putere.
• Vor fi achiziționate și instalate cel puțin 9 supercomputere AI de ultimă generație, distribuite în mai multe regiuni ale UE.
• Vor fi create până la 5 AI Gigafactories, fiecare dotată cu peste 100.000 de acceleratoare AI și gândită pentru performanță maximă: consum eficient de energie, rețele rapide, lanțuri de aprovizionare sigure și procese automatizate cu ajutorul AI.

Proiectele de AI Factory au fost deja selectate. Care sunt țările care le găzduiesc

Până acum, EuroHPC JU a ales 13 proiecte AI Factory, în două etape, pregătind terenul pentru viitorul inteligenței artificiale în Europa.

Într-o primă fază, în decembrie 2024, au fost desemnate primele șapte consorții, care reunesc 15 state membre (printre care și România) și 2 state participante. Fabricile de AI urmează să fie construite în Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Spania și Suedia. Investiție estimată: 1,5 miliarde de euro (fonduri UE și finanțare națională):

1. BSC AI Factory (Spania, Barcelona): inițiativă a Spaniei, Portugaliei, Turciei și României. Dezvoltă infrastructură AI pentru industrie, administrație, IMM-uri și startup-uri, axată pe sănătate, energie și agricultură. Include upgrade-ul supercomputerului MareNostrum 5 și o platformă experimentală pentru tehnologii noi.
2. IT4LIA (Italia, Bologna): infrastructură AI bazată pe supercomputerul LEONARDO, susține sectoarele agroalimentar, securitate cibernetică și producție. Italia colaborează cu Austria și Slovenia.
3. LUMI AI Factory (Finlanda, Kajaani): coordonat împreună cu alte 5 țări nordice și est-europene, facilitează dezvoltarea rapidă a soluțiilor AI.
4. L-AI Factory (Luxemburg, Bissen): susținută de supercomputerul MeluXina-AI, sprijină sectoare precum finanțe, spațiu și economie verde. Oferă suport rapid și personalizat companiilor, cu accent pe startup-uri și IMM-uri.
5. MIMER (Suedia, Linköping): supercomputer AI de capacitate medie cu acces cloud și stocare scalabilă pentru date sensibile. Se concentrează pe medicină, materiale, sisteme autonome și gaming, dezvoltând modele AI pentru biologie structurală și medicină personalizată.
6. HammerHAI (Germania, Stuttgart): oferă o platformă AI scalabilă și securizată pentru cercetare și industrie, cu suport pentru machine learning și HPC/AI hibrid. Sprijină companiile prin accesul la modele pre-antrenate.
7. Pharos (Grecia, Atena): utilizează supercomputerul DAEDALUS pentru a răspunde nevoilor în sănătate, cultură și sustenabilitate, oferind suport end-to-end utilizatorilor (dataset provision, AI model training etc.)

În martie 2025, au fost selectate alte șase proiecte de AI Factories, care vor fi dezvoltate în Austria, Bulgaria, Franța, Germania, Polonia și Slovenia, astfel:

1. AI:AT (Austria), la Universitatea TU Wien, în Viena. Va pune la dispoziția firmelor seturi de date, modele AI avansate și infrastructură scalabilă de calcul.
2. BRAIN++ (Bulgaria) va funcționa în Sofia Tech Park și va include supercomputerul Discoverer++ și hubul AI propriu-zis. Vizează sprijinirea startup-urilor, dezvoltarea LLM-urilor pentru limba bulgară, robotică, observarea spațială bazată pe AI.
3. AI2F (Franța) va folosi infrastructura de supercomputing existentă în Franța, inclusiv Alice Recoque, un supercomputer Exascale EuroHPC, care va deveni activ în 2026. Va sprijini utilizarea AI în sănătate, energie, agricultură, educație etc.
4. JAIF (Germania) va fi construit în jurul primului supercomputer exascale din Europa – JUPITER – localizat la Forschungszentrum Jülich. Oferă acces integrat la resurse AI și o platformă experimentală pentru dezvoltarea și testarea modelelor AI. Va sprijini sectoare-cheie precum sănătatea, energia, educația și cultura, și va colabora strâns cu AI2F.
5. PIAST (Polonia), susținut de universități din Poznań, Toruń și regiunea Wielkopolska. Va folosi supercomputerul național și calculatorul cuantic Piast. Se adresează domeniilor sănătate, securitate cibernetică, robotică, spațiu, sustenabilitate și sectorului public.
6. SLAIF (Slovenia) va fi instalat într-un nou centru de date lângă hidrocentrala Mariborski otok, obiectivul său este stimularea inovației AI în afaceri și sectorul public, asigurând instruire, suport tehnic și transfer de cunoștințe în întreaga regiune.

Ce mai merită să știți:

• 2 mai 2025 a fost termenul limită pentru depunerea aplicațiilor în cadrul celei de-a treia runde pentru înființarea AI Factories.
• în aprilie 2025, EuroHPC JU a lansat un concurs pentru AI Factory Antennas (https://www.eurohpc-ju.europa.eu/call-selection-entities-or-consortia-entities-establish-ai-factory-antennas-linked-selected-ai_en), care permite statelor membre să implementeze servicii naționale AI Factory fără a investi în infrastructură proprie de supercomputing.

AI Gigafactories. Următorii pași

O altă dată importantă este 20 iunie – Comisia Europeană a închis apelul pentru manifestări ale interesului privind înființarea de AI Gigafactories. Au fost primite 76 de propuneri din 16 state membre, acoperind 60 de locații diferite.

Scopul apelului a fost să colecteze perspective timpurii de la lideri din industrie, investitori privați și publici, precum și de la statele membre, interesați să modeleze viitoarea infrastructură AI în Europa. Potrivit unui comunicat de presă, (https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/overwhelming-response-76-respondents-express-interest-european-ai-gigafactories-initiative) deși aceste propuneri nu sunt considerate aplicații oficiale, vor ajuta Comisia Europeană și statele membre să creeze o listă de candidați potențiali pentru dezvoltarea unor facilități AI Gigafactory de clasă mondială.

Se pregătește deci terenul pentru apelul oficial de proiecte, care este programat să fie lansat la sfârșitul anului 2025, urmând ca implementarea efectivă a infrastructurilor să fie finalizată, cel mai probabil, în perioada 2026–2027.

Black Sea AI Gigafactory. De ce este unică propunerea României?  

Propunerea României, elaborată cu sprijinul experților internaționali din cadrul Băncii Mondiale, a fost transmisă Comisiei Europene prin intermediul EuroHPC JU, sub forma unei scrisori de intenție pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory. (https://economie.gov.ro/ministrul-bogdan-ivan-anunta-intentia-romaniei-de-a-gazdui-black-sea-ai-gigafactory-o-fabrica-ai-de-ultima-generatie-care-va-deservi-inclusiv-republica-moldova-si-intreaga-regiune-a-marii-negre)

Proiectul este susținut de un consorțiu național care reunește mediul public, privat și academic — companii din industria energetică, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, startup-uri inovatoare și institute de cercetare. Autoritățile au transmis că au în plan extinderea și consolidarea lui.

Practic, România și-a exprimat dorința de a dezvolta o infrastructură AI „de ultimă generație, cu arhitectură hibridă, capabilă să deservească atât procese complexe de antrenare, cât și de inferență AI, într-un cadru operațional robust, sigur și sustenabil”. Așa cum am menționat și la începutul articolului, aceasta ar presupune instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI la Cernavodă și Doicești, alimentate cu energie nucleară de 1.500 MW.

• Avantaje competitive unice ale proiectului românesc: alimentare directă din surse nucleare (Cernavodă), infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică și cabluri submarine, sit industrial cu potențial de co-localizare SMR (Doicești), răcire hibridă, integrare în rețeaua națională de comunicații de mare viteză.
• Impact: consolidarea capacității AI europene, stimularea inovației în Europa Centrală și de Est, sprijinirea digitalizării Ucrainei, integrarea tehnologică a Republicii Moldova, extinderea serviciilor AI către Serbia și Turcia.

Dezvoltarea AI Factories și AI Gigafactories în UE marchează un pas esențial spre consolidarea suveranității tehnologice europene, stimulând inovația și competitivitatea pe termen lung în domeniul inteligenței artificiale. Această evoluție va impulsiona, de asemenea, sectorul data center, esențial pentru susținerea infrastructurii digitale. Sperăm ca România să prindă acest tren și să-și joace cărțile inteligent, prin proiecte care îi pun în valoare punctele forte.