Centrele de date au fost un subiect important pe agenda RePatriot 2025  (2–5 octombrie, București), unde panelul „Romania Inteligent Digital Powerhouse – Date, Inteligență Artificială, Energie și Investiții pentru Viitor” a adus în prim-plan scenariul transformării României într-un hub digital regional.

Invitații – Mihai Manole (Managing Partner Tema Energy), Florin Furdui (Country Manager Portland Trust România), Nelu Mihai (antreprenor și inovator româno-american), Iulian Popescu (antreprenor în tehnologie, fost secretar de stat MCID) și Adrian Zuckerman (fost ambasador al Statelor Unite în România) – au analizat potențialul României de a deveni „o Elveție a datelor”, cauzele pentru care țara noastră nu reușește să atragă investitori străini în centre de date și AI, precum și pașii necesari pentru a deveni o destinație competitivă în acest domeniu.

Nevoia de leadership, viziune și strategie la nivel guvernamental

Mihai Manole a menționat, în cadrul discuției, că România are potențialul de a atrage proiecte data center de zeci de MW, însă pentru asta este nevoie de leadership și de stabilirea unui obiectiv national. El a povestit despre dialoguri avute cu reprezentanti ai operatorilor de hyperscale data center, potrivit cărora marile centre de date vor fi construite în Europa atunci când în SUA nu vor mai exista resurse suficiente de energie și terenuri.

Conform McKinsey, dintre cele 6–7 trilioane de dolari estimate ca investiții globale în centre de date in urmatorii 5 ani, 15% vor merge către Europa – iar întrebarea este cât din această cotă poate atrage România. Exemplele din alte state, precum Italia, care a creat o agenție dedicată pentru investiții în centre de date și a simplificat procedurile pentru investitori, arată direcția de urmat, potrivit reprezentantului Tema Energy.

Florin Furdui a subliniat că România se află într-un moment istoric și riscă să piardă oportunități majore din lipsă de viziune și strategie la nivel guvernamental. În timp ce AI-ul devine „noua electricitate” și motorul următorului salt economic, România rămâne codașa Europei la digitalizare, doar aproximativ 28% din populație deținând competențe digitale.

În plus, deși investițiile globale în AI și centre de date cresc într-un ritm accelerat, țara noastră se concentrează pe probleme imediate, în loc să adopte o strategie integrată. Furdui a dat exemplul Greciei, care a declarat infrastructura digitală drept obiectiv strategic prin lege și a creat un regim fiscal special pentru a atrage investitori. Pe tema energiei, Florin Furdui a atras atenția că în România problema principală nu este prețul spot al energiei, ci tarifele de distribuție.

Parcurile solare uriașe suprasolicită rețeaua națională. Este necesar un sistem energetic distribuit

Nelu Mihai a subliniat că soluția nu stă în marile centrale de energie solară care trimit energie în rețeaua națională, ci în construirea unui sistem energetic distribuit, în care centrele de date să fie conectate direct cu sursele de energie regenerabilă și cu rețele de conectivitate de mare viteză (400 Gb/sec).

Potrivit lui Nelu Mihai, deși România are energie regenerabilă în cantități mari, „dimineața importăm energie din Bulgaria, iar la prânz exportăm către Ungaria la prețul de 0 lei.” Totodată, în opinia sa, securitatea energetică este chiar mai importantă decât securitatea IT, iar România trebuie să construiască o infrastructură energetică modernă și descentralizată.

Exemplul premierului Greciei: „Așa se începe”

 „Prim-ministrul Greciei l-a întâlnit pe vicepreședintele Microsoft la un eveniment și a reușit să convingă compania să investească, deși țara nu avea potențialul și infrastructura României”, a adăugat Iulian Popescu. Potrivit acestuia, problema reală este absența curajului și a încrederii, dublată de lipsa unei viziuni strategice și a unei direcții clare. În plus, fondurile europene prin PNRR nu au fost valorificate corespunzător, iar instituțiile statului rămân reticente în a adopta tehnologii moderne din cauza birocrației.

„Ilie Bolojan sau președintele României trebuie să propună CEO-ului Microsoft proiecte de 10–20 MW. Așa se începe”, a precizat Nelu Mihai.

România nu își sprijină investitorii  

La rândul său, Adrian Zuckerman a punctat că principala barieră pentru investitorii americani este corupția și lipsa de încredere în guvern, justiție și instituții publice. El a criticat faptul că multe companii americane au fost descurajate sau chiar împinse să plece din România, în loc să fie sprijinite, și a atras atenția că infrastructura locală nu ține pasul cu evoluțiile globale: „În timp ce Japonia are trenuri magnetice, în România trenurile circulă mai încet decât acum 30 de ani.”

Din perspectiva sa, companiile străine evită să dezvolte centre de date în România pentru că nu găsesc garanții de stabilitate și predictibilitate. Țara are potențial, dar pentru a-l valorifica sunt necesare schimbări fundamentale care să ofere siguranță, încredere și un mediu economic sănătos, eliberat de corupție și de pierderile cronice ale companiilor de stat. Corupția, birocrația și ineficiența companiilor de stat, dintre care sub 10% sunt profitabile, frânează dezvoltarea economică și transmit un semnal negativ investitorilor.

Alte concluzii ale panelului RePatriot

Responsabilitatea nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii guvernului. Mediul privat are datoria să fie mai activ și să investească masiv, fără a aștepta sprijin permanent de la stat. România are nevoie de investiții mari pentru a-și continua creșterea, iar AI și centrele de date pot deveni un pilon de dezvoltare economică similar sectorului IT, care deja contribuie cu 6–7% la PIB.

Pentru a atrage capital extern și a valorifica oportunitățile, sunt necesare facilități fiscale, simplificarea legislației, accelerarea liberalizării piețelor și investiții în infrastructură digitală și energetică. Doar printr-un echilibru între implicarea guvernului și inițiativa mediului de afaceri România poate să își transforme potențialul într-un avantaj competitiv real.

În cadrul panelului au fost anunțați și următorii pași ai inițiativei RePatriot: pe 11–12 decembrie va avea loc la Washington un eveniment bilateral major organizat în colaborare cu Alianța,  (https://www.alianta.org) care va reuni lideri politici, de afaceri și din societatea civilă, cu scopul de a consolida parteneriatul transatlantic. Totodată, RePatriot lucrează la un policy paper în care vor fi sintetizate ideile și soluțiile discutate în cadrul panelului și mesei rotunde RePatriot pe temele data center, AI și infrastructură digitală, document ce va fi adresat Guvernului României, pentru a sprijini transformarea țării într-un hub digital și energetic regional.

Între 7 și 9 septembrie a avut loc Platform Global 2025 în Antibes, Franța, un summit de referință dedicat liderilor care construiesc și finanțează infrastructura digitală la nivel global. Evenimentul a reunit executivi C-level din domeniile data center, cloud, edge și rețele, investitori, lideri tehnologici, factori de decizie și reglementare, experți imobiliari, specialiști în tranziția energetică, consultanți și analiști, oferind un cadru complet pentru a explora tendințele pieței și oportunitățile de creștere. Programul a inclus peste 100 de speakeri, conferințe și sesiuni de networking pe teme precum dezvoltarea AI-driven, strategii privind terenurile și energia, soluții energetice pe termen lung, fuziuni și achiziții, investiții sustenabile, riscuri geopolitice globale, quantum computing, piețe emergente, cerere și leasing, suveranitate cloud, modul în care inferența transformă peisajul edge și ultimele lecții învățate de hyperscaleri în domeniul liquid cooling.

Pe scurt, provocările și perspectivele industriei data center pot fi împărțite pe patru „fronturi”: energie, politică (reglementare), AI și sustenabilitate. Constrângerile de energie din regiunea FLAP-D fac ca proiectele să migreze acolo unde există blocuri mari de energie disponibilă. În plan politic, reglementările tot mai stricte și problemele locale care au apărut deja în unele piețe (restricții și împotrivire din partea autorităților/comunităților locale) pun presiune pe dezvoltatori. Deploymentul de AI la scară mare se întâmplă mai ales în America de Nord și China, iar sustenabilitatea rămâne importantă, dar în afara Europei nu primește încă același nivel de atenție.

Mai jos găsiți o sinteză cu câteva dintre ideile și concluziile cele mai relevante pentru industria data center din cadrul Platform Global 2025.

Investiții & creștere de piață

Potrivit Nicolei Hayes, director în cadrul Platform Markets, investițiile globale în centre de date au crescut cu 53% în acest an. Tomas Peshkatari (Global Infrastructure Partners / BlackRock) a explicat că această cerere va duce la o dublare a capacității în următorii 5 ani, cu o creștere anuală de 22%. În plus, contractele s-au extins la 10-15 ani, cu randamente de investiție de 8-9%. Pe fundalul acestor cifre, Wes Cummins de la Applied Digital a subliniat că SUA rămâne în fața Europei, unde găsirea terenurilor și energiei pentru proiecte noi e mult mai dificilă, în timp ce China construiește și scalează rapid infrastructura. „Este uriaș capitalul pe care îl cheltuim acum, chiar și pentru mine e șocant”, a afirmat Wes Cummins. Companii mai mici precum Nebius și Lambada Labs cresc și ele rapid, adaptându-se la cererea tot mai mare. Charles Antoine Beynet (DataOne) a adăugat că, dacă în SUA poți implementa 100 MW într-un an, în țări precum Franța, UK sau Germania procesul durează mult mai mult din cauza accesului dificil la electricitate și a reglementărilor stricte.

Provocări energetice și soluții

La capitolul energie, Nathan Luckey (Macquarie Group) a explicat că energia este mai verde în Europa, dar este mai predispusă la intermitențe și poate cauza blackout-uri, cum s-a întâmplat recent în Spania. Pablo Ruiz-Escribano (Schneider Electric) a adăugat că, deși energia e disponibilă, accesul la ea durează prea mult. Construirea de linii noi de transmisie poate dura până la 10 ani, potrivit lui Neil Cresswell (Virtus), care a adăugat totuși că, de exemplu, puterea centrelor de date se dublează în UK la fiecare 5 ani, de la 100 la 250, la 500 MW. Richard Bienfait de la Stack Emea a remarcat că energia costă mult mai mult în Europa decât în SUA, ridicând întrebarea „de ce să construim aici?”. Sean James (Microsoft) a explicat că centrele de date tind să se dezvolte în clustere în anumite regiuni, necesitând cantități uriașe de energie, iar calitatea energiei poate fi afectată dacă o sarcină mare se oprește brusc.

Pe partea de soluții, Ash Evans de la Google a precizat că vor apărea locații cu costuri mai mici pe măsură ce monetizarea AI evoluează, și că gigantul tech preferă să controleze tot ce ține de MEP (sisteme mecanice, electrice și instalații sanitare), chiar dacă leasingul rămâne o opțiune. Printre soluțiile discutate se numără generatoarele, pentru a prelua sarcina de pe rețea, bateriile (ex: Tesla Megapacks – xAI DC) și software specializat pentru eficientizarea utilizării energiei. Un exemplu în acest sens este chiar Google, unde, în medie, doar 66% din puterea contractată este folosită efectiv, potrivit lui Ash Evans.

Centrele de date pot accelera accesul la energie atunci când nu există o conexiune standard la rețea prin mai multe strategii. Potrivit McKinsey acestea sunt următoarele:

• alegerea unor locații noi cu timp mai scurt până la conectare (ex. orașe emergente, provincii precum Aragon);
• valorificarea infrastructurii existente (ex. site-uri industriale abandonate, foste centrale pe cărbune, parcuri industriale);
• construirea de capacități proprii de generare și microgrids on-site (ex. centrale pe gaz, reactoare modulare mici);
• accelerarea dezvoltării capacităților energetice împreună cu furnizorii (ex. PPAs, investiții comune în rețea, repornirea sau extinderea duratei de viață a centralelor nucleare/pe gaz/pe cărbune).

Analiza McKinsey mai arată și că operatorii data center explorează tot mai mult opțiuni behind-the-meter (BTM) pentru a-și asigura energia direct de la sursă. Acestea sunt:

• Energie solară și eoliană: variabilitate mare din cauza intermitenței, dar compatibile cu obiectivele de sustenabilitate; necesită capacitate de stocare și suprafețe mari de teren. Ar putea fi o soluție fezabilă pe termen lung (după 2030) dacă vor scădea costurile de stocare.
• Hidro: variabilitate sezonieră (producție redusă în sezonul uscat), oportunități limitate de construcție lângă baraje, costuri suplimentare de conectivitate.
• Gaz natural: variabilitate controlată (poate fi oprit când nu este necesar), proximitatea sursei esențială pentru minimizarea investițiilor în transport; sustenabilitatea pe termen lung rămâne discutabilă, deși tehnologiile Carbon Capture and Storage (CCS) mai ieftine ar putea compensa.
• Nuclear (SMR): fiabilitate ridicată, zero emisii de carbon, cea mai promițătoare opțiune BTM, dar realist abia după 2030.

Concluzie: fezabilitatea BTM până în 2030 este limitată, depinzând de scăderea costurilor pentru stocare și CCS; pe termen lung, energia nucleară are cele mai mari șanse să fie soluția dominantă.

În prezent, cele mai ieftine microgriduri on-site, din perspectiva Levelized Cost of Energy (LCOE), sunt bazate pe generatoare pe gaz. Totuși, în majoritatea cazurilor, energia din rețea rămâne mai ieftină decât microgridurile, diferențele depinzând de tehnologie și de țară. În plus, colaborările dintre companiile de energie și operatorii de centre de date devin tot mai frecvente.

Potrivit McKinsey, operatorii de centre de date pot valorifica oportunitățile oferite de companiile de energie pentru a genera venituri suplimentare de 2–4%. Practic, centrele de date devin astfel actori activi în gestionarea rețelei, nu doar consumatori, contribuind la stabilitate și eficiență energetică. Aceasta se poate realiza prin mai multe mecanisme:

• Peak Shaving & Load Levelling: ajustarea consumului de energie pentru a reduce vârfurile de cerere care suprasolicită rețeaua, a maximiza captarea energiei solare și a folosi eficient capacitatea în perioadele cu cerere redusă;
• Frequency Regulation – centrele de date pot crește sau reduce rapid alimentarea pentru a menține frecvența rețelei stabilă (50/60 Hz) în cazul evenimentelor neprevăzute;
• Voltage Control – gestionarea puterii reactive pentru menținerea tensiunii aproape constantă, pe fondul creșterii volatilității;
• Price Arbitrage – cumpărarea și vânzarea de energie în funcție de variațiile prețului pe oră sau pe minute, optimizând costurile și evitând taxe suplimentare în orele de vârf.

Locații, reglementări & piețe

Pe lângă accesul imediat la energie și obținerea rapidă a autorizațiilor de construcție, este la fel de important și designul flexibil al centrului de date, care permite adaptarea la cererea viitoare. Eric Boonstra (Kevlinx Data Centers) a subliniat că alegerea locațiilor este dictată în primul rând de clienți. Astfel, orașe precum Bruxelles sunt sub-aprovizionate și vor atrage în curând noi investiții în centre de date, în timp ce huburi consacrate precum Frankfurt și Amsterdam se confruntă cu provocări legate de energie. Milano, deși pare deja saturat, are potențialul de a depăși Amsterdam dacă tendința actuală de creștere se menține. Amine Kandil (N+One Datacenters) anticipează viitoarele mari dezvoltări din industrie în Nordul Africii, în special în Maroc, iar Umberto Sordino (EAE) a menționat creștere puternică în țările nordice, Grecia, India și Filipine. Dan Thomas (GreenScale) a afirmat că țările nordice și Portugalia oferă energie ieftină și cele mai noi rețele, deși timpul de acces la energie rămâne mare, dar se va îmbunătăți. Oliver Schiebel (hscale) a punctat importanța de a avea multe site-uri bune din care să aleagă clienții, iar Robert Bath (FoundDigital DS) a adăugat că designurile de tipul 2N redundant power paths vor deveni tot mai des întâlnite.

• Potrivit McKinsey, strategia geografică a centrelor de date din Europa se schimbă odată cu creșterea cererii pentru AI și lipsa de energie în orașele Tier 1 și Tier 2. Dezvoltarea se va muta către orașe Tier 3, provincii noi și zone din jurul hub-urilor Tier-1.
• Noile locații trebuie să respecte criterii precum costul și tipul energiei, conectivitatea, latența, poziționarea față de AZs (Availability Zones) și nivelul de suport al ecosistemului local.
• Timpul tipic pentru acces la energie: peste 5 ani în orașele Tier-1, 3–5 ani în orașele secundare și 2–3 ani în locațiile emergente.

Design, flexibilitate & tehnologie de răcire

Potrivit experților prezenți la Platform Global 2025, deși centrele de date sunt dezvoltate adesea pe baza cererii, o parte importantă este construită speculativ, datorită importanței factorului time-to-market, ceea ce face ca riscurile financiare și ipotezele de design să fie cruciale. Safi Farooqui (Brookfield Asset Management) a atras atenția asupra importanței sistemelor hibride de răcire și a modului în care se construiesc centrele de date cu densitate mare. Pablo Ruiz-Escribano (Schneider Electric) a subliniat că acesta s-a schimbat complet față de ultimii 30 de ani: centrele de date fac parte acum din rețea, spațiile albe au impact asupra spațiilor gri, iar deficitul de talente pentru design, construire și operare rămâne o provocare.

Wes Cummins ne-a oferit și un exemplu pentru a înțelege mai bine modul în care flexibilitatea devine esențială. Primul data center Applied Digital folosea 100% liquid cooling și 25% răcire pe bază de aer, pe când acum compania proiectează clădiri cu mix flexibil, de până la 50% răcire pe bază de aer. Vincent Barro (Schneider Electric) completează acest tablou evidențiind că sistemele DCIM devin tot mai mult adevărați copiloți, care folosesc AI pentru a automatiza operațiuni și a optimiza consumul. Reprezentantul Schneider a pus accentul și pe importanța pe care o capătă dezvoltările de microgrids. Tom Kingham (CyrusOne) consideră că în viitorul apropiat vom avea nevoie de centre de date de 600 sau chiar 800V, pe când Andy Hayes (Polar) a vorbit despre creșterea cererii pentru Neocloud și colocare AI, mai ales in industria farmaceutică.

Cerere AI & leasing

Centrele de date pentru AI, precum cele Neocloud, se construiesc deja în mare parte în Europa. Cererea pentru AI este uriașă și reală, nu e doar un hype, iar rata de adopție crește rapid, afirmă Christina Mertens (Virtus). Potrivit acesteia, în paralel, modul de închiriere al spațiului în centrele de date s-a schimbat: de la contracte flexibile de câțiva ani pentru câteva rack-uri sau 1 MW într-un centru mare, s-a ajuns la închirierea de etaje întregi sau chiar a întregului site de către un singur client, cu contracte mai ferme și mai lungi. În plus, cu cât centrul de date este mai personalizat pentru client, cu atât relația și angajamentul devin mai puternice.

• Cererea globală pentru centre de date se va tripla până la un minim peste 180 GW.
• Până în 2030, workloadurile AI/ML și HPC vor reprezenta 71% din total, iar GenAI va crește de la 14% în 2025 la 40%.
• Potrivit McKinsey, deși până în 2030 sunt anunțate creșteri semnificative de capacitate, după 2027 oferta ar putea rămâne sub nivelul cererii estimate. În Europa, diferența poate ajunge la 10 GW.
• Acest decalaj va pune presiune pe rețelele de energie din regiunile cheie, dar în același timp va deschide oportunități pentru apariția de noi hub-uri și pentru intrarea unor jucători noi pe piață.
• McKinsey estimează că Europa va concentra aproximativ 15% din volumul de workload până în 2030, mare parte fiind generată de serviciile de inferență AI.

Platform Global 2025 a arătat că centrele de date nu mai sunt doar infrastructură: sunt laboratoare ale inovației, unde energia, tehnologiile AI și strategiile inteligente de dezvoltare decid cine va domina următorul val digital.

Raportul „Annual Outage Analysis 2025” realizat de Uptime Institute arată că industria DataCenter se confruntă cu un paradox. Deși frecvența generală a întreruperilor și nivelul de gravitate raportat scad pentru al patrulea an consecutiv, impactul  financiar și reputațional al acestora devine tot mai grav. În 2024, mai bine de jumătate (54%)  dintre organizațiile chestionate au declarat că ultima lor întrerupere/defecțiune serioasă a depășit pragul de 100.000 de dolari, iar una din cinci a raportat pierderi de peste 1 milion de dolari.

Cum au arătat cu adevărat ultimii ani pentru operatorii de centre de date când vine vorba de întreruperi operaționale? Dincolo de grafice și statistici, fiecare procent ascunde povești reale – incidente mediatizate și pierderi financiare majore, care demonstrează cât de fragil poate fi echilibrul între disponibilitate și blocaj.

Energia, „călcâiul lui Ahile” în industria data center

Chiar dacă doar 9% dintre incidentele raportate în 2024 au fost încadrate ca fiind serioase sau severe – cel mai mic nivel consemnat vreodată de Uptime – energia rămâne „călcâiul lui Ahile” în centrele de date, generând peste jumătate (54%) dintre întreruperile cu impact major. Cifrele devin și mai relevante când le punem lângă cazuri reale – să analizăm câteva exemple concrete.

 

În octombrie 2023, o defecțiune a sistemului de distribuție electrică dintr-un centru de date Microsoft din Olanda a provocat o întrerupere de aproape două ore, după ce trecerea de la rețeaua publică către generatoarele de rezervă a eșuat parțial. Incidentul a afectat servicii esențiale Azure – de la App Service și SQL DB la stocare și mașini virtuale – iar aproximativ 1% din rackuri au rămas fără curent. Recuperarea completă a durat până la orele serii, unele conturi de stocare fiind afectate mai multe ore, cu impact direct asupra clienților și serviciilor critice dependente de acestea. Microsoft nu a făcut publice detaliile despre impactul financiar al acestei întreruperi.

Citiți articolul „Penele de curent, o provocare majoră pentru centrele de date” pentru a explora câteva dintre soluțiile și măsurile de prevenție recomandate operatorilor. 

Facilitățile de răcire, rețeaua și IT-ul – următorii mari factori de risc

Raportul Uptime Institute arată și că, în spatele energiei, vin din urmă sistemele de răcire (13%), rețeaua (12%) și sistemele IT (11%), confirmând că infrastructura critică rămâne vulnerabilă tocmai în punctele unde ar trebui să fie cea mai puternică.

Știm deja, canicula nu e cel mai bun prieten al operatorilor data center. Să ne amintim cum, în iulie 2022, centrele de date din Londra ale Google și Oracle  au fost afectate de o val de căldură record, cu temperaturi de peste 40 °C, care a provocat probleme la sistemele de răcire. Primul anunț la Oracle despre incident menționa că „temperaturile nerezonabile” au afectat echipamentele cloud și de rețea din centrul său din sudul Londrei, generând întreruperi pe durata zilei și impactând clienții. La rândul său, ca măsură de protecție, Google a oprit parțial serviciile cloud pentru câteva ore, pentru a preveni deteriorarea echipamentelor și întreruperi prelungite, afectând un număr mic de utilizatori și provocând indisponibilitate temporară pentru servicii precum web-hostingul WordPress în Europa.

Un incident mai puțin obișnuit a fost povestit recent de către Rick Bentley, fondatorul companiilor Cloudastructure și Hydro Hash, care deține un centru de date de tip crypto mining alimentat cu energie hidro. Acesta a avut loc în Montana, SUA, unde centrul de date „a înghețat complet peste noapte”.  Aici problema a fost, din contră, scăderea rapidă a temperaturii de la -6°C la -34°C în mai puțin de 24 de ore. Bentley a subliniat că, deși echipa credea că este pregătită, combinarea frigului extrem cu o pană de curent a făcut incidentul inevitabil.

 

Infrastructurile IT complexe înseamnă întreruperi mai frecvente

Spuneam mai sus că, în 2024, aproape un sfert dintre întreruperile cu impact major au fost cauzate de probleme IT și de rețea – o tendință explicabilă prin complexitatea tot mai mare a infrastructurilor și riscurile asociate configurărilor incorecte. Datele Uptime Institute  confirmă: cele mai frecvente cauze ale întreruperilor legate de serviciile IT sunt problemele de rețea și conectivitate (30%), sistemele IT și software-ul (23%), întreruperile de curent (18%), serviciile IT terțe, cum ar fi cloud public sau SaaS (8%), și problemele de răcire (7%).

Un caz reprezentativ este incidentul din 20 iulie 2025, care a avut in prim-plan Alaska Airlines. Acesta ilustrează faptul că daunele majore nu sunt doar financiare, ci și de reputație. Compania aeriană din SUA a suferit o defecțiune critică la nivel de hardware în centrele sale de date, ceea ce a dus la suspendarea tuturor zborurilor timp de aproximativ trei ore, între orele 20:00 și 23:00 PT. Problema a afectat operațiunile principale de zbor și a avut repercusiuni și asupra filialei Horizon Air. Ca urmare, pe 21 iulie, datele FlightAware arătau că 7% din zboruri (66) au fost anulate, iar alte 12% (110) au înregistrat întârzieri, ceea ce a dus la aglomerarea aeroporturilor și confuzie în rândul pasagerilor. Defecțiunea hardware ar fi fost produsă de o componentă furnizată de terți, compania precizând că lucrează împreună cu acest furnizor pentru a remedia problema.

Întreruperile operaționale cauzate de erori umane, în creștere

În 2025, întreruperile cauzate de erori umane au crescut, cu 10 puncte procentuale față de 2024, cauza cea mai frecventă fiind nerespectarea procedurilor, posibil amplificată de creșterea rapidă a industriei și lipsa de personal. Investițiile în instruirea angajaților și suportul operațional în timp real pot reduce riscurile. Uptime Institute arată că, în ultimii trei ani, principalele cauze ale erorilor umane majore au fost, pe lângă nerespectarea procedurilor (58%), și procesele greșite urmate de personal (45%), lipsa personalului (18%), mentenanță preventivă insuficientă (16%) și omisiuni în proiectarea centrului de date (14%).

În loc de concluzie 

Pe măsură ce infrastructura data center devine tot mai complexă și interconectată, riscurile operaționale se diversifică și sunt mai costisitoare. Chiar și infrastructura proiectată să fie robustă poate fi vulnerabilă la condiții extreme sau la erori de configurare, ceea ce subliniază importanța unei strategii integrate de prevenție.

Pentru a reduce riscul de întreruperi în centrele de date, sunt esențiale mai multe măsuri complementare: sisteme redundante de alimentare (generatoare și UPS-uri) pentru funcționarea fără întreruperi a hardware-ului; întreținere și testare regulată, sprijinite de monitorizare și analiză predictivă; failover către site-uri mirror pentru redirecționarea rapidă a traficului; planuri de recuperare în caz de dezastru cu checklist-uri și exerciții periodice, dar și instruirea personalului pentru reducerea erorilor umane.

Intră România în cursa pentru AI? În iunie, Autoritatea pentru Digitalizarea României anunța candidatura țării noastre pentru găzduirea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte europene din domeniul inteligenței artificiale, Black Sea AI Gigafactory. Acesta ar putea atrage o investiție de aproximativ 5 miliarde de dolari și are potențialul de a transforma România într-un hub strategic pentru calculul de înaltă performanță în Europa.

Proiectul implică instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), selectate mai ales pentru avantajele lor energetice. Mai precis, infrastructura va fi alimentată de un mix energetic sustenabil, de până la 1.500 MW, bazat în principal pe energie nucleară cu emisii reduse de carbon.

Însă aceasta este doar una dintre oportunitățile generate de inițiativa europeană AI Factory/AI Gigafactory, (https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/ai-factories) finanțată de Comisia Europeană prin European High Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU), adică organismul responsabil de dezvoltarea și coordonarea infrastructurii de calcul de înaltă performanță la nivel european.

În continuare, explorăm celelalte oportunități, componente și elemente cheie incluse în strategia europeană pentru AI.

Un „CERN pentru AI”. Ce este inițiativa AI Factory/AI Gigafactory?

AI devine o miză strategică pentru Europa, iar prin AI Factory/AI Gigafactory, Comisia Europeană face un pas hotărât spre consolidarea poziției UE pe harta globală a tehnologiei. Așa-zisa inițiativă este de fapt un set amplu de măsuri cu obiectiv complex: reducerea dependenței de infrastructurile americane și chineze și asigurarea accesului gratuit la putere de calcul pentru startup-uri, IMM-uri și cercetare. În locul unei Europe care consumă tehnologie, se conturează una care o creează, o controlează și democratizează accesul la resurse de calcul de înaltă performanță (HPC), stimulând totodată un ecosistem european competitiv în domeniul AI.

Prin AI Continent Action Plan, (https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/factpages/ai-continent-action-plan) Comisia Europeană accelerează dezvoltarea unei infrastructuri solide pentru AI în Europa, prin trei piloni principali: AI Factories, AI Gigafactories și Cloud and AI Development Act.

Pe de o parte, AI Factories au ca obiectiv antrenarea și optimizarea modelelor AI, beneficiind de un buget de 10 miliarde de euro alocat pentru perioada 2021–2027. AI Gigafactories, de patru ori mai puternice decât AI Factories, sunt concepute pentru dezvoltarea modelelor AI complexe și beneficiază de finanțare de 20 de miliarde de euro prin InvestAI. În paralel, Cloud and AI Development Act are ca scop stimularea cercetării în infrastructuri sustenabile și atragerea de investiții, urmărind triplarea capacității data center din UE în următorii 5-7 ani.

Timeline și context:

• Ianuarie 2024 – AI Innovation Package: UE include AI Factories pe lista priorităților strategice și pornește investiții prin Horizon Europe și Digital Europe.
• Februarie 2025 – InvestAI, un program de 200 mld. euro pentru investiții în AI, din care 20 mld. merg spre AI Gigafactories. Sunt încurajate parteneriatele public-private.
• Aprilie 2025 – AI Continent Action Plan: UE își trasează planul pentru rețeaua de AI Factories și dezvoltarea AI Gigafactories eficiente energetic, integrate în mari centre de date, inspirate de modelul CERN.

Care sunt obiectivele pe termen scurt și mediu?

În perioada 2025–2026/2027, Uniunea Europeană are în plan pași concreți pentru a consolida infrastructura AI prin inițiativa AI Factory/AI Gigafactory:

• Cel puțin 13 AI Factories vor deveni operaționale.
• Vor fi lansate mai multe Antene AI („Antennas”) – puncte de acces regionale care vor permite utilizatorilor să se conecteze de la distanță la resursele AI de mare putere.
• Vor fi achiziționate și instalate cel puțin 9 supercomputere AI de ultimă generație, distribuite în mai multe regiuni ale UE.
• Vor fi create până la 5 AI Gigafactories, fiecare dotată cu peste 100.000 de acceleratoare AI și gândită pentru performanță maximă: consum eficient de energie, rețele rapide, lanțuri de aprovizionare sigure și procese automatizate cu ajutorul AI.

Proiectele de AI Factory au fost deja selectate. Care sunt țările care le găzduiesc

Până acum, EuroHPC JU a ales 13 proiecte AI Factory, în două etape, pregătind terenul pentru viitorul inteligenței artificiale în Europa.

Într-o primă fază, în decembrie 2024, au fost desemnate primele șapte consorții, care reunesc 15 state membre (printre care și România) și 2 state participante. Fabricile de AI urmează să fie construite în Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Spania și Suedia. Investiție estimată: 1,5 miliarde de euro (fonduri UE și finanțare națională):

1. BSC AI Factory (Spania, Barcelona): inițiativă a Spaniei, Portugaliei, Turciei și României. Dezvoltă infrastructură AI pentru industrie, administrație, IMM-uri și startup-uri, axată pe sănătate, energie și agricultură. Include upgrade-ul supercomputerului MareNostrum 5 și o platformă experimentală pentru tehnologii noi.
2. IT4LIA (Italia, Bologna): infrastructură AI bazată pe supercomputerul LEONARDO, susține sectoarele agroalimentar, securitate cibernetică și producție. Italia colaborează cu Austria și Slovenia.
3. LUMI AI Factory (Finlanda, Kajaani): coordonat împreună cu alte 5 țări nordice și est-europene, facilitează dezvoltarea rapidă a soluțiilor AI.
4. L-AI Factory (Luxemburg, Bissen): susținută de supercomputerul MeluXina-AI, sprijină sectoare precum finanțe, spațiu și economie verde. Oferă suport rapid și personalizat companiilor, cu accent pe startup-uri și IMM-uri.
5. MIMER (Suedia, Linköping): supercomputer AI de capacitate medie cu acces cloud și stocare scalabilă pentru date sensibile. Se concentrează pe medicină, materiale, sisteme autonome și gaming, dezvoltând modele AI pentru biologie structurală și medicină personalizată.
6. HammerHAI (Germania, Stuttgart): oferă o platformă AI scalabilă și securizată pentru cercetare și industrie, cu suport pentru machine learning și HPC/AI hibrid. Sprijină companiile prin accesul la modele pre-antrenate.
7. Pharos (Grecia, Atena): utilizează supercomputerul DAEDALUS pentru a răspunde nevoilor în sănătate, cultură și sustenabilitate, oferind suport end-to-end utilizatorilor (dataset provision, AI model training etc.)

În martie 2025, au fost selectate alte șase proiecte de AI Factories, care vor fi dezvoltate în Austria, Bulgaria, Franța, Germania, Polonia și Slovenia, astfel:

1. AI:AT (Austria), la Universitatea TU Wien, în Viena. Va pune la dispoziția firmelor seturi de date, modele AI avansate și infrastructură scalabilă de calcul.
2. BRAIN++ (Bulgaria) va funcționa în Sofia Tech Park și va include supercomputerul Discoverer++ și hubul AI propriu-zis. Vizează sprijinirea startup-urilor, dezvoltarea LLM-urilor pentru limba bulgară, robotică, observarea spațială bazată pe AI.
3. AI2F (Franța) va folosi infrastructura de supercomputing existentă în Franța, inclusiv Alice Recoque, un supercomputer Exascale EuroHPC, care va deveni activ în 2026. Va sprijini utilizarea AI în sănătate, energie, agricultură, educație etc.
4. JAIF (Germania) va fi construit în jurul primului supercomputer exascale din Europa – JUPITER – localizat la Forschungszentrum Jülich. Oferă acces integrat la resurse AI și o platformă experimentală pentru dezvoltarea și testarea modelelor AI. Va sprijini sectoare-cheie precum sănătatea, energia, educația și cultura, și va colabora strâns cu AI2F.
5. PIAST (Polonia), susținut de universități din Poznań, Toruń și regiunea Wielkopolska. Va folosi supercomputerul național și calculatorul cuantic Piast. Se adresează domeniilor sănătate, securitate cibernetică, robotică, spațiu, sustenabilitate și sectorului public.
6. SLAIF (Slovenia) va fi instalat într-un nou centru de date lângă hidrocentrala Mariborski otok, obiectivul său este stimularea inovației AI în afaceri și sectorul public, asigurând instruire, suport tehnic și transfer de cunoștințe în întreaga regiune.

Ce mai merită să știți:

• 2 mai 2025 a fost termenul limită pentru depunerea aplicațiilor în cadrul celei de-a treia runde pentru înființarea AI Factories.
• în aprilie 2025, EuroHPC JU a lansat un concurs pentru AI Factory Antennas (https://www.eurohpc-ju.europa.eu/call-selection-entities-or-consortia-entities-establish-ai-factory-antennas-linked-selected-ai_en), care permite statelor membre să implementeze servicii naționale AI Factory fără a investi în infrastructură proprie de supercomputing.

AI Gigafactories. Următorii pași

O altă dată importantă este 20 iunie – Comisia Europeană a închis apelul pentru manifestări ale interesului privind înființarea de AI Gigafactories. Au fost primite 76 de propuneri din 16 state membre, acoperind 60 de locații diferite.

Scopul apelului a fost să colecteze perspective timpurii de la lideri din industrie, investitori privați și publici, precum și de la statele membre, interesați să modeleze viitoarea infrastructură AI în Europa. Potrivit unui comunicat de presă, (https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/overwhelming-response-76-respondents-express-interest-european-ai-gigafactories-initiative) deși aceste propuneri nu sunt considerate aplicații oficiale, vor ajuta Comisia Europeană și statele membre să creeze o listă de candidați potențiali pentru dezvoltarea unor facilități AI Gigafactory de clasă mondială.

Se pregătește deci terenul pentru apelul oficial de proiecte, care este programat să fie lansat la sfârșitul anului 2025, urmând ca implementarea efectivă a infrastructurilor să fie finalizată, cel mai probabil, în perioada 2026–2027.

Black Sea AI Gigafactory. De ce este unică propunerea României?  

Propunerea României, elaborată cu sprijinul experților internaționali din cadrul Băncii Mondiale, a fost transmisă Comisiei Europene prin intermediul EuroHPC JU, sub forma unei scrisori de intenție pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory. (https://economie.gov.ro/ministrul-bogdan-ivan-anunta-intentia-romaniei-de-a-gazdui-black-sea-ai-gigafactory-o-fabrica-ai-de-ultima-generatie-care-va-deservi-inclusiv-republica-moldova-si-intreaga-regiune-a-marii-negre)

Proiectul este susținut de un consorțiu național care reunește mediul public, privat și academic — companii din industria energetică, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, startup-uri inovatoare și institute de cercetare. Autoritățile au transmis că au în plan extinderea și consolidarea lui.

Practic, România și-a exprimat dorința de a dezvolta o infrastructură AI „de ultimă generație, cu arhitectură hibridă, capabilă să deservească atât procese complexe de antrenare, cât și de inferență AI, într-un cadru operațional robust, sigur și sustenabil”. Așa cum am menționat și la începutul articolului, aceasta ar presupune instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI la Cernavodă și Doicești, alimentate cu energie nucleară de 1.500 MW.

• Avantaje competitive unice ale proiectului românesc: alimentare directă din surse nucleare (Cernavodă), infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică și cabluri submarine, sit industrial cu potențial de co-localizare SMR (Doicești), răcire hibridă, integrare în rețeaua națională de comunicații de mare viteză.
• Impact: consolidarea capacității AI europene, stimularea inovației în Europa Centrală și de Est, sprijinirea digitalizării Ucrainei, integrarea tehnologică a Republicii Moldova, extinderea serviciilor AI către Serbia și Turcia.

Dezvoltarea AI Factories și AI Gigafactories în UE marchează un pas esențial spre consolidarea suveranității tehnologice europene, stimulând inovația și competitivitatea pe termen lung în domeniul inteligenței artificiale. Această evoluție va impulsiona, de asemenea, sectorul data center, esențial pentru susținerea infrastructurii digitale. Sperăm ca România să prindă acest tren și să-și joace cărțile inteligent, prin proiecte care îi pun în valoare punctele forte.

Privind la harta regională a centrelor de date, observăm o concentrare a investițiilor hyperscaler-ilor în piețe precum Polonia și Grecia. Multe dintre marile companii de tech au ales să dezvolte infrastructură proprie în aceste țări, Microsoft și Google fiind două exemple, în vreme ce România nu se află încă pe radarul acestora. Însă acest lucru nu înseamnă că țara noastră este ocolită când vine vorba de infrastructură digitală, ci că există un nou profil investițional. O demonstrează Orange Romania, care este cel mai important și mare furnizor de spații de colocare de la noi din țară.

Orange operează și deține 7 centre de date comerciale în zone cheie ale țării: București, Brașov, Cluj-Napoca și Timișoara. Acest avantaj strategic înseamnă că aceștia au control deplin asupra infrastructurii, scalabilității și securității serviciilor de colocare oferite clienților. Totodată, deținerea unei infrastructuri atât de mare înseamnă că există o capacitate crescută de adaptare la nevoile mereu în creștere ale clienților enterprise și publici. Orange este singurul provider cu două data centere în mai multe orașe (București, Cluj-Napoca, Brașov), ofering extra-capabilități clienților care necesită latență scăzută.

„În ultimii ani am realizat investiții semnificative pentru extinderea centrelor noaste de date și planificăm noi dezvoltări. Pe piața locală există o cerere în creștere pentru servicii de colocare, infrastructură hibridă (cloud și on-premise), edge computing și soluții de continuitate operațională. Vedem o dinamică bună în industrii critice precum financiar-bancar, retail, energie sau sectorul public, unde cerințele de conformitate, securitate și latență scăzută sunt tot mai ridicate”, spune Florin Popa, Orange Business Director.

Unul dintre avantajele pe care le are România și pe care compania încearcă să-l maximizeze este convergența dintre infrastructura telecom și capabilitățile digitale avansate: conectivitate de top, rețele redundante, securitate cibernetică, soluții IoT, și sprijin local de înaltă calitate. „Orange nu este doar un furnizor de spațiu, ci un partener integrat de infrastructură și servicii digitale, colocând clienți din toate industriile din România. Oferind acest nivel de integrare înseamnă că toți clienții au o perspectivă de viitor în centrele de date Orange: se pot extinde în același spațiu sau pot închiria spații pentru deployment-uri viitoare, și fiindcă lucrează cu un partener care oferă servicii convergente, își pot asigura orice nevoi viitoare mult mai eficient”.

Sigur că există anumite investiții pe care piața din România nu pare capabilă să le absoarbă încă, cum ar fi tehnologiile emergente: immersion cooling, liquid-to-chip cooling, sau optimizarea prin AI a resurselor de infrastructură. Este nevoie de o perioadă de tranziție, cu pași intermediari: investiții strategice în infrastructură hibridă, platforme scalabile, optimizare energetică și capabilități AI distribuite, mai aproape de edge. Orange Romania, prin divizia sa de business, și Orange Group, la nivel global, fac deja pași importanți în această direcție. Compania dezvoltă capabilități AI care nu sunt doar operaționale – cum ar fi în optimizarea rețelelor – ci și comerciale, pentru clienții enterprise, din industrii diverse.

„Vedem o oportunitate reală ca România să devină un ecosistem de testare și cercetare pentru AI Factories, mai ales în colaborare cu mediul academic. Centrele universitare din Cluj-Napoca, București, Iași sau Timișoara pot contribui la dezvoltarea de noi algoritmi, modele și arhitecturi, în paralel cu infrastructura noastră. Însă în acest moment ne aflăm în prima fază a acestei tranziții: o fază în care provocările cele mai mari sunt legate de consumul energetic, densitatea de echipamente, puterea de calcul per rack și eficiența sistemelor de climatizare și răcire”, a mai spus Florin Popa.

Orange are o capacitate energetică instalată pentru a acomoda cerințele comerciale ale pieței. Însă, pentru a susține investițiile constante și a eficientiza nevoile viitoare de putere, compania a început să implementeze soluții sustenabile. Consumul de energie electrică din toate centrele de date ale Orange Romania este acoperit din energie regenerabilă, prin contracte de furnizare de tip vPPA (Acord de Achiziție virtuală de Energie electrică verde). Ca parte a angajamentului său de a proteja mediul și de a sprijini clienții în vederea decarbonizării, Orange a semnat (în august 2023) primul său contract virtual de achiziție de energie electrică (vPPA) cu ENGIE România, ceea ce implică energie regenerabilă pe termen lung. Această acțiune face parte din strategia Orange de sustenabilitate, care presupune încorporarea unor practici ecologice în portofoliul său de infrastructură și de servicii de cloud computing pentru a atinge un obiectiv net zero până în 2040. Alte inițiative ecologice notabile în România includ instalarea a 650 de panouri solare pe 3 centre de interconectare din Constanța, Brașov și Timișoara și pe site-urile de rețea. Deși până în prezent au fost deja instalate panouri solare funcționale în 133 de site-uri de rețea, obiectivul este de a ajunge la 300 până în 2026.

România este și va rămâne un nod strategic pentru companiile care doresc să servească Europa Centrală și de Est. Chiar dacă nu suntem în acest moment pe harta hyperscaler-ilor cu investiții directe, există oportunitatea de a deveni furnizorii lor locali de infrastructură, precum și parteneri pentru companiile care caută performanță, reziliență și suveranitate a datelor – toate într-un ecosistem local bine conectat și sigur. Așadar, România este și va rămâne pe harta centrelor de date. Nu prin prezență proprie a marilor giganți, ci prin operatori locali puternici, capabili să ofere standarde de top și o acoperire națională reală.

 

Ajuns la a șaptea ediție, DataCenter Forum a reunit pe 7 mai 2025, la București, aproximativ 700 de participanți și peste 20 de speakeri români și internaționali. Organizat de Tema Energy – liderul pieței locale în proiectarea și construirea centrelor de date – evenimentul a pus în prim-plan provocările și oportunitățile generate de revoluția Inteligenței Artificiale. De la explozia cererii de putere de calcul și a consumului energetic, la investiții masive în energie verde care generează stabilitate energetică, și faptul că Europa se va baza mai mult pe AI suveran și cloud suveran, speakerii au subliniat faptul că suntem la începutul unei schimbări profunde, care va modela economia digitală a următoarelor decenii.

Opening Keynote: Revoluția AI & Europa 4.0. Mihai Manole, Tema Energy: Ajungem rapid la valori fără precedent de putere de calcul și energie, ca urmare a Inteligenței Artificiale

Mihai Manole, Managing Partner al Tema Energy, a deschis ediția din acest an, realizând o radiografie a revoluției AI, comparând dinamica industriei între SUA, Europa și România. Potrivit CEO-ului, în timp ce la nivel global se anunță investiții record în infrastructura necesară pentru Inteligența Artificială – 500 miliarde de dolari în SUA, peste 200 miliarde euro în Uniunea Europeană, 100+ miliarde în China și 50 miliarde în Marea Britanie – România numără în prezent 59 de centre de date și data room-uri, majoritatea mici și medii, cu o rată de neocupare de aproximativ 54%, similară cu marile piețe europene (FLAP).

În ceea ce privește capacitatea energetică, SUA construiește centre de date care vor totaliza peste 4.000 MW, China circa 2.000 MW, iar Europa depășește 1.000 MW – față de un total global de numai 1.000 MW, în urmă cu doar câțiva ani. România, cu o producție energetică internă în care 50% provine din surse regenerabile și cu una dintre cele mai dezvoltate rețele de telecomunicații din Europa de Sud-Est, are potențialul de a atrage investiții internaționale semnificative în acest sector.

„La nivelul Europei de Sud-Est există un număr relevant de centre de date, dar puterile instalate sunt mici. Pe de altă parte, suntem într-un moment foarte prielnic pentru dezvoltarea de centre de date noi și observăm proiecte foarte mari de energie verde susținute de stat ori cu fonduri europene. Au fost anunțate proiecte care totalizează 55 de gigavați în zona eoliană, fotovoltaică, nucleară, reactoare nucleare mici, acestea conferind României un avantaj de stabilitate energetică și de preț competitiv pentru a obține interesul investitorilor internaționali. Ce trebuie să facă România ca să atragă investiții în această nouă paradigmă a centrelor de date și a Inteligenței Artificiale? În primul rând, autoritățile trebuie să creeze un plan de a atrage aceste investiții așa cum a avut și are pentru a atrage companii din zona industrie, producție. Pentru că noua industrie este cea de IT, de AI”, a explicat Mihai Manole.

Keynote: Bine ați venit în epoca AI Factory. Lecții învățate din construirea celor mai mari centre de date din Statele Unite – Wes Cummins, Applied Digital

Invitatul special al acestei ediții a fost Wes Cummins – Fondator și CEO Applied Digital, unul dintre cei mai mari constructori de centre de date de Inteligență Artificială din SUA și care a făcut cu succes trecerea de la centre de date pentru minarea criptomonedelor la „fabrici AI” (AI factories).

„Pentru a înțelege care este nivelul actual de utilizare al tehnologiei trebuie sa ne gândim ca ChatGPT, care a fost lansat în noiembrie 2022, a ajuns in doar cinci zile la un milion de utilizatori. Cel mai rapid în istoria oricărei aplicații. Acum sunt 800 de milioane de utilizatori si aproximativ un miliard de solicitări pe zi. Dacă am compara cu Google, acesta a ajuns in 11 ani la un miliard de interogări pe zi. Vorbim de doi ani si jumătate versus 11 ani. De asemenea, daca ne uitam la capacitatea de calcul necesară pentru ChatGPT, în comparație cu Google vedem aceste cifre: Google folosește între 1.000 și 10.000 de blocuri de calcul pentru fiecare interogare, iar ChatGPT utilizează între 300 de miliarde și 1 trilion de blocuri de calcul. Sunt doar câteva date care subliniază puterea de calcul necesară pentru a rula AI-ul. Această revoluție a Inteligenței Artificiale se va construi pe centre de date, iar această industrie seamănă puțin cu extinderea rețelelor de fibră optică din anii ’90 și începutul anilor 2000 când s-au realizat masiv rețele de fibră pentru ca internetul sa devină realitate”, a afirmat Wes Cummins – Fondator și CEO Applied Digital, printre cei mai mari jucatori in domeniul construcției de centre de date de Inteligență Artificială din SUA.

Potrivit acestuia, provocările industriei din perspectiva eficienței, a capacității și a inovației sunt fără precedent în ultimii 30 de ani.

„Vor fi multe oportunități pentru companiile inovatoare care sunt gata să își asume riscuri mai mari. Când sunt schimbări majore în industrie, așa cum se întâmplă chiar acum, este si momentul în care apar companii noi sau devin mari. Suntem chiar la începutul unei schimbări mari, una cum nu știu dacă vom mai vedea în viața noastră”, a adăugat Cummins.

Panel: Piața centrelor de date din sud-estul Europei, între provocări și oportunități

Primul panel al evenimentului i-a avut în prim-plan pe Florin Popa (Orange Business Director Orange Romania), Ion Paraschiva (Comisar Șef, Șef Serviciu Administrare Sisteme Informatice Poliția Română), Alexandros Bechrakis (Digital Realty Hellas) și Radu Brașoveanu (PPC România).

Ion Paraschiva a prezentat perspectiva Poliției Române, menționând construirea unui centru de date de tip container (ales pentru că este foarte relocabil), realizat împreună cu Tema Energy, care a permis depășirea obstacolelor birocratice și a accelerat procesele operaționale pentru cei peste 45.000 de polițiști care activează în prezent.

Reprezentantul Orange, Florin Popa, a evidențiat dinamica accelerată a pieței locale din ultimele 12-18 luni, marcată de o creștere vizibilă a cererii pentru servicii de colocare și infrastructură ca serviciu (IaaS, PaaS), dar și de interesul tot mai mare pentru edge computing – pe măsură ce companiile caută să fie cât mai aproape de clienții lor. Din perspectiva Orange, provocările locale majore nu vin încă din zona AI, ci rămân în jurul cazurilor de utilizare clasice: segmentul B2B,  soluții de compute pentru aplicații, back-up și infrastructură IT. Ce se conturează tot mai clar la nivel local este presiunea conformării cu reglementările legate de suveranitatea datelor, ceea ce alimentează cererea pentru centre de date locale.

„Consumul crește, iar întrebarea este cât de repede va crește și cum îl putem susține, atât în rețeaua de transport și distribuție, cât și la nivelul întregii societăți. Rămâne de văzut cât de rapid vom reuși să construim aceste centre de date și cum vom putea susține consumul uriaș de putere de calcul. Este esențial să generăm energie cât mai aproape de centrele de date, pentru a nu încărca suplimentar rețeaua de distribuție. Iar pentru toate acestea, cheia este digitalizarea”, a adăugat Radu Brașoveanu (PPC România).

Una dintre concluziile panelului a fost formulată de Alexandros Bechrakis, care a subliniat că piețele din regiune sunt mici și, prin urmare, nu avem nevoie de investiții masive, ci de investiții bine direcționate.

”România, Grecia și alte țări din regiunea noastră se află pe drumul către valul trei al dezvoltării.
Vom vedea în următorii câțiva ani centre noi construite. Nu cred că se va întâmpla anul viitor, dar în următorii ani, cu siguranță. La Digital Realty pot spune că aproape am dublat planul de investiții, la aproape 8 miliarde de dolari, în special în piețele din SUA, dar și în regiunea FLAP, precum și în Grecia, România, Spania și Israel. Căutăm mereu piețe noi, iar toate locațiile noastre din Europa folosesc 100% energie verde, ” a mai adăgat Alexandros Bechrakis.

Flash-chat: Tendințe care modelează Centrele de Date ale viitorului, de la eficiență energetică la Edge Computing

Lista speakerilor internaționali a fost completată de Mark Acton, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți independenți din industrie – implicat în conturarea mai multor standarde din domeniu și membru în comitetul Comisiei Europene responsabil pentru realizarea EU Datacenter Code of Conduct (principala reglementare pe eficiența energetică).

În primul Flash-chat al ediției din acest an, specialistul a subliniat faptul că centrele de date consumă cantități mari de energie iar responsabilitatea față de mediu devine tot mai mare. Potrivit lui, Inteligența artificială (AI) nu înlocuiește complet infrastructura existentă, ci o completează, motiv pentru care modul în care construim centrele de date se transformă.

„Nu aș spune că este un război rece, dar cu siguranță este o cursă a înarmărilor. Jensen Huang, CEO al Nvidia, a fost întrebat săptămâna trecută dacă China este în urmă în privința Inteligenței Artificiale, iar el a zis că nu, mai exact este chiar foarte aproape de SUA. Este evident că trebuie să rămânem în față, să menținem ritmul schimbării. Este o cursă a înarmării tehnologice și cred că instabilitatea geopolitică cu care ne confruntăm în acest moment face ca toată lumea să își îndrepte atenția un pic mai mult asupra propriei regiuni. Țările europene, cred că, într-o anumită măsură, vor colabora mai mult din cauza situației geopolitice. Cred că Europa se va baza mai mult pe AI suveran, cloud suveran (n.a propriile tehnologii AI, propriul cloud), cu siguranță, pe suveranitatea datelor.” – a precizat Mark Acton, în contextul investițiilor globale în AI anunțate recent.

În plus, accentul se mută de la simpla reducere a indicelui PUE (Power Usage Effectiveness) către eficientizarea sarcinii IT (IT load), care este adevăratul consumator de energie în centrele de date. Mark Acton a vorbit și despre nevoia de conștientizare publică. Există o percepție negativă în media față de centrele de date, cauzată în mare parte de lipsa înțelegerii asupra nivelului real de dependență de tehnologie a populației. Este necesar ca utilizatorii să devină mai conștienți de impactul alegerilor lor digitale asupra infrastructurii și consumului energetic.

În privința reglementării, expertul a comparat industria data center cu cea a suflării sticlei (unde, similar, „avem nevoie de multă energie, nu știm cum e folosită”), care a avut nevoie de 15 ani pentru a fi reglementată corespunzător. Uniunea Europeană se află deci abia la începutul procesului de reglementare a industriei centrelor de date.

Mark Acton a subliniat și că piețele consacrate precum FLAP-D (Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris, Dublin) întâmpină dificultăți în obținerea energiei necesare, motiv pentru care atenția se îndreaptă către piețele emergente. România are oportunitatea de a-și face loc pe această hartă, având atuurile unui mix energetic favorabil, mult potențial din surse regenerabile, conectivitate bună și perspective de sprijin guvernamental. Exemple inspiraționale pot fi găsite în orașe precum Creta, Marsilia sau Lisabona.

Acton a introdus și conceptul de „stranded energy” – energie produsă în exces de centrale, dar care nu poate fi utilizată din motive diverse, inclusiv din cauza lipsei de infrastructură adecvată pentru distribuție. Potrivit lui Acton, actualizarea rețelelor energetice europene ar putea dura până la 20 de ani. Nu în ultimul rând, tehnologia SMR (Small Modular Reactors) este văzută ca un potențial sprijin pentru alimentarea cu energie a centrelor de date, însă obstacolul major este reticența publicului față de tehnologia nucleară și cadrul legislativ insuficient conturat în jurul acesteia.

Panel – Asigurarea conformității în piața DataCenter: o revizuire a regulamentelor și standardelor UE

Iolanda Saviuc – Scientific Officer în cadrul Joint Research Center (JRC, Comisia Europeană), Vanessa Moffat – reprezentantă a Data Centre Alliance (DCA), cea mai mare asociație independentă dedicată industriei centrelor de date, Nicola Hayes – Chief Marketing Officer la Platform Markets Group și Mark Acton au discutat despre noile reglementări europene, inclusiv standardul EN50600 și Delegated Regulation (EU) 2024, a căror adoptare este în continuare greoaie.

În acest context, specialiștii au remarcat îngrijorarea investitorilor privind complexitatea noilor cerințe, însă au subliniat că acest moment trebuie privit drept oportunitate pentru operatorii de centre de date. Prin raportarea datelor, implicare activă și colaborare cu autoritățile europene, aceștia pot contribui direct la conturarea reglementărilor viitoare.

Pe tema noilor cerințe de raportare a incidentelor și al Directivei NIS 2, specialiștii atrag atenția asupra unei provocări majore: sectorul data center s-a obișnuit, de-a lungul timpului, să ascundă incidentele de securitate. Această lipsă de transparență afectează nu doar încrederea, ci și capacitatea industriei de a învăța din greșeli și de a se proteja eficient.

Iolanda Saviuc și Vanessa Moffat au vorbit despre existența grupurilor de stakeholderi la nivelul structurilor Uniunii Europene și i-au încurajat pe operatorii de centre de date să se implice în discuții, să provoace reglementatorii atunci când identifică propuneri nerealiste sau erori, pentru a asigura politici echilibrate și adaptate realității din teren. În plus, au subliniat importanța raportării datelor de către operatori, deoarece aceste informații contribuie la înțelegerea peisajului european al centrelor de date.

În completare, Mark Acton a subliniat că, în acest moment, Uniunea Europeană nu aplică măsuri punitive – scopul actual este introducere și promovarea bunelor practici.

Flash-chat: Direct Liquid Cooling, viitorul răcirii centrelor de date

Philipp Guth, CTO în cadrul Rittal, a vorbit despre modul în care compania germană răspunde provocărilor de răcire impuse de AI. Potrivit acestuia, două tendințe majore transformă infrastructura centrelor de date: pe de o parte, explozia modelelor de limbaj de tip LLM (precum ChatGPT), iar pe de altă parte, progresul accelerat în producția de cipuri. Noile GPU-uri optimizate pentru AI sunt extrem de performante, dar și „power-hungry” – consumă multă energie, care se transformă aproape integral în căldură. În acest context, soluțiile de tip Liquid Cooling devin tehnologii necesare și obligatorii. Centrele de date au nevoie de soluții de răcire fiabile, scalabile, capabile să susțină sarcinile ridicate generate de AI.

În cadrul expoziției care a completat conferințele DataCenter Forum 2025, Rittal a prezentat publicului din România o soluție inovatoare de răcire. Potrivit lui Philipp Guth, aceasta poate furniza 1 MW de capacitate de răcire cu o amprentă la sol echivalentă unui rack standard. În plus, soluția este gândită pentru a fi ușor de instalat atât în zona albă, cât și în zona gri a centrelor de date, are scalabilitate ridicată și redundanță integrată, fiind ideală pentru infrastructuri AI-ready.

Pe măsură ce cererea pentru clustere AI crește, crește și densitatea termică a echipamentelor, iar modularitatea și precizia sistemelor de răcire devin esențiale. Tehnologii precum Direct-to-Chip Cooling, care răcesc direct la sursa de generare a căldurii – cipul – oferă o eficiență termică superioară și reduc risipa energetică, a fost una dintre concluziile lui Philipp Guth.

Panel – The tech show must go on: Tehnologii de ultimă oră care alimentează industria centrelor de date

Panelul dedicat tehnologiilor de ultimă generație în centrele de date a fost realizat cu participarea Flavia Chitanovici (Country sales manager Energy Systems & Motive Power EnerSys Romania), Matteo Faccio (Chief Technology Officer presso HiRef S.p.A.), George Dritsanos (Secure Power VP CEE, Schneider Electric), Igor Grdic (Regional Director Central Europe, Vertiv), Laurent Orvoën (Development and Innovation Sales Manager, Eneria) și Ramki Balasubramanian (International Sales – Technical, nVent).

Flavia Chitanovici a sintetizat principalele provocări cu care se confruntă infrastructurile critice în prezent: presiunea asupra rețelei electrice, nevoia de disponibilitate constantă (uptime), obiectivele de sustenabilitate – și, peste toate, impactul generat de creșterea explozivă a cererii de putere odată cu evoluția AI.

„Cererea de energie crește atât de repede încât depășește capacitatea multor infrastructuri de a face față. În 2024, centrele de date din întreaga lume au consumat aproximativ 415 TWh, ceea ce reprezintă 1,5% din consumul global de energie. Iar această cifră continuă să crească anual cu până la 12%”, a subliniat Flavia Chitanovici.

În acest context, se conturează tot mai clar o schimbare de paradigmă: de la simple soluții de back-up la soluții inteligente de management energetic, capabile să susțină sustenabilitatea și reziliența pe termen lung.

La rândul său, George Dritsanos, a vorbit despre angajamentul Schneider Electric față de sustenabilitate și despre proiectele concrete din acest domeniu. Compania propune o abordare de tip microgrid și oferă un portofoliu divers de echipamente care pot fi integrate în centrele de date. Acesta include soluții software avansate și tehnologii precum stocarea energiei solare, toate gândite să funcționeze integrat. Prin aceste soluții, centrele de date pot deveni mai sustenabile, mai eficiente energetic și mai bine adaptate cerințelor viitorului.

Igor Grdić a prezentat perspectiva Vertiv. Specialistul a precizat că fabricile de AI și centrele de date care operează cu GPU-uri, în special cele din seria Blackwell, reprezintă o provocare nouă pentru industrie. Vertiv observă o accentuare a consumului de energie corelată cu intensificarea traficului de date și a worload-urilor ai. În centrele de date cloud tradiționale, activitatea este relativ liniară. În schimb, pe un server AI, apar fluctuații bruște care se modifică la nivel de milisecundă. Astfel, într-un site de 100 MW, aceste variații rapide pot duce cu ușurință la creșteri sau scăderi de până la 20 MW. Produsele Vertiv sunt concepute pentru a răspunde acestor provocări.

Flash-chat: Vodafone Managed Services pentru stocarea și gestionarea datelor

Dinu Dragomir, Director Vodafone Business în cadrul Vodafone România, a vorbit despre angajamentul companiei de a sprijini mediul de afaceri – de la antreprenori și companii mici până la instituții publice – în depășirea provocărilor actuale. Începând cu 2024, Vodafone a devenit furnizor de soluții cloud, oferind propria platformă de Virtual Private Server (cloud public) și un Virtual Data Center, adică un cloud privat găzduit în centrele de date operate de Vodafone. Totodată, reprezentantul Vodafone a amintit finalizarea implementării primului cloud guvernamental din România și a vorbit despre programul de internship al companiei, care le oferă tinerilor oportunitatea de a lucra în mai multe departamente, fiind ulterior sprijiniți să își continue dezvoltarea profesională în cadrul organizației.

Panel – Rolul inteligenței artificiale în tehnologie: Cum transformă AI modul în care lucrăm și trăim

Ultimul panel al ediției i-a avut ca invitați pe Gabriel Pavel (Regional Director, Fsas Technologies), Mihai Logofătu (Cofondator & CEO Bittnet Group), Tudor Cosăceanu (vicepreședinte regional pentru România și Republica Moldova al UiPath) și  Bogdan Tudor (fondator  StarTech Team și CEO Class IT Group).

Potrivit lui Gabriel Pavel, Fsas Technologies mizează pe utilizarea AI pentru eficientizarea proceselor, și va lansa în 2026 un procesor care își propune să ruleze task-uri de AI într-un mod mai eficient din perspectiva consumului energetic, un produs care are potențialul de a ajuta întreaga industrie.

Bogdan Tudor a precizat că, de opt ani, organizația sa reușește să rezolve aproximativ 80% dintre cererile de suport IT ale utilizatorilor și aproape 90% dintre incidentele tehnologice, cu ajutorul inteligenței artificiale. Soluția folosește roboți software care înțeleg ce se întâmplă, ce solicită un utilizator sau ce problemă a apărut, și trimit automat comenzile necesare pentru a remedia situația.

Mihai Logofătu a vorbit despre modul în care Bittnet integrează AI în procese, de la relația cu angajații, până la relația cu investitorii. Potrivit lui, „impactul este aici, este un proces de transformare ireversibil, pe care trebuie să îl privim în ansamblul lui”.

Tudor Cosăceanu a prezentat câteva exemple de soluții dezvoltate pe platforma UiPath. Una dintre acestea este „Document Understanding”, care permite înțelegerea și procesarea documentelor cu ajutorul inteligenței artificiale. Această tehnologie poate fi utilă inclusiv pentru interpretarea scrisului de mână al medicilor.

Evenimentul a inclus și un moment de inspirație susținut de Virgil Stănescu, fost jucător de baschet, căpitan al echipei naționale și de cinci ori desemnat cel mai bun jucător din România, cu o experiență de peste 20 de ani în sportul de performanță. Acesta a vorbit despre cum putem măsura succesul și performanța, atât în sport, cât și în tehnologie. Sportivul a povestit un moment dintr-un podcast în care celebrul șahist Garry Kasparov i-a mărturisit că „munca este talent.” Potrivit lui Stănescu, muncim și ne antrenăm 90% din timp pentru a performa 10% din timp, importantă fiind pasiunea pentru cei 10%.

Ca în fiecare an, DataCenter Forum 2025 s-a încheiat cu ceremonia de premiere a celor mai remarcabile contribuții din industria centrelor de date din România și din regiune. Iată câștigătorii acestei ediții:

• Cloud Services Provider of the Year: Vodafone România – premiul a fost ridicat de Dinu Dragomir
• Hyperscale Regional Development of the Year: Digital Realty – reprezentată de Alexandros Bechrakis
• Digitalization of the Year – Public Institutions: Direcția Generală de Protecție Internă, MAI – premiul a fost ridicat de Florin Vizireanu
• AI Infrastructure Solutions for Data Centers: Rittal – premiul a fost ridicat de Marius Totolici
• Press Contribution of the Year: Ziarul Financiar – reprezentat de Cristian Hostiuc

Concluzie

DataCenter Forum 2025 a evidențiat transformările rapide din industria centrelor de date, aflată sub presiunea revoluției inteligenței artificiale, a nevoii tot mai mari de putere de procesare și a cerințelor legate de sustenabilitate. Creșterea utilizării clusterelor GPU și apariția AI factories au adus provocări legate de răcire, consum energetic și stabilitatea infrastructurii, iar răspunsul industriei vine prin soluții concrete: sisteme de liquid cooling direct-to-chip, echipamente modulare cu densitate ridicată, microgrid-uri și aplicații AI pentru automatizarea operațiunilor. Aceste tehnologii transformă centrele de date în infrastructuri mai eficiente, mai inteligente și mai sustenabile, cu un impact vizibil asupra digitalizării mediului privat și public.

Sectorul IT&C consumă tot mai multă energie, iar centrele de date vor ajunge să reprezinte 3,2% din cererea totală de electricitate a UE până în 2030, cu 28% mai mult decât în 2018, potrivit datelor citate de Comisia Europeană. Pentru a se adapta acestei noi realități, Comisia a adoptat în martie 2024, Regulamentul Delegat nr. 2024/1364 privind prima etapă a instituirii unui sistem comun al Uniunii de evaluare a centrelor de date. Acesta pune în aplicare Directiva privind eficiența energetică (DEE) nr. 2023/1791, și totodată pune bazele pentru evaluarea comparativă a sustenabilității centrelor de date în Uniunea Europeană, fondată pe o metodologie comună de măsurare și de calcul.

Regulamentul Delegat detaliază indicatorii-cheie de performanță energetică („KPI”) pe care operatorii de centre de date cu o cerere de energie pentru IT&C de cel puțin 500 KW trebuie să îi raporteze către „baza de date europeană privind centrele de date”. Tot aici aflăm și modul de calcul al acestora, modul de raportare și măsura în care aceste informații vor fi făcute publice.

Ce înseamnă asta pentru operatorii de centre de date? În acest articol, am încercat să oferim câteva răspunsuri la întrebările acestora.

Cine trebuie să raporteze?

Așa cum am amintit deja, Regulamentul Delegat li se adresează operatorilor de centre de date cu o cerere instalată de energie în tehnologia informației de cel puțin 500 kW. Aceștia trebuie să raporteze către baza de date europeană informațiile și indicatorii-cheie de performanță (KPI) prevăzuți în Anexele la actul delegat, pentru fiecare centru de date pe care îl operează. Regulamentul definește și tipurile de centre de date cărora li se aplică aceste cerințe:

• „Centru de date intern”: centru de date exploatat de organizație și al cărui unic scop este de a furniza și de a gestiona cerințele ITC proprii
• „Centru de date în regim de colocare”: centru de date în care unul sau mai mulți clienți instalează și gestionează propria rețea sau propriile rețele, servere și echipamente și servicii de stocare;
• „Centru de date în regim de găzduire multiplă”: centru de date în care unul sau mai mulți clienți beneficiază de acces la rețea sau rețele, servere și echipamente de stocare pe care își exploatează propriile servicii și aplicații și în care atât echipamentele informatice, cât și infrastructura de suport ale clădirii sunt furnizate ca serviciu de către operatorul centrului de date.

Un aspect important este catalogarea centrelor de date, în funcție de puterea IT instalată

• foarte mici: 100-500 kW;
• mici: 500-1 000 kW;
• medii: 1-2 MW;
• mari: 2-10 MW;
• foarte mari: > 10 MW.

Ce raportează operatorii de centre de date?

Indicatorii cheie de performanță care trebuie raportați către baza de date europeană sunt enumerați în Anexele I și II ale Actului Delegat.

Anexa I

Pe de o parte, avem informații privind centrul de date raportor:

• Denumirea centrului de date: denumirea utilizată pentru identificarea și descrierea centrului de date)
• Proprietarul și operatorul centrului de date, inclusiv numele și datele de contact ale proprietarului și ale operatorului
• Locul centrului de date: codul unității administrative locale (codul UAL) al locului centrului de date
• Tipul centrului de date: corespunde operațiunii principale a centrului de date (vezi mai sus)
• Anul și luna intrării în funcțiune: anul calendaristic și luna în care centrul de date raportor a început să furnizeze servicii de tehnologia informației

În al doilea rând, informații privind operațiunea centrului de date raportor:

• Nivelul redundanței infrastructurii electrice la nivel de înaltă tensiune/la nivel de joasă tensiune (linie)/la nivel de rack
• Nivelul redundanței infrastructurii de răcire la nivel de încăpere/la nivel de rack

Indicatorii de performanță și sustenabilitate vizați

Anexa II listează  indicatorii-cheie de performanță care trebuie monitorizați, colectați și comunicați bazei de date europene, dar și metodologiile de măsurare.   Indicatorii privind energia și sustenabilitatea unui centru de date includ parametri esențiali precum necesarul de putere instalată pentru tehnologia informației, consumul total de energie și capacitatea medie a bateriei. De asemenea, sunt monitorizate aportul total de apă și reutilizarea căldurii reziduale, alături de temperatura aerului de admisie pentru echipamentele IT. Un alt aspect important este utilizarea agenților frigorifici în sistemele de răcire și climatizare, precum și gradul de utilizare a energiei regenerabile din diverse surse, fie prin garanții de origine, contracte de achiziție sau producție locală.

În ceea ce privește capacitatea TIC, se analizează performanța serverelor și a echipamentelor de stocare. Traficul de date este evaluat prin lărgimea de bandă a traficului de intrare și ieșire, precum și volumul total de date procesate. Acești indicatori oferă o imagine de ansamblu asupra eficienței operaționale și sustenabilității centrelor de date, facilitând optimizarea consumului de resurse și reducerea impactului asupra mediului.

Anexa III stabilește indicatorii de sustenabilitate care trebuie calculați pentru fiecare centru de date, bazându-se pe informațiile și indicatorii de performanță din anexele precedente, alături de metodologiile de calcul specifice. Acești indicatori oferă o imagine clară asupra eficienței energetice, utilizării apei și integrării surselor regenerabile în operarea centrelor de date.

Printre indicatorii cheie se numără eficacitatea utilizării energiei electrice (PUE), care se determină prin raportul dintre consumul total de energie și energia utilizată de echipamentele IT. De asemenea, eficacitatea utilizării apei (WUE) este calculată pe baza aportului total de apă și a consumului energetic al echipamentelor IT. Factorul de reutilizare a energiei (ERF) reflectă câtă energie reziduală este reutilizată, iar factorul de energie regenerabilă (REF) indică ponderea energiei provenite din surse regenerabile în consumul total al centrului de date. Acești indicatori sunt esențiali pentru evaluarea și îmbunătățirea sustenabilității infrastructurii IT.

Cum se raportează. Termene

Regulamentul impune raportarea către o baza de date europeană folosind un sistem național de raportare pe care fiecare stat membru are obligația de a-l implementa. Informațiile și indicatorii-cheie de performanță de raportat trebuie să acopere anul calendaristic anterior celui în care se face raportarea. Dacă un centru de date a fost funcțional mai puțin de un an, operatorul va raporta doar pentru respectiva perioadă de funcționare. Din păcate, doar câteva dintre statele membre care au transpus DEE în legislația națională au instituit și un sistem național de raportare – printre acestea se numără Germania și Austria.

Accesați acest link  pentru a citi întregul text al Regulamentului Delegat (UE) 2024/1364.

Regulamentul Delegat nu este singura reglementare pe teme de sustenabilitate care vizează industria data center. De exemplu, Corporate Sustainability Reporting Directive  (CSRD)  impune organizațiilor să raporteze inițiative ESG (Environmental, Social and Governance), inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră ale terților. Asta înseamnă că centrele de date ar putea fi obligate să raporteze propriile emisii și să furnizeze clienților detalii despre amprenta lor de carbon. Pe de altă parte, Taxonomy Climate Delegated Act  stabilește criterii pentru evaluarea activităților economice care contribuie la obiectivele climatice ale Uniunii Europene.

Uniunea Europeană și-a propus să atingă neutralitatea climatică până în 2050, iar centrele de date sunt tot mai vizate de cerințele de sustenabilitate. Anticipăm că aceste reglementări vor permite industriei data center să valorifice sustenabilitatea ca avantaj strategic și un motor pentru inovație.

Întreaga lume pare cuprinsă de febra AI. În timp ce SUA și China se confruntă într-un veritabil „război al cipurilor”, inițiativele și investițiile de miliarde curg, fiecare stat dorind o felie din vastul potențial al Inteligenței Artificiale. Recent, Donald Trump a anunțat proiectul Stargate, prin care SUA va construi infrastructură AI în valoare de până la 500 de miliarde de dolari. De cealaltă parte, China a anunțat un fond de investiții de 8,2 miliarde de dolari, creat printr-un parteneriat public-privat, care se adaugă fondului de 13,8 miliarde lansat anul trecut.

În februarie 2025, Europa răspunde în forță. În cadrul „Artificial Intelligence Action Summit”, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat InvestAI, inițiativă prin care Uniunea Europeană va mobiliza 200 de miliarde de euro pentru investiții în AI, inclusiv un fond de 20 de miliarde destinat dezvoltării de gigafabrici (gigafactories), și construirea a 12 hub-uri AI de ultimă generație.

România a intrat timid în această cursă, lansând în 2024 strategia națională în domeniul AI. Tot anul trecut, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a anunțat construirea primului centru de cercetare în Inteligență Artificială din România, printr-o investiție de peste 105 milioane RON. Totuși, unele state, precum Marea Britanie, înțeleg miza reală a impactului AI în evoluției umanității și se mobilizează exemplar. UK a făcut, în ianuarie 2025, un pas decisiv în cursa globală pentru Inteligența Artificială prin lansarea strategiei naționale „AI Opportunities Action Plan”. Ce poate învăța România din exemplul Marii Britanii?

Ce este „UK AI Opportunities Action Plan 2025”?

Strategia preia integral cele 50 de recomandări formulate de Matt Clifford CBE (antreprenor tech și președintele Advanced Research and Invention Agency din UK – AIRR), și pune accent pe dezvoltarea infrastructurii, reglementări flexibile și accelerarea creșterii economice. Cu un angajament de 16,6 miliarde EUR din partea sectorului privat și perspectiva a peste 13.000 de noi locuri de muncă, acest plan nu doar impulsionează inovația, ci și consolidează poziția Regatului Unit ca centru strategic pentru AI. Toate acestea vin în completarea investiției de 29,7 miliarde EUR deja anunțate în octombrie 2024, în cadrul International Investment Summit.

În partea introductivă a „Planului” , aflăm că, deși Marea Britanie este a treia cea mai mare piață de AI la nivel global și găzduiește un număr impresionant de talente și companii de vârf precum Google DeepMind, ARM și Wayve, o nouă strategie este necesară. Motivul? UK riscă să piardă teren în fața progreselor rapide în domeniul AI ale SUA și China. Totodată, „Riscurile de a nu investi suficient [în AI]și de a nu fi pregătiți par a fi mult mai mari decât riscurile de a face invers”, aflăm din document. „AI Opportunities Action Plan” se împarte în trei secțiuni, fiecare corespunzând unui angajament al Guvernului. În continuare, am făcut o sinteză a măsurilor concrete pe care le va lua Marea Britanie în următoarea perioadă.

1. Investiții în fundația AI

Marea Britanie are nevoie de infrastructură de calcul și de date de clasă mondială, acces la talente și reglementare. Drept urmare, guvernul își propune să asigure accesul la un număr suficient de centre de date și putere de calcul, pentru a sprijini inovația și a stimula dezvoltarea industriilor viitoare. Pentru a atinge acest scop, va investi în putere de calcul Sovereign AI (deținută de sectorul public sau alocată acestuia) pentru a răspunde rapid la priorități naționale, cum ar fi cercetarea de AI și susținerea serviciilor critice. În paralel, va promova puterea de calcul internă („domestic computing”, capacități deținute și operate de companii private), care va genera locuri de muncă și afaceri bazate pe AI. De asemenea, va dezvolta parteneriate internaționale pentru a accesa resurse complementare („international compute”) și pentru a sprijini cercetarea comună în domeniul AI.

În practică, Marea Britanie va dezvolta, în următoarele șase luni, un plan pe termen lung pentru nevoile de infrastructură AI ale țării, susținut de un angajament de investiții pe 10 ani. Alte măsuri includ următoarele:

• Capacitatea AIRR va fi extinsă de cel puțin 20 de ori până în 2030, începând cu următoarele șase luni.
• Vor fi alocate strategic resurse de calcul suveran, prin numirea unor „directori de program AIRR” cu autonomie extinsă, care se vor concentra pe misiuni specifice.
• Vor fi create „Zone de creștere AI”(AI Growth Zones, AIGZ) pentru a facilita construcția rapidă a centrelor de date AI.
• Vor fi stabilite parteneriate internaționale pentru a crește tipurile de capabilități de calcul disponibile cercetătorilor și pentru a stimula colaborările în cercetarea de AI.
• Pentru că dezvoltatorii au nevoie de acces la date de calitate, UK va debloca responsabil atât seturi de date publice, cât și private. În acest sens, va fi creată o Bibliotecă Națională de Date (National Data Library, NDL), care va identifica seturi de date cu cel mare potențial economic și social. NDL va crea și bune practici pentru publicarea sigură a seturilor de date care pot fi folosite pentru antrenarea AI.
• O reglementare ineficientă ar putea împiedica adoptarea AI în sectoare cheie. Autoritățile de reglementare vor fi obligate să publice anual rapoarte privind modul în care au susținut inovația și creșterea bazată pe AI în domeniile lor.

În plus, Marea Britanie își propune să formeze, să păstreze și să atragă următoarea generație de oameni de știință și antreprenori de AI. Pe termen scurt, aceasta înseamnă formarea a „zeci de mii de profesioniști în AI până în 2030”, inclusiv prin „rute alternative” precum stagii și programe de formare profesională conduse de angajatori. UK își propune și să ia exemplu de la Singapore, care a creat o platformă națională online pentru dezvoltarea de abilități AI, și de la Coreea de Sud, care a integrat alfabetizarea digitală și AI în sistemul educațional.

2. Accelerarea adoptării AI în întreaga economie

Marea Britanie plănuiește să transforme AI într-un element central al modului în care gândim livrarea serviciilor și productivitatea. Totodată, guvernul se va concentra pe rolul său de principal utilizator și client al serviciilor/produselor AI, pentru a susține adoptarea noilor tehnologii în sectorul privat. Pentru a îndeplini aceste obiective, UK va adopta o abordare flexibilă, de tipul „SCAN → PILOT → SCALE”.

• SCAN prespune că guvernul va urmări constant evoluția tehnologiilor de AI și va învăța despre noi utilizări ale acestora, pentru a le integra eficient în proiectele sale. În practică, aceasta înseamnă numirea unui specialist în AI pentru fiecare misiune, crearea unei echipe guvernamentale care analizează piața, și colaborarea cu furnizorii de AI pentru a înțelege și a influența dezvoltarea viitoarelor tehnologii.
• PILOT se referă la dezvoltarea rapidă de prototipuri, dar și achiziții publice rapide pentru lansarea de proiecte-pilot în domenii cu impact ridicat. Cum? Prin crearea unui cadru de bune practici consistent, care evoluează în timp, pentru dezvoltarea și achiziționarea de tehnologii de AI, prototipare și testare rapidă pentru proiecte cheie. Totodată, printr-un mediu de experimentare eficient, cu acces rapid la seturi de date, modele de limbaj și resurse de calcul, și un proces de achiziție AI rapid, pe etape, care facilitează finanțarea rapidă a proiectelor pilot și reduce birocratia pe măsură ce investițiile cresc.
• SCALE se concentrează pe extinderea și aplicarea soluțiilor AI de succes în diverse domenii, astfel încât acestea să ajute cetățenii și să îmbunătățească productivitatea și eficiența. Pentru a face acest lucru, guvernul va sprijini proiectele pilot care au avut succes, le va finanța și le va extinde la nivel național. Acest proces implică și licitații naționale pentru AI, care să permită adopția rapidă în diferite sectoare.

3. „Position the UK to be an AI maker, not an AI taker” – Marea Britanie își propune să fie creator de AI, nu un simplu utilizator care preia tehnologia

Până în 2029, guvernul Marii Britanii estimează că AI va deveni un factor dominant în performanța economică și securitatea națională, de aceea va sprijini cercetarea și dezvoltarea capabilităților AI de frontieră, inclusiv în domenii emergente precum AI pentru știință, robotică și Embodied AI. În acest context, va fi creat UK Sovereign AI, un laborator de cercetare susținut de guvern, care va colabora cu sectorul privat pentru a maximiza beneficiile economice. UK Sovereign AI va investi direct în companii, va crea Zone de creștere AI și va încheia parteneriate internaționale. De asemenea, va asigura acces responsabil la cele mai valoroase seturi de date și cercetări din țară, va sprijini organizațiile de AI britanice în proiecte naționale prioritare și va atrage talente externe, inclusiv prin recrutarea de fondatori sau directori executivi promițători. În plus, va facilita colaborarea profundă cu comunitatea de securitate națională.

Vă invităm că consultați textul integral al UK AI Opportunities Action Plan.

Ce putem învăța din exemplul Marii Britanii?

UK AI Opportunities Action Plan oferă un exemplu remarcabil de strategie avansată în domeniul AI, similar cu cele existente în țări precum Germania,  și Franța. Însă spre deosebire de acestea, Marea Britanie pune un accent mai mare pe detaliile practice de implementare a politicii naționale de AI. România pare să fi căzut în aceeași capcană: începând cu 2024, și țara noastră are o strategie națională în domeniul AI, dar încă nu are un plan clar de implementare.

În acest context, observăm câteva direcții din care putem învăța. Țările cu strategii avansate de AI investesc masiv în cercetare, dezvoltare și implementarea tehnologiilor de Inteligență Artificială, stabilind politici clare pentru integrarea lor în domenii esențiale precum educația, sănătatea, industria și securitatea națională. Aceste strategii promovează parteneriate puternice între sectorul public și privat (inclusiv pe plan internațional), atrag talente și resurse, și creează un cadru legal care sprijină inovația. În plus, o astfel de abordare presupune investiții consistente în infrastructura digitală și în gestionarea datelor, facilitând accesul la tehnologiile de vârf și maximizând impactul economic și social al AI.

Deși nu putem egala Marea Britanie în ceea ce privește investițiile în AI, pentru că depindem într-o mare măsură de fonduri europene (precum PNRR, Digital Europe și Horizon Europe), România își poate valorifica punctele forte. Acestea includ școala de matematică-informatică cu tradiție, care a pregătit sute de mii de experți ce activează la cele mai mari companii tehnologice internaționale, dar și infrastructura de Internet de mare viteză, esențială pentru dezvoltarea industriei IT. La acestea se adaugă costurile mai mici ale forței de muncă și ale energiei comparativ cu alte state europene, rețea energetică stabilă și potențialul mare în industria energiei verzi.

Cu fiecare zi, dependența noastră de accesul instantaneu la date crește – fie că este vorba de muncă, comerț, cercetare sau divertisment – iar odată cu aceasta, provocările legate de asigurarea sustenabilității și fiabilității centrelor de date devin tot mai complexe. Explozia utilizării Inteligenței Artificiale (AI) adaugă o presiune suplimentară acestui ecosistem deja dinamic. Totuși, odată cu aceste provocări, apar și soluții inovatoare, unele dintre ele având ca motor chiar tehnologiile de AI. Vă invităm să citiți în continuare principalele coordonate cu care se vor confrunta operatorii de centre de date în 2025.

Creșterea constantă a consumului de energie în centrele de date

În 2023, consumul global de energie primară a atins 620 EJ (172.000 TWh), depinzând de sursele convenționale: petrol, cărbune și gaze naturale, care au reprezentat împreună 81% din total, potrivit celui mai recent studiu Energy Institute, „Statistical Review of World Energy 2024”, Energia regenerabilă a contribuit cu doar 15%, iar energia nucleară cu 4%, ceea ce înseamnă că ne așteaptă o tranziție lungă către energia verde. Electricitatea, energie secundară (derivată din surse primare), a înregistrat un consum record de 108 EJ (30.000 TWh), cu o creștere susținută a cererii pe fondul electrificării globale, estimată să accelereze cu 3-4% în 2025, comparativ cu 2024.

În acest context, și centrele de date au devenit consumatori importanți de electricitate, utilizând 460 TWh încă din 2022, echivalentul a 2% din cererea globală, iar estimările indică depășirea pragului de 1.000 TWh până în 2026. Datele la nivel de UE confirmă o creștere estimativă de până la 200% în perioada 2020-2030. Să dăm un exemplu concret: în 2023, Microsoft și Google au consumat împreună 49 TWh, potrivit analizei expertului Michael Thomas, bazată pe datele oficiale ale SUA. Pentru comparație, România a avut un consum de 53 TWh în 2023, conform datelor Transelectrica.

Provocări legate de fiabilitatea rețelelor electrice

Totodată, îngrijorările privind fiabilitatea rețelelor electrice cresc direct proporțional cu cerințele energetice ale AI. Un studiu recent Bloomberg, citat de Business Insider, arată faptul că consumul ridicat de energie al centrelor de date AI deja pune presiune pe rețelele electrice existente. Acesta afectează calitatea și fiabilitatea energiei pentru comunitățile învecinate, existând cazuri în care consumul exagerat de energie a generat probleme pentru electronicele din locuințe.

Evoluția accelerată a sectoarelor HPC, AI, GenAI

Creșterea explozivă a workload-urilor compute-intensive, precum HPC, AI și GenAI transformă fundamental infrastructura centrelor de date. Modele precum GPT-3, cu 175 miliarde de parametri în 2020, și GPT-4, cu aproximativ 500 miliarde de parametri în 2023, ilustrează capacitățile tot mai mari de învățare și de generare de text ale acestor tehnologii, dar și cerințele uriașe de resurse pentru antrenare și operare. Să nu uităm nici de evoluția lor rapidă – spre deosebire de modelele ulterioare, ChatGPT-2, lansat în 2019, a variat între 117 și 1,5 miliarde de parametri. Această evoluție stimulează producția de echipamente IT avansate și crește numărul de centre de date optimizate pentru AI.

Pentru a gestiona noile echipamente IT, care au un indice de Thermal Design Power (TDP) ridicat (peste 1kW, în cazul așa-numitelor „supercipuri”), și densități pe rack de până la 300 kW, centrele de date adoptă soluții avansate de răcire și alimentare. Centrele dedicate AI, cu putere semnificativ mai mare decât cele tradiționale, sunt esențiale pentru a face față creșterii exponențiale a aplicațiilor și sarcinilor compute-intensive. Se estimează că aceste facilități vor consuma între 100 și 300 TWh  până în 2026, potrivit Data Center Dynamics.

Pe piața cipurilor AI, Nvidia domină în prezent, însă competiția este intensă, cu jucători precum Google, Microsoft, Amazon, și Meta, dar și cu startup-uri și designeri de cipuri precum Intel, AMD, Broadcom, Ampere și Cerebras. Pe măsură ce noile soluții de hardware și de infrastructură evoluează, operatorii centrelor de date dedicate AI aspiră ca acestea să devină un exemplu de eficiență, scalabilitate și sustenabilitate în era digitalizării accelerate.

În plus, industria data center se află în faza de început a implementării roboticii și autonomiei AI on-site, iar investițiile în aceste capacități nu dau semne de încetinire. Drept urmare, ne putem aștepta ca, în 2025, tehnologiile AI autonome să îndeplinească roluri esențiale în centrele de date. Totodată, hyperscalerii vor continua să integreze tehnologii de AI la fiecare nivel al centrului de date, de la gestionarea eficienței energetice și întreținerea predictivă până la construirea unei infrastructuri AI specializate pentru workload-urile de învățare automată.

Data Center Quantum Computing ar putea deveni o realitate 

În 2025, calculul cuantic promite să devină o realitate în industria data center. Conform Deloitte Tech Trends 2024, calculul cuantic face trecerea de la faza experimentală la utilizarea practică, în special în domenii precum optimizarea și criptografia. Deși încă există provocări, progresele înregistrate în stabilitatea qubiților, scalabilitatea și integrarea hibridă sunt esențiale pentru adoptarea pe scară largă. În 2025 calculul cuantic ar putea deveni tehnologie complementară sistemelor clasice, oferind capabilități revoluționare ce pot redefini modul în care funcționează centrele de date. Totuși, atingerea întregului său potențial va necesita investiții continue, inovație și colaborare la nivelul întregii industrii.

Extinderea rețelelor private 5G

Potrivit lui Sandeep Raithatha, director în cadrul Virgin Media O2 Business, în 2025, rata de adopție a rețelelor private se va accelera. Acesta susține că piața va ajunge la 6,4 miliarde de dolari până în 2026. Astfel, vom vedea tot mai multe afaceri adoptând rețele private 5G pentru comunicații securizate și performante, în special în industrii precum producția, sănătatea, educația și orașele inteligente, care vor folosi rețelele private 5G pentru automatizare securizată și operațiuni în timp real. (Sursa: Data Center Knowledge )

Tarife în creștere, dar mai mici în piețele emergente

În 2025, tarifele de închiriere pentru centrele de date ar putea atinge noi valori maxime, impulsionate de cererea continuă și oferta restrânsă, în special în piețele principale. Un exemplu este SUA, unde, potrivit estimărilor CBRE, preînchirierea va depăși 90%,  ceea înseamnă că o mare parte din capacitatea noilor centre de date va fi deja rezervată înainte de finalizarea construcțiilor. Acest trend va intensifica concurența pentru spațiile disponibile, determinând chiriașii să înceapă mai devreme procesul de închiriere pentru a asigura necesarul de capacitate. Deși oferta de construcții de centre de date este în creștere conform Reuters, ratele de neocupare au ajuns la un minim istoric, subliniind în continuare diminuarea ofertei. Drept urmare, dezvoltatorii se orientează tot mai mult către locații alternative cu condiții mai favorabile, cum ar fi piețele emergente, unde acest fenomen ar putea duce la prețuri mai competitive pentru chiriași. În Europa, țări precum Spania sunt în plină expansiune, alimentate de disponibilitatea terenurilor, energiei și infrastructurii de fibră optică mai ieftine.

Instituțiile financiare vor construi fabrici de AI 

În sectorul serviciilor financiare, utilizarea AI este în plină expansiune, tehnologiile aplicându-se în domenii precum verificarea identității pentru combaterea spălării banilor, reducerea alertelor false de fraudă și dezvoltarea de strategii de tranzacționare pentru creșterea randamentului pieței. De asemenea, AI automatizează procesarea documentelor și accelerează ciclurile de finanțare. Pentru a profita de aceste oportunități, instituțiile financiare se vor îndrepta către construirea de fabrici de AI, adică centre de calcul care utilizează tehnologie avansată pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Aceste fabrici vor crea aplicații de AI capabile să răspundă la sute sau chiar mii de necesități, oferind astfel un avantaj competitiv semnificativ, potrivit lui Kevin Levitt, director global al departamentului de servicii financiare în cadrul Nvidia. (Aflați mai multe: Data Center Knowledge)

Noi abordări ca răspuns la cerințele energetice tot mai mari

Așa cum știm, consumul energetic al centrelor de date este strâns legat de workload-urile procesate, iar modelele GenAI, precum ChatGPT, au cerințe energetice mari. De exemplu, o singură interogare poate consuma între 1 și 10 Wh, cu o medie de 4,5 Wh, de aproximativ 15 ori mai mult decât o căutare pe Google (0,3 Wh). Acest consum variază în funcție de dimensiunea și complexitatea modelului, infrastructura utilizată și tehnicile de optimizare aplicate. Industria depune eforturi continue pentru a îmbunătăți eficiența energetică a sistemelor AI.

Alegerea locației centrelor de date și disponibilitatea resurselor energetice sunt factori strategici esențiali. Aceasta implică și o alegere între construirea de facilități noi sau adaptarea celor deja existente. Centrele de date pot fi modernizate pentru a susține workload-urile AI, pe când sarcinile de antrenare, nefiind sensibile la latență, pot fi gestionate în centre de date din locații cu costuri mai reduse. Totuși, pentru inferența AI, unde latența scăzută, fiabilitatea și scalabilitatea sunt critice, locațiile premium cu costuri mai mari devin o alegere costisitoare, dar necesară.

Pentru a răspunde acestor cerințelor energetice uriașe, operatorii implementează soluții precum microrețelele (microgrids), sisteme de stocare a energiei, UPS cu grid interaction, turbine, generatoare, celule/pile de combustie și surse regenerabile, inclusiv energie nucleară. Companii precum Schneider Electric, Vertiv, Eaton, ABB și Huawei conduc inovațiile tehnologice, oferind soluții adaptate pentru a susține cererea tot mai mare generată de centrele AI.

Cu ce provocări se vor confrunta operatorii de centre de date în 2025, pe sectorul energetic? Aceștia trebuie să facă față penuriei de energie, să evalueze fiabilitatea și să îmbunătățească reziliența rețelelor electrice, având în vedere și posibilitatea implementării soluțiilor off-grid sau hibride. În plus, aprobarea proiectelor pentru îmbunătățirea rețelelor electrice poate dura mult timp. Un exemplu de bune practici în acest sens este Departamentul pentru Energie al SUA, care a demarat un program în 2024, pentru a simplifica procesul de autorizare a anumitor proiecte mai mari, în vederea reducerii acestei perioade la 24 de luni.

Accelerarea adopției tehnologiei de liquid cooling

Pe măsură ce workload-urile devin mai complexe, noile echipamentele IT din centrele de date, precum serverele cu densități termice ridicate, necesită soluții eficiente de transfer termic. În acest context,  liquid cooling-ul s-a impus deja ca tehnologie ideală datorită capacității sale de a gestiona căldura generată, de a reduce consumul de energie și de a îmbunătăți performanța operațională. În plus, oferă și beneficii precum consum redus de apă, economie de spațiu, reutilizarea căldurii și un TCO (Total Cost of Ownership) redus, fiind susținută totodată de reglementările care promovează sustenabilitatea, deoarece generează mai puține emisii de gaze cu efect de seră.

Provocările nu sunt însă puține. Amintim dominația sistemelor de răcire pe bază de aer în centrele de date, investițiile inițiale mari, lipsa forței de muncă calificate, lipsa standardelor, metricilor și a bunelor practici. La acestea se adaugă restricțiile de reglementare legate de utilizarea agenților frigorifici cu GWP ridicat (Global Warming Potential, potențial de încălzire globală) și a fluidelor dielectrice cu PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice).

După testarea diferitelor variante, metoda de liquid cooling de tip single-phase direct-to-chip a devenit una dintre cele mai promițătoare soluții, deschizând calea pentru opțiuni care combină răcirea pe bază de aer și cea bazată pe lichid. Alte tehnologii există, dar sunt încă în faza de dezvoltare: plăci de răcire (cold plates), microcanale microfluidice (microfluidic microchannels), micro-convective etc. Există și sisteme în dezvoltare care folosesc presiune pozitivă sau negativă, răcire monofazică și bifazică, imersie, pulverizare sau combinații între plăci de răcire și imersie. În următorii ani, ne putem aștepta ca majoritatea centrelor de date să implementeze parțial tehnologii de răcire pe bază de lichid, într-o formă sau alta.

Unele voci din industrie, precum Nick Schweissguth (directorul companiei americare specializate în soluții de răcire, LiquidStack), consideră că, pe măsură ce densitatea cipurilor va continua să crească în 2025, răcirea bifazică cu lichid (two-phase liquid cooling) va deveni o abordare cheie pentru a permite centrelor de date să facă față cerințelor imense de răcire ale IA, potrivit Data Center Knowledge.

Un avantaj este faptul că guvernele sprijină aceste tehnologii. Un exemplu concret este inițiativa ARPA-E Coolerchips  a aceluiași Departament pentru Energie al SUA, care are ca scop „reducerea cheltuielilor totale pentru electricitatea de răcire, la sub 5% din sarcina IT a unui centru de date tipic, în orice moment și în orice locație din SUA pentru un sistem de calcul de înaltă densitate”.

Vertiv, Schneider Electric, Trane, Stulz și Johnson Controls sunt cei mai importanți furnizori de soluții inovative de răcire. Soluții de nișă oferă Accelsius, Asperitas, Chilldyne, CoolIT Systems, GRC, Iceotope, Jetcool, LiquidStack, Mara, Quantas, Submer și Zutacore. În plus, mari producători precum Dell, HPE, Huawei sau IBM furnizează direct către utilizatorii finali echipamente IT care integrează tehnologii de liquid cooling.

Creșterea eforturilor de sustenabilitate și eficientizare a centrelor de date

Steven Carlini, vicepreședinte al departamentului AI și data center în cadrul Schneider Electric, remarcă, citat de Data Center Knowledge, faptul că sustenabilitatea devine o prioritate centrală în extinderea centrelor de date. Multe dintre noile autorizații de construire impun surse de energie fără emisii de carbon, ceea ce stimulează interesul pentru energia nucleară. Totuși, operatorii care au nevoie rapidă de energie apelează la turbinele cu gaz natural.

Reprezentantul Schneider Electric observă și că sustenabilitatea se extinde și la materialele de construcție, preferate fiind oțelul și cimentul cu emisii reduse de carbon. Se pune accent și pe prelungirea duratei de viață a serverelor și utilizarea unor instrumente pentru măsurarea și decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare. „Emisiile Scope 3 rămân cea mai mare provocare, deoarece depind în mare măsură de capacitatea furnizorilor de a raporta date exacte și verificabile”, a adăugat Steven Carlini.

Contribuția AI la obiectivele de sustenabilitate

Tehnologiiile de AI joacă un rol important în tranziția către un viitor verde, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De exemplu, Google investește masiv în practici care reduc energia necesară antrenării modelelor AI. Trillium, unitatea de procesare Tensor de a șasea generație a companiei, este cu 67% mai eficientă energetic  decât predecesorul său, TPU v5e. În plus, în 2023, PUE-ul mediu anual al Google a fost de 1,10, cu 100% din consumul anual de energie provenind din surse regenerabile, încă din 2017.

Totodată, Google folosește modele AI pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Printre acestea se numără un model de planificare a rutelor, eficient din punct de vedere al consumului de combustibil, care ia în considerare traficul, terenul și motorul vehiculului. În același scop este antrenat și un model hidrologic, care prognozează inundațiile cu până la șapte zile în avans, dar și un model de trafic, care optimizează sincronizarea semafoarelor, reducând traficul de tip „stop-and-go” și consumul de combustibil. Google folosește aceste metode în scopul de a atinge neutralitatea climatică în toate operațiunile, până în 2030.

Deși trebuie să rămânem optimiști în legătură cu impactul pozitiv al AI asupra optimizării și performanței, trebuie să fim conștienți de amprenta sa ecologică. Este nevoie colaborare pentru a gestiona consumul de resurse al AI într-un mod responsabil. Promovarea centrelor de date mai eficiente și sustenabile implică strategii precum reducerea emisiilor de carbon în fazele de design, construcție și operare, implementarea unor soluții eficiente de răcire, optimizarea utilizării resurselor, utilizarea surselor de energie cu emisii scăzute, îmbunătățirea eficienței energetice, utilizarea responsabilă a apei, valorificarea potențialului de reutilizare a căldurii reziduale, stabilirea unor practici de economie circulară, combinarea modularității cu infrastructura pre-inginerizată și prefabricată, și adoptarea materialelor și tehnologiilor ecologice.

Folosirea digital twins pentru reducerea consumului energetic

Digital twins pot contribui semnificativ la reducerea consumului energetic în centrele de date prin simularea workload-urilor serverelor și a impactului acestora asupra consumului de energie și generării de căldură. Utilizând aceste modele virtuale pentru a optimiza sistemele de răcire și IT (care împreună sunt responsabile pentru 80-90% din consumul total de energie) poate fi redus consumul serverelor cu până la 10% și consumul pentru răcire cu până la 30%, generând economii semnificative la facturile de energie. Aflați mai multe

Raportarea de sustenabilitate, practică standard la nivelul UE

Raportarea sustenabilității e pe cale să devină o practică standard, cu metrică și indicatori specifici de sustenabilitate și eficiență. În martie 2024, Comisia Europeană a adoptat o nouă reglementare  pentru evaluarea sustenabilității centrelor de date din UE, vizând creșterea transparenței, reducerea consumului de energie și apă, promovarea energiei regenerabile și reutilizarea căldurii reziduale. Operatorii centrelor de date cu o cerință de putere IT instalată de minimum 500kW trebuie să raporteze anual indicatori de performanță și sustenabilitate începând cu septembrie 2024. Indicatorii de performanță ce trebuie raportați sunt energia și sustenabilitatea, capacitatea TIC și traficul de date, pe când indicatorii de sustenabilitate în cauză sunt: eficiența consumului de energie și apă, factorul de reutilizare a energiei și factorul de energie regenerabilă.

Dificultăți în atingerea obiectivelor de sustenabilitate  

Giganții tehnologici precum AWS, Microsoft și Google ar putea întâmpina dificultăți în atingerea obiectivelor ambițioase de sustenabilitate, mai precis în utilizarea în proporție de 100% a energiei fără emisii de carbon până în 2030, fiind nevoiți să se bazeze mai mult pe combustibili fosili, precum gazul natural, ceea ce le-ar putea crește amprenta de carbon și le-ar atrage penalizări reglementare sau critici din partea publicului. În același timp, furnizorii de servicii de colocare ar putea avea dificultăți în procurarea energiei curate din cauza creșterii prea lente a surselor regenerabile, ceea ce ar conduce la costuri operaționale mai mari sau pierderea clienților care caută soluții mai ecologice. Astfel, utilizarea gazului natural pentru generarea de energie în centrele de date, atât pentru alimentarea principală cât și pentru backup, devine tot mai atrăgătoare pe măsură ce rețelele electrice se confruntă cu instabilitatea surselor regenerabile.

Accesul la capital

Tom Traugott, vicepreședinte senior în cadrul EdgeCore Digital Infrastructure, consideră că, în 2025, indiferent dacă o companie are experiență sau este proaspăt intrată pe piață, atragerea capitalului necesar pentru proiectarea, dezvoltarea și operarea centrelor de date optimizate pentru AI va fi critică pentru creștere, mai ales pe măsură ce cerințele energetice și de sustenabilitate devin tot mai mari. „O provocare pentru noii operatori de pe piață va fi să se asigure că investitorii au suficientă încredere în istoricul unei platforme pentru a furniza capitalul necesar care le va permite să garanteze siguranța livrării și execuției, dar și constanța operațiunilor”, a precizat Tom Traugott. (Sursa: Data Center Knowledge)

Stocarea datelor pe termen lung

În 2028, volumul de date generate va atinge un nivel fără precedent, de până la 400 de zettabytes, cu o rată anuală de creștere compusă (CAGR) de 24%, potrivit lui BS Tej, vicepreședinte executiv în cadrul Seagate. Pe măsură ce sectorul AI se dezvoltă și se extinde, valoarea datelor va crește, ceea ce va duce la necesitatea stocării acestora pentru perioade mai lungi. Însă, capacitatea instalată de stocare date va crește doar cu o rată anuală de 17%, mult mai lent decât creșterea  efectivă a volumului de date generate în economie și societate. Această disparitate între ritmurile de creștere ale datelor și capacitățile de stocare va perturba echilibrul global între cerere și oferta de stocare. Organizațiile vor trebui să adopte planuri de capacitate pe termen lung pentru a asigura oferta de facilități de stocare și pentru a monetiza pe deplin investițiile în infrastructura AI.

Concluzii

Industria centrelor de date se pregătește pentru un an marcat de creșteri fără precedent ale cererii, dezvoltări tehnologice promițătoare și presiuni tot mai mari pentru sustenabilitate. De la adoptarea quantum computing-ului și a optimizării cu ajutorul Inteligenței Artificiale, până la migrarea către piețele emergente și integrarea surselor de energie verde, operatorii și dezvoltatorii sunt provocați să găsească echilibrul între inovație și eficiență. Cu prețuri în creștere și constrângeri de resurse, succesul va depinde de investiții strategice, colaborări și capacitatea de a anticipa schimbările.

Ne vom strădui să dezbatem cât mai multe dintre aceste tendințe și pe scena ediției 2025 a DataCenter Forum, care va avea loc pe 7 mai in București.