Tendințe DataCenter în 2026. Industrializarea devine realitate
Sectorul data center intră într-o nouă fază de accelerare. Până în 2030, investițiile globale sunt estimate la aproximativ 3 trilioane USD (Moody’s, JLL). Europa își crește rapid miza: doar în 2026, investițiile din UE ar putea depăși 50 miliarde EUR, iar România intră pe radar prin proiectul Black Sea AI Gigafactory, cu un potențial de aproape 5 miliarde EUR.
În acest context, regulile industriei se rescriu: viteza de construcție, modularitatea și optimizarea operațională devin standarde. Mai jos, tehnologiile care vor defini centrele de date în 2026.
O nouă etapă: industrializare. Design-uri modulare și viteză

Analiștii Accenture anunță că, în 2026, sectorul data center intră într-o nouă etapă, cea de industrializare, în care viteza și predictibilitatea livrării sunt decisive. Termenele ambițioase sunt acum standardul, iar cei care construiesc rapid câștigă piața, deși acest ritm accelerează costurile și pune presiune pe lanțurile de aprovizionare.
Standardizarea designului, construcția modulară (din unități standardizate, prefabricate off-site) și instrumentele digitale precum Building Information Modeling (BIM) permit reducerea riscurilor și accelerarea proiectelor, în timp ce parteneriatele pe termen lung și lanțurile de aprovizionare mature devin esențiale pentru succes, potrivit Soben/Accenture.
Centrele de date nu mai sunt construite ca proiecte unice, ci ca produse repetabile. Modularizarea și design-ul platform-based înseamnă folosirea de piese prefabricate, modele digitale și reguli automate de proiectare pentru a construi mai repede și mai sigur. Pentru că tot mai multe piese sunt realizate în fabrici și nu direct pe șantier, ele pot fi testate dinainte, astfel încât să ajungă la destinație gata de montaj și fără defecte.
- În 2025, Uptime Intelligence a identificat 30 de propuneri de campusuri de peste 1 GW (https://uptimeinstitute.com/resources/research-and-reports/five-data-center-predictions-for-2026) și aproape 100 de proiecte de sute de MW la nivel global, pe lângă cele 200 deja existente.
- Apar deci campusurile de nivel gigawatt, inclusiv în Europa, iar acestea au nevoie de același tip de design, sisteme de energie și răcire care pot fi repetate ușor de la un site în altul.
- Proiectarea parametrică MEP (Mechanical, Electrical, Plumbing) permite modificări rapide prin schimbarea unor valori, nu prin refacerea întregului proiect, ceea ce ajută la construcții rapide, standardizate și ușor de extins.
Ascensiunea centrelor de date Edge
Centrele de date edge se dezvoltă rapid, mai aproape de orașe și de zonele industriale, impulsionate de adopția rapidă a tehnologiei 5G și a dispozitivelor IoT. Potrivit Research and Markets, citată de Soben, piața va crește de la 15,4 miliarde USD în 2024 la 39,8 miliarde USD în 2030. (https://sobencc.com/news/data-centre-trends-2026/)
Numărul de conexiuni IoT va urca de la 19,9 miliarde în 2025 la 60,6 miliarde în 2034 (Statista), iar aplicațiile în timp real– telemedicina, vehicule autonome, automatizarea industrială – fac ca centrele de date edge modulare să devină esențiale. Operatorii mari își extind prezența geografică pentru a evita congestia rețelelor de energie și pentru a folosi surse locale de energie regenerabilă. În 2026, locația, viteza de implementare și reziliența pe „last mile” devin deci avantaje competitive-cheie.
Rețelele energetice sub presiune. Soluțiile care fac diferența în 2026
Consumul de energie al centrelor de date crește de asemenea rapid și ar putea ajunge la 1.050 TWh în 2026, pe fondul cererii mari de AI și GPU-uri, conform International Energy Agency (IEA). În piețele principale data center/marile hub-uri din SUA, Europa, Asia, timpul mediu de a obține o conexiune la rețeaua electrică publică depășește 4 ani. Situația pune presiune pe rețele, cauzând blocaje și întârzieri, iar operatorii caută soluții hibride și alternative.
Soluții imediate și hibride includ: generarea on-site (https://www.cbre.com/insights/books/european-real-estate-market-outlook-2026/data-centres) pe bază de gaz (+ energie regenerabilă), turbine cu gaz sau motoare cu piston, microrețele (micro-grids) și sisteme „behind-the-meter” care folosesc gaz sau celule de combustie ca sursă principală, cu rețeaua ca rezervă. În paralel, operatorii combină energie verde (solară, eoliană) și stocarea energiei prin baterii pentru a crește fiabilitatea și viteza de livrare, potrivit CBRE.
- Operatorii achiziționează chiar și terenuri lângă centrale nucleare sau reutilizează foste centrale pentru generare locală și stocare, pregătind terenul pentru tehnologii viitoare precum hidrogen verde și reactoare modulare mici (SMR).
- În plus, aceștia colaborează mai strâns cu furnizorii de utilități încă din etapele de fezabilitate și explorează soluții care permit ca centrul de date să devină un actor activ în rețea, prin stocare la scară mare și participare la programe de răspuns la cerere.
În timp ce gazul rămâne o soluție practică pe termen scurt în SUA, în Europa, accentul se pune pe energie regenerabilă și soluții „private wire transmission” (linie de electricitate dedicată, care leagă direct un producător de energie de un consumator specific). În EMEA, acest mix poate reduce costurile cu până la 40% (https://www.jll.com/en-us/insights/market-outlook/global-data-centers) comparativ cu dependența de rețeaua publică, potrivit unui raport JLL.
Tehnologiile de răcire ale anului?
Liquid cooling devine standardul în centrele de date AI, cu o pondere ce a crescut de la 14% în 2024 la 33% în 2025 și se estimează că va ajunge la 40% în 2026, potrivit Trendforce citat de Accenture. În viitorul apropiat, centrele de date vor folosi o combinație între răcirea pe bază de aer și cea pe bază de lichid, în timp ce metodele evaporative care consumă multă apă vor fi eliminate, din cauza problemelor de sustenabilitate și a penuriei de apă.
Noile tehnologii liquid cooling sunt: cold plates, direct-to-chip, microfluidic, immersion și two-phase cooling. Acestea promit eficiență energetică crescută și reducere a consumului de apă, cu economii de până la 50-60% la consumul de energie pentru răcire. Liquid cooling promite să devină deci mainstream, nu doar pentru aplicații speciale, pe măsură ce densitatea rack-urilor depășește limitele tehnologiilor de răcire clasice.
Focusul pentru următorii ani va fi pe standardizare și interoperabilitate, asigurând integrarea sistemelor de răcire mixte cu alimentarea, monitorizarea și operațiunile, astfel încât eficiența și sustenabilitatea să fie maximizate, indiferent de metoda de răcire aleasă.
AI optimizează proiectarea, operarea și performanța centrelor de date
AI transformă industria centrelor de date, de la proiectare, la operare și optimizare. Potrivit Gartner, investițiile în servere și infrastructură optimizate pentru AI vor crește cu 19% în 2026 (https://www.gartner.com/en/newsroom/press-releases/2025-10-22-gartner-forecasts-worldwide-it-spending-to-grow-9-point-8-percent-in-2026-exceeding-6-trillion-dollars-for-the-first-time), deși constrângerile de aprovizionare pot limita cererea pe termen scurt.
Vom vedea cum instrumentele automatizate de tipul BIM, algoritmii de machine learning și echipamentele cu AI încorporat optimizează fluxul de aer, consumul de energie și răcirea. De asemenea, digital twins și platformele AI integrate, care centralizează date, permit testări și ajustări în timp real, maximizând eficiența și uptime-ul, conform companiei globale de consultanță Black & White Engineering.
Totodată, instrumentele DCIM bazate pe AI devin tot mai performante și automatizează întreținerea, anticipează defecțiuni și optimizează performanța în timp real, consolidând sustenabilitatea și eficiența operațională. Pe de altă parte, munca operatorilor se diversifică, aceștia trebuie să interpreteze modele AI, să gestioneze sisteme complexe și să coordoneze echipamente inteligente dotate cu interfețe IP.
Cipuri, fibră optică și „noi topologii de electrificare” (Uptime Intelligence)
Pe de o parte, hyperscalerii au început deja să își dezvolte propriile cipuri AI pentru a reduce dependența de Nvidia și a crește eficiența operațională. Google produce TPU-uri (Tensor Processing Units), Amazon dezvoltă cipurile Tranium pentru uz intern, iar AMD pregătește lansarea unei noi generații de GPU-uri în 2026.
În plus, tehnologii precum Hybrid Electrical/Optical Fabrics, Silicon Photonics și Layer-1 Encryption permit centrelor de date să gestioneze volume mari de date și fluxuri imprevizibile, conexiuni aproape instantanee (~10 µs) și securizarea datele sensibile în tranzit.
De asemenea, Uptime Intelligence anticipează că densificarea centrelor de date va stimula apariția unor tehnologii electrice noi, inclusiv distribuție la medie tensiune (medium-voltage, MV, 11 kV+) mai aproape de echipamentele IT, reintroducerea curentului continuu (DC) și produse precum noi sisteme MV UPS, 800V DC UPS și transformatoare solid-state. Aceste soluții vor reduce costurile și complexitatea și vor îmbunătăți performanța energetică generală, chiar și în centrele de date de dimensiuni mici și medii.
Rata de neocupare scade, cresc costurile de construcție
În Europa, rata de neocupare a centrelor de date continuă să scadă: după ce a coborât sub 10% la sfârșitul lui 2024, va ajunge la un minim istoric de 6,5% până la finalul lui 2026, (https://www.cbre.com/insights/books/european-real-estate-market-outlook-2026/data-centres) potrivit CBRE. Pe lângă hyperscaleri, tot mai multe companii, inclusiv cei care oferă GPU-as-a-Service (GPUaaS), caută acum să închirieze capacități de zeci de megawați în diferite regiuni din Europa. Chiar dacă în acest an s-ar putea adăuga peste 750 MW – echivalentul întregii piețe de colocare a Franței din 2025 – nu va fi suficient pentru a acoperi cererea, ceea ce crește prețurile și necesitatea de soluții inovatoare.
- Totodată, costurile de construcție au crescut semnificativ în ultimii ani. Între 2020 și 2025, costul mediu global a urcat de la 7,7 la 10,7 milioane USD pe MW, echivalent cu o creștere anuală de 7%, iar pentru 2026, JLL estimează o creștere suplimentară de 6%, până la 11,3 milioane USD pe MW.
- Factorii principali în alegerea locației rămân viteza de conectare la rețea, urmată de sprijinul comunității, latență și proximitatea față de clienți, însă pentru proiectele mai mari variațiile de cost devin tot mai relevante.
- Conform Soben/Accenture, în timp ce centrele cloud clasice costă între 8 și 10 milioane USD pe MW, centrele AI la scară mare (GW+) ajung până la 17 milioane USD pe MW. Drept urmare, construirea unor centre de date mai mari nu reduce automat costurile, așa cum se credea inițial.
Riscurile lanțului de aprovizionare: mineralele rare (REE, Rare Earth Elements)
Pe măsură ce China restricționează exporturile de minerale rare, esențiale pentru centrele de date și infrastructura conectată (ex. cabluri fibră optică și magneți permanenți), riscurile legate de lanțul de aprovizionare se intensifică. IEA arată că, în 2023-2024, China a produs 60% din REE-urile globale (https://www.iea.org/reports/energy-technology-perspectives-2023/clean-energy-supply-chains-vulnerabilities) și 94% din totalul magneților permanenți. În 2023-2025, Beijing a extins restricțiile la tot mai multe elemente și produse.
Situația creează o vulnerabilitate majoră pentru Europa, unde proiectele data center riscă să fie afectate de lipsa materialelor critice. Ca răspuns, în acest moment sunt dezvoltate proiecte de exploatare minieră și rafinare în SUA, Australia, Brazilia, Tanzania și India, iar reciclarea REE, în prezent sub 1% din consum, va deveni în următorii ani o soluție pentru a evita blocajele.
Sustenabilitate și circularitate
Sustenabilitatea a devenit un principiu central în proiectarea centrelor de date, influențând totul: de la prioritizarea materialelor cu amprentă redusă de carbon și construcții modulare, la gestionarea apei, refolosirea căldurii și integrarea energiei regenerabile.
În Europa, presiunea autorităților, investitorilor și comunităților locale crește: se cer tehnologii de răcire fără apă sau hibride, folosirea apei reciclate, materiale low-carbon, certificări de tip BREEAM (evaluează sustenabilitatea clădirii ca întreg, inclusiv consum energetic și folosirea apei) și raportări clare de carbon.
Pe lângă PUE, devin tot mai importanți și alți indicatori, precum CUE (amprenta de carbon), WUE (consumul de apă) și analizele pe întreg ciclul de viață al clădirii (LCA), iar respectarea lor poate face mai ușoară obținerea autorizațiilor și atragerea investițiilor.
Din 2024, UE cere operatorilor să raporteze performanța energetică și să valorifice căldura reziduală, iar din 2026 vor urma reguli și mai stricte, care ne putem aștepta să fi impuse prin noul „EU Data Centre Energy Efficiency Package”, anunțat pentru prima parte a anului.
- Crește și atenția acordată comunităților locale. Microsoft a anunțat deja în urmă cu câteva zile planul în cinci puncte „Community-First AI Infrastructure”, prin care se angajează să construiască centre de date într-un mod responsabil, cu impact pozitiv asupra comunităților în care sunt dezvoltate.
Lipsa specialiștilor și nevoia de a forma noi competențe
Cererea pentru forță de muncă calificată în construcția centrelor de date explodează, mai ales pentru electricieni, instalatori, dulgheri și specialiști MEP. În piețele mature, contractorii și lanțurile lor de aprovizionare sunt deja suprasolicitați, iar în piețele noi va fi nevoie de sprijin și timp pentru adaptare. Creșterea centrelor de date AI și a facilităților de mare densitate accelerează nevoia de ingineri specializați pe mecanică, energie, tehnologii de răcire, infrastructură AI, specialiști în interconectarea rețelelor electrice și experți ESG (Environmental, Social, and Governance).
Companiile încearcă să răspundă acestui deficit prin programe de formare și parteneriate cu universități, precum Google STAR Program, granturi pentru instruirea electricienilor și cursuri de upskilling oferite de furnizori, precum Schneider Electric University. O noutate este că generația Z începe să se îndrepte tot mai mult către cariere în construcții, atrasă de salariile mari și oportunitatea de a contribui la economia digitală. Cine reușește să atragă, să formeze și să păstreze aceste talente va avea un avantaj clar în livrarea și operarea centrelor de date moderne.
Cum se anunță 2026, pe scurt? Centre de date construite rapid, modulare și mai eficiente, dar și provocări care stimulează inovația și adaptarea. Pentru mai multe detalii, te invităm să consulți principalele rapoarte care au stat la baza acestui articol:
- Soben/Accenture: Data Centre Trends 2026 report (https://sobencc.com/news/data-centre-trends-2026/)
- Uptime Intelligence / Uptime Institute: Five Data Center Predictions for 2026 (https://uptimeinstitute.com/resources/research-and-reports/five-data-center-predictions-for-2026)
- CBRE: European Real Estate Market Outlook 2026 (https://www.cbre.com/insights/books/european-real-estate-market-outlook-2026/data-centres)
- JLL: 2026 Global Data Center Outlook: (https://www.jll.com/en-us/insights/market-outlook/global-data-centers)


Tot în ianuarie, Grecia a publicat cadrul legal pentru licențierea centrelor de date pe teritoriul său, în timp ce Lleida (Spania) a devenit primul oraș care a interzis construirea de centre de date, invocând faptul că acestea nu generează suficiente locuri de muncă calificate și consumă prea multe resurse. Pe de altă parte, Marea Britanie lansa 
Mark Zuckerberg a anunțat investiții Meta de sute de miliarde de dolari în AI și construirea unor supercentre de date, printre care Prometheus (operațional din 2026) și Hyperion, care va putea ajunge la o capacitate de 5 GW.


Operatorii de centre de date, și nu numai, investesc deja milioane de dolari pentru a accesa energia nucleară.