Centrele de date înregistrează creșteri constante ale consumului de energie, ajungând să atingă la nivel global aproximativ 415 TWh în 2024, cu o estimare de circa 945 TWh până în 2030 (IEA). Chiar dacă aceste valori depășesc consumul național al unor țări mai mici, centrele de date nu sunt nici pe departe cea mai energofagă industrie. Totuși, odată cu proliferarea AI-ului, interesul pentru acest subiect este tot mai mare. Analizele recente ale MIT au arătat că un cluster de GenAI poate consuma de șapte–opt ori mai mult decât un workload obișnuit. În plus, dincolo de etapa de antrenare, rularea efectivă a unui model de mari dimensiuni (inferența) poate reprezenta până la 90% din energia totală consumată pe durata de viață a modelului.

Și totuși, există centre de date sustenabile care demonstrează că energia „overhead” (consumul necesar pentru răcire, UPS și alte sisteme auxiliare) poate fi redusă cu până la 84%. Pornind de la o analiză recentă a World Economic Forum, în acest articol prezentăm câteva strategii prin care centrele de date pot deveni „verzi”, printr-o abordare unitară la nivelul întregului ecosistem.

Centre de date sustenabile. Cum arată situația curentă

O analiză publicată de Parlamentul European estimează că un centru de date de mari dimensiuni consumă anual la fel de multă energie electrică ca 100.000 de gospodării. Drept urmare, centrele de date pot fi similare unor orașe la nivelul consumului de energie și apă.

De exemplu, în SUA, acestea ar putea ajunge să folosească până la 12% din consumul total de electricitate până în 2030 (McKinsey), iar în Loudoun County, Virginia, un singur cluster a consumat 21% din energia totală a zonei în 2023. Și fiabilitatea rețelei rămâne un punct critic: să luăm un exemplu tot din SUA, unde o mică perturbare în Fairfax County în 2024, a forțat 60 de centre de date să treacă pe generatoare de rezervă.

În UE, centrele de date reprezintă aproximativ 3% din cererea totală de electricitate, dar acest procent variază de la o țară la alta, depășind 20% în Irlanda. Până în 2030, această pondere ar putea ajunge la 30%. Tot în Irlanda, unele autorități locale au oprit deja proiecte de centre de date din cauza rețelei electrice suprasolicitate și a indisponiblității energiei verzi.

Pe lângă consumul uriaș de energie, centrele de date pun presiune și pe alte resurse. Un centru de dimensiuni medii utilizează zilnic peste 1 milion de litri de apă, iar cererea globală de materii prime pentru infrastructură și tehnologiile digitale este estimată să crească de șase ori, în timp ce cererea de litiu ar putea crește de 40 de ori (IEA). În același timp, deșeurile electronice ating 62 de milioane de tone pe an, iar majoritatea centrelor reciclează doar o parte din infrastructură.

Eficiența energetică, baza pentru centre de date sustenabile

Eficiența energetică este fundația sustenabilității în centrele de date, aceasta începe cu design-ul și include măsurarea end-to-end a consumului. Diferențele pot fi semnificative: World Economic Forum arată că un centru de date care operează cu un PUE de aproximativ 1,1 poate folosi cu până la 84% mai puțină energie overhead decât unul cu un PUE apropiat de 2,0, ceea ce accentuează importanța bunelor practici în materie de design.

Optimizarea infrastructurii – de la sursa de energie și amplasare până la tehnologiile de răcire – aduce economii majore. De exemplu, soluțiile de răcire pe bază de apă pot reduce consumul de energie cu până la 40% și pot îmbunătăți eficiența termică de 3,5 ori față de răcirea pe bază de aer.

Importanța optimizării workload-urilor

Optimizarea workload-urilor este rar pusă în centrul strategiilor de sustenabilitate, deși oferă una dintre cele mai mari oportunități de reducere a consumului energetic, mai ales în contextul accelerării AI. În esență, eficiența înseamnă să elimini risipa înainte de a căuta soluții compensatorii: modul în care sunt configurate, distribuite și rulate sarcinile IT determină dacă infrastructura livrează performanță reală sau doar consum suplimentar de energie. Iată câteva idei de luat în calcul pentru centre de date sustenabile:

• Virtualizare și consolidare – rularea mai multor aplicații pe aceleași servere pentru a reduce capacitatea neutilizată.
• Plasarea inteligentă a workload-urilor – alocarea sarcinilor pe infrastructura cea mai potrivită și eficientă energetic.
• Modernizarea sistemelor vechi – noile arhitecturi oferă mai multă performanță cu un consum mai mic.
• Calibrarea workload-urilor – ajustarea acestora pentru a valorifica la maximum hardware-ul disponibil.

Strategii de economie circulară

Centrele de date valorifică încă prea puțin potențialul economiei circulare, reutilizând sau reciclând doar o fracțiune din infrastructură. O abordare sustenabilă presupune intervenții pe întreg ciclul de viață al infrastructurii – de la sisteme eficiente energetic și soluții avansate de răcire până la servicii și tehnologii care prelungesc durata de utilizare a echipamentelor și reduc deșeurile.

Dar principiile circularității nu vizează doar hardware-ul, ci și resurse precum apa. Modele precum GPT-3 pot consuma până la 500 ml de apă la fiecare 10–50 de răspunsuri. La miliarde de interacțiuni la nivel global, această utilizare aparent minoră se transformă într-o amprentă uriașă.

• Sisteme precum răcirea în circuit închis, reciclarea apei uzate sau colectarea apei de ploaie pot scădea consumul de apă cu până la 50–75%.
• În plus, sistemele inteligente de gestionare a apei (water management systems) permit reducerea consumului cu până la 25% prin folosirea senzorilor în timp real pentru a monitoriza și ajusta consumul de apă în funcție de cerințele de răcire, folosind algoritmi predictivi de optimizare.

Să nu uităm nici deșeurile electronice

În 2022, omenirea a generat 62 milioane tone de astfel de deșeuri, cu 82% mai mult decât în 2010. Până în 2030, volumul va ajunge la 82 milioane tone, crescând de cinci ori mai rapid decât reciclarea documentată, potrivit celui de-al patrulea raport Global E-waste Monitor. Operatorii de centre de date sustenabile pot reduce deșeurile electronice și impactul asupra mediului renunțând la distrugerea fizică a echipamentelor și adoptând alternative mai sustenabile:

• Data sanitization și reutilizare. În loc să distrugă fizic HDD-urile și alte echipamente, operatorii data center pot șterge complet datele sensibile, fie intern, dacă au expertiza necesară, fie prin parteneriate cu firme specializate în IT asset disposition (ITAD). Echipamentele astfel curățate pot fi recondiționate, revândute sau donate organizațiilor non-profit din regiuni defavorizate, oferindu-le astfel un al doilea ciclu de viață și reducând impactul asupra mediului.
• Management eficient al ciclului de viață al hardware-ului. Adoptarea sistemelor modulare și ușor reparabile permite înlocuirea sau upgrade-ul componentelor individuale, cum ar fi sursele de alimentare, memoria sau procesoarele, fără a arunca servere întregi. Această abordare oferă beneficii numeroase: reduce frecvența înlocuirilor complete, optimizează costurile operaționale și reduce semnificativ volumul deșeurilor.

În cele din urmă, sustenabilitatea unui centru de date depinde de monitorizarea precisă a consumului și de o abordare holistică a infrastructurii. Abordate ca sisteme aflate în continuă evoluție, operatorii data center pot transforma consumul ridicat de energie și risipa de resurse în oportunități reale de eficiență și optimizare constantă.

European Data Centre Association (EUDCA) a publicat recent raportul State of European Data Centres 2026, care arată că Europa investește masiv în viitorul digital: între 2026 și 2031, centrele de date vor atrage 176 de miliarde de euro. În timp ce FLAP-D domină scena cu peste 6,600 MW putere IT în 2026, Europa Centrală și de Est se pregătește să recupereze terenul, cumulând 883 MW. România este menționată de trei ori în raport, figurând printre țările cu cea mai rapidă creștere pe piața de colocare din regiune, confirmând că infrastructura digitală locală intră într-o etapă de expansiune.

Ce spune EUDCA despre România și Europa Centrală și de Est?

 În Europa Centrală și de Est (CEE), Elveția deține în prezent cea mai mare capacitate IT pe sectorul de colocare (302 MW în 2026, 464 MW în 2031), însă Polonia ar putea să o depășească, cu o creștere estimată de la 197 MW în 2024 la 511 MW în 2031 (CAGR 15%), conform EUDC. Polonia își menține creșterea anuală de 15% și pe sectorul hyperscale.

Alături de Polonia, România se numără printre piețele cu cea mai mare creștere anuală (14%), capacitatea IT fiind proiectată să urce de la 27 MW în 2025 la 66 MW în 2031. Ambele fiind depășite doar de Croația (creștere anuală de 30%) în regiune.

EUDC precizează că, deși Europa de Sud înregistrează cea mai rapidă creștere, cu Spania, Italia și Portugalia beneficiind de noi cabluri (transatlantice și mediteraneene), extinderea cloud și energie regenerabilă, Europa Centrală și de Est prezintă un tipar mai variat de evoluție, cu Polonia și România conducând creșterea, în timp ce alte piețe se dezvoltă mai lent.

 Expansiune rapidă și investiții record

Potrivit raportului, piața tradițională de colocare se stabilizează, iar centrele de date mari, scalabile atrag investiții uriașe. FLAP-D rămâne cel mai mare cluster data center al Europei, dar își reduce accelerarea din cauza lipsei de energie, teren și dificultatea obținerii autorizațiilor. Dezvoltarea se extinde către țările nordice, Sudul Europei și orașele Tier-2 (medii și mici).

Orașe precum Madrid, Milano, Varșovia, Zurich și Bruxelles devin hub-uri internaționale. Cu toate acestea, potrivit raportului EUDCA, accesul limitat la energie blochează multe investiții, Europa riscând să nu își poată tripla capacitatea data center până în 2035, așa cum plănuia.

Colocarea a devenit motorul infrastructurii digitale în Europa, cu o creștere puternică a capacității IT, proiectată să depășească 23,8 GW până în 2031. Cele 27 de state membre UE vor contribui cu 17,8 GW, majoritatea noilor capacități fiind de tipul scale colocation.

Cifre cheie pentru perioada 2026–2031 în Europa:

• 5–6 miliarde EUR – investițiile anuale estimate pentru sectorul de colocare tradițională (retail/wholesale).
• 25–26 miliarde EUR – investițiile anuale estimate în centre mari dedicate AI („scale colocation”/AI hubs).
• Creștere anuală de 27% a centrelor de date pentru colocare.

Impact socioeconomic major

Centrele de date sunt un pilon al economiei europene: atrag miliarde de euro investiții și vor crea peste 300.000 de noi locuri de muncă. Până în 2031 industria data center ar putea susține aproximativ 778.000 de angajați cu normă întreagă pe întregul teritoriu european. Nu lipsesc însă provocările – conform cercetării de piață EUDCA, în 2025, pentru majoritatea operatorilor, principalul obstacol în recrutarea de personal pentru centrele de date este lipsa programelor de studiu specializate.

Din același raport aflăm și că anul trecut, sectorul de colocare a contribuit cu 53 miliarde EUR la PIB-ul UE, iar până în 2031, industria centrelor de date ar urma să ajungă la o contribuție totală de 137,5 miliarde  EUR, în creștere cu 16,3% anual.

 

• La nivel de comunitate, sectorul data center contribuie prin modernizarea infrastructurii și prin parteneriate public-private. Tot mai des, operatorii susțin proiecte verzi, precum reutilizarea căldurii pentru rețelele de încălzire urbană sau programe care ajută la stabilizarea rețelei electrice. În plus, investesc în energie regenerabilă prin contracte pe termen lung (PPA).
• Centrele de date susțin și incluziunea digitală, prin conectivitate locală și acces la servicii cloud pentru IMM-uri. Un exemplu este campusul Pelagos de 250 MW din Gibraltar, care include o zonă publică de agrement. Un alt exemplu este fondul comunitar Microsoft din Dublin (Clondalkin), care oferă anual 100.000 EUR pentru proiecte locale de educație digitală.

Sustenabilitate pentru centre de date mai verzi

În 2024, centrele de date din Uniunea Europeană (colocare, hyperscale și enterprise) au consumat aproximativ 57,9 TWh, ceea ce reprezintă 2,1% din consumul total de electricitate al UE (sectorul de colocare acoperă 48% din acest consum, adică 27,6 TWh). Cea mai mare parte (peste 90%) provine din surse regenerabile.

Operatorii folosesc în principal certificatele de tipul Guarantee of Origin (GoO), dar contractele Power Purchase Agreements (PPAs) pe termen lung câștigă teren, acoperind 34% din consumul total. Tot mai des se recurge la „GoO cu impact ridicat”, care susțin construcția de noi parcuri solare și eoliene, sincronizarea consumului cu producția și integrarea cu rețeaua locală, contribuind direct la dezvoltarea infrastructurii regenerabile în Europa.

În plus, utilizarea apei este acum monitorizată și măsurată pe scară largă, majoritatea operatorilor având măsuri de conservare (ex. optimizarea controlului sistemelor de răcire, utilizarea apei reciclate/non-potabile).

Câteva cifre care sintetizează eficiența utilizării resurselor în centrele de date europene:

• Centrele de date pentru colocare au un PUE mediu de 1,36, cele hyperscale sunt mai eficiente, iar facilitățile enterprise mici rămân mai puțin eficiente. Media europeană generală se menține la 1,40.
• Valoarea PUE variază în Europa: țările nordice și baltice ating o medie de 1,19, Nord-Vestul Europei – 1,45, iar Sudul Europei și Europa Centrală și de Est înregistrează 1,57 respectiv 1,54, influențate de climă, design și vechimea infrastructurii.
• WUE mediu (Water Usage Effectiveness) în centrele de date pentru colocare: ~0,31 L/kWh
• 62% dintre operatori folosesc răcire pe bază de apă, dar nu neapărat în toate locațiile.
• Germania a introdus, prin varianta națională a Energy Efficiency Act, prima obligație europeană de reutilizare a căldurii pentru centrele de date noi.

Ritm susținut al investițiilor în centrele de date hyperscale

În Europa, investițiile anuale în centre de date se vor menține la ~7 miliarde EUR. Anunțurile hyperscalerilor par să depășească această cifră deoarece includ și IT, precum și alte investiții conexe, iar o parte din cheltuieli vor fi realizate după 2031. Operatorii neocloud câștigă teren alături de hyperscaleri consacrați, diferențiindu-se prin flexibilitate arhitecturală mai mare, densitate ridicată și timp de implementare mai rapid.

Investițiile în campusuri hyperscale rămân puternice, cu proiecte standard de 100–500 MW IT, în timp ce operatorii neocloud accelerează livrarea capacității folosind module preproiectate și liquid-cooling–ready.

Evoluția investițiilor în construcția și instalarea centrelor de date hyperscale (2024–2031) arată astfel:

• 2025: Europa: 5,4 miliarde de euro | UE-27: 4,1 miliarde de euro
• 2026: Europa: 7,0 miliarde de euro | UE-27: 5,6 miliarde de euro
• 2027: Europa: 7,7 miliarde de euro | UE-27: 6,2 miliarde de euro

Raportul EUDCA reflectă o industrie aflată într-o creștere rapidă, chiar și într-un context plin de provocări, marcat de reglementări tot mai stricte, schimbări geopolitice și riscuri de securitate cibernetică. Vă invităm să consultați integral documentul State of European Data Centres 2026 pentru informații suplimentare.

Sectorul data center intră într-o nouă fază de accelerare. Până în 2030, investițiile globale sunt estimate la aproximativ 3 trilioane USD (Moody’s, JLL). Europa își crește rapid miza: doar în 2026, investițiile din UE ar putea depăși 50 miliarde EUR, iar România intră pe radar prin proiectul Black Sea AI Gigafactory, cu un potențial de aproape 5 miliarde EUR.

În acest context, regulile industriei se rescriu: viteza de construcție, modularitatea și optimizarea operațională devin standarde. Mai jos, tehnologiile care vor defini centrele de date în 2026.

 

O nouă etapă: industrializare. Design-uri modulare și viteză

Analiștii Accenture anunță că, în 2026, sectorul data center intră într-o nouă etapă, cea de industrializare, în care viteza și predictibilitatea livrării sunt decisive. Termenele ambițioase sunt acum standardul, iar cei care construiesc rapid câștigă piața, deși acest ritm accelerează costurile și pune presiune pe lanțurile de aprovizionare.

Standardizarea designului, construcția modulară (din unități standardizate, prefabricate off-site) și instrumentele digitale precum Building Information Modeling (BIM) permit reducerea riscurilor și accelerarea proiectelor, în timp ce parteneriatele pe termen lung și lanțurile de aprovizionare mature devin esențiale pentru succes, potrivit Soben/Accenture.

Centrele de date nu mai sunt construite ca proiecte unice, ci ca produse repetabile. Modularizarea și design-ul platform-based înseamnă folosirea de piese prefabricate, modele digitale și reguli automate de proiectare pentru a construi mai repede și mai sigur. Pentru că tot mai multe piese sunt realizate în fabrici și nu direct pe șantier, ele pot fi testate dinainte, astfel încât să ajungă la destinație gata de montaj și fără defecte.

• În 2025, Uptime Intelligence a identificat 30 de propuneri de campusuri de peste 1 GW (https://uptimeinstitute.com/resources/research-and-reports/five-data-center-predictions-for-2026) și aproape 100 de proiecte de sute de MW la nivel global, pe lângă cele 200 deja existente.
• Apar deci campusurile de nivel gigawatt, inclusiv în Europa, iar acestea au nevoie de același tip de design, sisteme de energie și răcire care pot fi repetate ușor de la un site în altul.
• Proiectarea parametrică MEP (Mechanical, Electrical, Plumbing) permite modificări rapide prin schimbarea unor valori, nu prin refacerea întregului proiect, ceea ce ajută la construcții rapide, standardizate și ușor de extins.

 

Ascensiunea centrelor de date Edge

 

Centrele de date edge se dezvoltă rapid, mai aproape de orașe și de zonele industriale, impulsionate de adopția rapidă a tehnologiei 5G și a dispozitivelor IoT. Potrivit Research and Markets, citată de Soben, piața va crește de la 15,4 miliarde USD în 2024 la 39,8 miliarde USD în 2030. (https://sobencc.com/news/data-centre-trends-2026/)

Numărul de conexiuni IoT va urca de la 19,9 miliarde în 2025 la 60,6 miliarde în 2034 (Statista), iar aplicațiile în timp real– telemedicina, vehicule autonome, automatizarea industrială – fac ca centrele de date edge modulare să devină esențiale. Operatorii mari își extind prezența geografică pentru a evita congestia rețelelor de energie și pentru a folosi surse locale de energie regenerabilă. În 2026, locația, viteza de implementare și reziliența pe „last mile” devin deci avantaje competitive-cheie.

 

Rețelele energetice sub presiune. Soluțiile care fac diferența în 2026

 

Consumul de energie al centrelor de date crește de asemenea rapid și ar putea ajunge la 1.050 TWh în 2026, pe fondul cererii mari de AI și GPU-uri, conform International Energy Agency (IEA). În piețele principale data center/marile hub-uri din SUA, Europa, Asia, timpul mediu de a obține o conexiune la rețeaua electrică publică depășește 4 ani. Situația pune presiune pe rețele, cauzând blocaje și întârzieri, iar operatorii caută soluții hibride și alternative.

Soluții imediate și hibride includ: generarea on-site (https://www.cbre.com/insights/books/european-real-estate-market-outlook-2026/data-centres) pe bază de gaz (+ energie regenerabilă), turbine cu gaz sau motoare cu piston, microrețele (micro-grids) și sisteme „behind-the-meter” care folosesc gaz sau celule de combustie ca sursă principală, cu rețeaua ca rezervă. În paralel, operatorii combină energie verde (solară, eoliană) și stocarea energiei prin baterii pentru a crește fiabilitatea și viteza de livrare, potrivit CBRE.

• Operatorii achiziționează chiar și terenuri lângă centrale nucleare sau reutilizează foste centrale pentru generare locală și stocare, pregătind terenul pentru tehnologii viitoare precum hidrogen verde și reactoare modulare mici (SMR).
• În plus, aceștia colaborează mai strâns cu furnizorii de utilități încă din etapele de fezabilitate și explorează soluții care permit ca centrul de date să devină un actor activ în rețea, prin stocare la scară mare și participare la programe de răspuns la cerere.

În timp ce gazul rămâne o soluție practică pe termen scurt în SUA, în Europa, accentul se pune pe energie regenerabilă și soluții „private wire transmission” (linie de electricitate dedicată, care leagă direct un producător de energie de un consumator specific).  În EMEA, acest mix poate reduce costurile cu până la 40% (https://www.jll.com/en-us/insights/market-outlook/global-data-centers) comparativ cu dependența de rețeaua publică, potrivit unui raport JLL.

 

Tehnologiile de răcire ale anului?

 

Liquid cooling devine standardul în centrele de date AI, cu o pondere ce a crescut de la 14% în 2024 la 33% în 2025 și se estimează că va ajunge la 40% în 2026, potrivit Trendforce citat de Accenture. În viitorul apropiat, centrele de date vor folosi o combinație între răcirea pe bază de aer și cea pe bază de lichid, în timp ce metodele evaporative care consumă multă apă vor fi eliminate, din cauza problemelor de sustenabilitate și a penuriei de apă.

Noile tehnologii liquid cooling sunt: cold plates, direct-to-chip, microfluidic, immersion și two-phase cooling. Acestea promit eficiență energetică crescută și reducere a consumului de apă, cu economii de până la 50-60% la consumul de energie pentru răcire. Liquid cooling promite să devină deci mainstream, nu doar pentru aplicații speciale, pe măsură ce densitatea rack-urilor depășește limitele tehnologiilor de răcire clasice.

Focusul pentru următorii ani va fi pe standardizare și interoperabilitate, asigurând integrarea sistemelor de răcire mixte cu alimentarea, monitorizarea și operațiunile, astfel încât eficiența și sustenabilitatea să fie maximizate, indiferent de metoda de răcire aleasă.

 

AI optimizează proiectarea, operarea și performanța centrelor de date

 

AI transformă industria centrelor de date, de la proiectare, la operare și optimizare. Potrivit Gartner, investițiile în servere și infrastructură optimizate pentru AI vor crește cu 19% în 2026 (https://www.gartner.com/en/newsroom/press-releases/2025-10-22-gartner-forecasts-worldwide-it-spending-to-grow-9-point-8-percent-in-2026-exceeding-6-trillion-dollars-for-the-first-time),  deși constrângerile de aprovizionare pot limita cererea pe termen scurt.

Vom vedea cum instrumentele automatizate de tipul BIM, algoritmii de machine learning și echipamentele cu AI încorporat optimizează fluxul de aer, consumul de energie și răcirea. De asemenea, digital twins și platformele AI integrate, care centralizează date, permit testări și ajustări în timp real, maximizând eficiența și uptime-ul, conform companiei globale de consultanță Black & White Engineering.

Totodată, instrumentele DCIM bazate pe AI devin tot mai performante și automatizează întreținerea, anticipează defecțiuni și optimizează performanța în timp real, consolidând sustenabilitatea și eficiența operațională. Pe de altă parte, munca operatorilor se diversifică, aceștia trebuie să interpreteze modele AI, să gestioneze sisteme complexe și să coordoneze echipamente inteligente dotate cu interfețe IP.

 

Cipuri, fibră optică și „noi topologii de electrificare” (Uptime Intelligence)

 

Pe de o parte, hyperscalerii au început deja să își dezvolte propriile cipuri AI pentru a reduce dependența de Nvidia și a crește eficiența operațională. Google produce TPU-uri (Tensor Processing Units), Amazon dezvoltă cipurile Tranium pentru uz intern, iar AMD pregătește lansarea unei noi generații de GPU-uri în 2026.

În plus, tehnologii precum Hybrid Electrical/Optical Fabrics, Silicon Photonics și Layer-1 Encryption permit centrelor de date să gestioneze volume mari de date și fluxuri imprevizibile, conexiuni aproape instantanee (~10 µs) și securizarea datele sensibile în tranzit.

De asemenea, Uptime Intelligence anticipează că densificarea centrelor de date va stimula apariția unor tehnologii electrice noi, inclusiv distribuție la medie tensiune (medium-voltage, MV, 11 kV+) mai aproape de echipamentele IT, reintroducerea curentului continuu (DC) și produse precum noi sisteme MV UPS, 800V DC UPS și transformatoare solid-state. Aceste soluții vor reduce costurile și complexitatea și vor îmbunătăți performanța energetică generală, chiar și în centrele de date de dimensiuni mici și medii.

 

Rata de neocupare scade, cresc costurile de construcție

 

În Europa, rata de neocupare a centrelor de date continuă să scadă: după ce a coborât sub 10% la sfârșitul lui 2024, va ajunge la un minim istoric de 6,5% până la finalul lui 2026, (https://www.cbre.com/insights/books/european-real-estate-market-outlook-2026/data-centres) potrivit CBRE. Pe lângă hyperscaleri, tot mai multe companii, inclusiv cei care oferă GPU-as-a-Service (GPUaaS), caută acum să închirieze capacități de zeci de megawați în diferite regiuni din Europa. Chiar dacă în acest an s-ar putea adăuga peste 750 MW – echivalentul întregii piețe de colocare a Franței din 2025 – nu va fi suficient pentru a acoperi cererea, ceea ce crește prețurile și necesitatea de soluții inovatoare.

• Totodată, costurile de construcție au crescut semnificativ în ultimii ani. Între 2020 și 2025, costul mediu global a urcat de la 7,7 la 10,7 milioane USD pe MW, echivalent cu o creștere anuală de 7%, iar pentru 2026, JLL estimează o creștere suplimentară de 6%, până la 11,3 milioane USD pe MW.
• Factorii principali în alegerea locației rămân viteza de conectare la rețea, urmată de sprijinul comunității, latență și proximitatea față de clienți, însă pentru proiectele mai mari variațiile de cost devin tot mai relevante.
• Conform Soben/Accenture, în timp ce centrele cloud clasice costă între 8 și 10 milioane USD pe MW, centrele AI la scară mare (GW+) ajung până la 17 milioane USD pe MW. Drept urmare, construirea unor centre de date mai mari nu reduce automat costurile, așa cum se credea inițial.

 

Riscurile lanțului de aprovizionare: mineralele rare (REE, Rare Earth Elements)

 

Pe măsură ce China restricționează exporturile de minerale rare, esențiale pentru centrele de date și infrastructura conectată (ex. cabluri fibră optică și magneți permanenți), riscurile legate de lanțul de aprovizionare se intensifică. IEA arată că, în 2023-2024, China a produs 60% din REE-urile globale (https://www.iea.org/reports/energy-technology-perspectives-2023/clean-energy-supply-chains-vulnerabilities) și 94% din totalul magneților permanenți. În 2023-2025, Beijing a extins restricțiile la tot mai multe elemente și produse.

Situația creează o vulnerabilitate majoră pentru Europa, unde proiectele data center riscă să fie afectate de lipsa materialelor critice. Ca răspuns, în acest moment sunt dezvoltate proiecte de exploatare minieră și rafinare în SUA, Australia, Brazilia, Tanzania și India, iar reciclarea REE, în prezent sub 1% din consum, va deveni în următorii ani o soluție pentru a evita blocajele.

 

Sustenabilitate și circularitate

 

Sustenabilitatea a devenit un principiu central în proiectarea centrelor de date, influențând totul: de la prioritizarea materialelor cu amprentă redusă de carbon și construcții modulare, la gestionarea apei, refolosirea căldurii și integrarea energiei regenerabile.

În Europa, presiunea autorităților, investitorilor și comunităților locale crește: se cer tehnologii de răcire fără apă sau hibride, folosirea apei reciclate, materiale low-carbon, certificări de tip BREEAM (evaluează sustenabilitatea clădirii ca întreg, inclusiv consum energetic și folosirea apei) și raportări clare de carbon.

Pe lângă PUE, devin tot mai importanți și alți indicatori, precum CUE (amprenta de carbon), WUE (consumul de apă) și analizele pe întreg ciclul de viață al clădirii (LCA), iar respectarea lor poate face mai ușoară obținerea autorizațiilor și atragerea investițiilor.

 

Din 2024, UE cere operatorilor să raporteze performanța energetică și să valorifice căldura reziduală, iar din 2026 vor urma reguli și mai stricte, care ne putem aștepta să fi impuse prin noul „EU Data Centre Energy Efficiency Package”, anunțat pentru prima parte a anului.

• Crește și atenția acordată comunităților locale. Microsoft a anunțat deja în urmă cu câteva zile planul în cinci puncte „Community-First AI Infrastructure”, prin care se angajează să construiască centre de date într-un mod responsabil, cu impact pozitiv asupra comunităților în care sunt dezvoltate.

 

Lipsa specialiștilor și nevoia de a forma noi competențe

 

Cererea pentru forță de muncă calificată în construcția centrelor de date explodează, mai ales pentru electricieni, instalatori, dulgheri și specialiști MEP. În piețele mature, contractorii și lanțurile lor de aprovizionare sunt deja suprasolicitați, iar în piețele noi va fi nevoie de sprijin și timp pentru adaptare. Creșterea centrelor de date AI și a facilităților de mare densitate accelerează nevoia de ingineri specializați pe mecanică, energie, tehnologii de răcire, infrastructură AI, specialiști în interconectarea rețelelor electrice și experți ESG (Environmental, Social, and Governance).

Companiile încearcă să răspundă acestui deficit prin programe de formare și parteneriate cu universități, precum Google STAR Program, granturi pentru instruirea electricienilor și cursuri de upskilling oferite de furnizori, precum Schneider Electric University. O noutate este că generația Z începe să se îndrepte tot mai mult către cariere în construcții, atrasă de salariile mari și oportunitatea de a contribui la economia digitală. Cine reușește să atragă, să formeze și să păstreze aceste talente va avea un avantaj clar în livrarea și operarea centrelor de date moderne.

 

Cum se anunță 2026, pe scurt? Centre de date construite rapid, modulare și mai eficiente, dar și provocări care stimulează inovația și adaptarea. Pentru mai multe detalii, te invităm să consulți principalele rapoarte care au stat la baza acestui articol:

• Soben/Accenture: Data Centre Trends 2026 report (https://sobencc.com/news/data-centre-trends-2026/)
• Uptime Intelligence / Uptime Institute: Five Data Center Predictions for 2026 (https://uptimeinstitute.com/resources/research-and-reports/five-data-center-predictions-for-2026)
• CBRE: European Real Estate Market Outlook 2026 (https://www.cbre.com/insights/books/european-real-estate-market-outlook-2026/data-centres)
• JLL: 2026 Global Data Center Outlook: (https://www.jll.com/en-us/insights/market-outlook/global-data-centers)

 

 

Investițiile globale în centrele de date continuă să atingă noi culmi: până în 2030, acestea ar putea ajunge la aproape 7 trilioane USD, iar peste 4 trilioane USD sunt estimate să fie alocate exclusiv echipamentelor de calcul, potrivit McKinsey. Anul 2025 a marcat o creștere accelerată a investițiilor, impulsionată de adoptarea masivă a AI, proiecte strategice de infrastructură și inițiative de sustenabilitate. Rezultatul? Un peisaj global al centrelor de date mai competitiv, inovator și dinamic ca niciodată.

Haideți să parcurgem împreună cele mai semnificative momente și tendințe care au definit industria în 2025.

 Ianuarie

2025 a debutat cu o serie de anunțuri majore privind investițiile. Donald Trump vorbea despre „cel mai mare proiect de infrastructură AI din istorie”, anunțând investiții de 500 de miliarde de dolari în proiectul Stargate. De asemenea, Meta aloca în 2025 între 60 și 65 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea centrelor de date.

 

Tot în ianuarie, Grecia a publicat cadrul legal pentru licențierea centrelor de date pe teritoriul său, în timp ce Lleida (Spania) a devenit primul oraș care a interzis construirea de centre de date, invocând faptul că acestea nu generează suficiente locuri de muncă calificate și consumă prea multe resurse. Pe de altă parte, Marea Britanie lansa UK AI Opportunities Action Plan 2025.

 

 

 

 

 

 

 

 

• A fost lansată Virt8ra, o platformă suverană de edge cloud creată de opt organizații europene de tehnologie. Inițiativa promovează interoperabilitatea între furnizorii de cloud din Croația, Germania, Olanda, Polonia, Slovenia și Spania.
• Totodată, elvețienii anunțau dezvoltarea unui centru de date de nouă generație în care 100% din energia electrică este recuperată și reutilizată sub formă de căldură, suficientă pentru a încălzi anual aproximativ 6.000 de locuințe.

 Februarie

 Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat un plan de 109 miliarde EUR menit să accelereze dezvoltarea inteligenței artificiale în Franța. În aceeași perioadă, Uniunea Europeană a lansat inițiativa InvestAI, care mobilizează 200 de miliarde de euro pentru investiții în AI la nivel european.

Tot în februarie, Google raporta că, în 2024, centrele sale de date au consumat aproape 22,7 miliarde de litri de apă, iar un raport publicat înaintea AI Action Summit avertiza că dezvoltarea accelerată a centrelor de date pentru AI ar putea duce la o creștere de până la opt ori a emisiilor până în 2030.

 

• Alphabet, compania-mamă a Google, a anunțat investiții de aproximativ 75 miliarde USD 2025, pe măsură ce își extinde eforturile în domeniul inteligenței artificiale.
• Microsoft renunța în februarie la proiecte de data center în SUA și Europa cu o capacitate totală de aproximativ 2 GW.
• În paralel, guvernul britanic a anunțat alocarea a 500 MW pentru centre de date în cadrul AI Growth Zones.
• Guverne și companii private au lansat Coaliția pentru AI Sustenabilă, încercând să răspundă preocupărilor legate de mediu.
• Pe un alt palier, Google a renunțat oficial la angajamentul de a nu contribui la dezvoltarea armelor bazate pe inteligență artificială.

Martie

În Polonia, Microsoft a anunțat investiții de aproximativ 700 milioane USD pentru consolidarea infrastructurii de securitate cibernetică și a capacităților AI, iar Google a semnat un memorandum cu guvernul polonez pentru dezvoltarea aplicațiilor AI în sectoarele energiei și securității cibernetice.

În Marea Britanie, Blackstone a primit undă verde pentru construirea unui data center de 720 MW în Northumberland, evaluat la 10 miliarde de lire sterline, pe un fost sit industrial dezafectat.

Aprilie

Comisia Europeană a lansat AI Continent Action Plan, bazat pe inițiativa InvestAI, care prevede înființarea a cel puțin 19 fabrici AI în întreaga Europă și crearea a până la 5 gigafabrici AI. De asemenea, Microsoft a anunțat noi „angajamente digitale pentru Europa”, potrivit cărora va ajuta la construirea unui ecosistem extins de AI și cloud pe întreg continentul, inclusiv prin creșterea capacității centrelor de date Microsoft din Europa cu 40% în următorii doi ani.

 

• Colliers publica raportul „Data Centers Snapshot”, potrivit căruia, în ultimele șase luni, pipeline-ul proiectelor data center confirmate în Spania a crescut cu 20%.
• La OCP EMEA Summit 2025, Google a discutat trecerea de la 48 VDC (volts direct current) la ±400 VDC, care va permite scalarea rack-urilor IT de la 100 kW până la 1 MW,  și a prezentat Project Deschutes, unitatea sa de răcire de generația a cincea, care va contribui la accelerarea adoptării răcirii de tip liquid cooling în întreaga industrie.

Mai

Pe 7 mai 2025 a avut loc la București cea de-a șaptea ediție a DataCenter Forum, la care au participat 700 de profesioniști și peste 20 de speakeri români și internaționali. Descoperiți principalele idei și teme abordate, accesând articolul dedicat.

 

La începutul lunii, ministrul brazilian al Finanțelor, Fernando Haddad, promova în Silicon Valley politica națională pentru centre de date, pentru a atrage investiții. Aceasta prevede un regim fiscal special, cu scutiri de taxe, precum și eliminarea taxelor de import pentru echipamentele necesare funcționării centrelor de date.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

• TikTok anunța o investiție de 1 miliard EUR în Finlanda pentru construirea unui data center în Kouvola, parte din inițiativa mai amplă Project Clover, în valoare de 12 miliarde EUR.
• În aceeași perioadă, Google finanța dezvoltarea a trei situri nucleare în SUA.
• Statele Unite și Emiratele Arabe Unite și-au anunțat colaborarea pentru un campus AI în Abu Dhabi, „cel mai mare de acest tip din afara SUA”. Proiectul va avea o capacitate de 5 GW și va acoperi aproximativ 26 km².

Iunie

În iunie, Autoritatea pentru Digitalizarea României anunța candidatura țării noastre pentru găzduirea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte europene din domeniul inteligenței artificiale, Black Sea AI Gigafactory.

Raportul „Global Data Center Trends 2025” realizat de CBRE arăta că, până în iunie 2025, rata de neocupare a centrelor de date a scăzut la un minim istoric de 7,4% (-3,2% față de 2024), în timp ce tarifele de închiriere au continuat să crească, atingând în Londra între $180 și $215/kW/lună.

IBM a anunțat construirea primului computer cuantic la scară largă și tolerant la erori, IBM Quantum Starling în SUA. Acesta va fi finalizat în 2029 și va putea realiza 20.000 de ori mai multe operațiuni decât mașinile cuantice actuale.

 

• Raportul „2025 Data Center Power” de la Bloom Energy a arătat că până în 2030, 27% dintre centrele de date vor fi complet alimentate cu energie generată onsite iar 38% vor folosi energie onsite ca sursă principală.
• Potrivit raportului inaugural al European Data Centre Association’s (EUDCA), industria data center europeană va atrage până în 2030 investiții de peste 100 miliarde EUR.
• O firmă americană de arhitectură a finalizat în doar 30 de zile, cu ajutorul unei platforme Agentic AI, designul unui centru de date de 929 mp în Colorado – este primul proiect de acest tip conceput integral de o inteligență artificială.

Iulie

Mark Zuckerberg a anunțat investiții Meta de sute de miliarde de dolari în AI și construirea unor supercentre de date, printre care Prometheus (operațional din 2026) și Hyperion, care va putea ajunge la o capacitate de 5 GW.

Oracle a anunțat o investiție de 3 miliarde USD în infrastructura de AI și Cloud din Europa, dintre care 2 miliarde USD vor fi alocate Germaniei și 1 miliard USD Olandei în următorii cinci ani. Totodată, Microsoft a lansat o Azure Cloud în Austria, la cinci ani după ce fusese anunțată inițial.

• OpenAI a lansat Stargate Norvegia, prima inițiativă data center AI în Europa a companiei, parte din programul OpenAI for Countries, pentru a susține infrastructura globală și a crește accesibilitatea AI.

August

Goodman Group a anunțat un parteneriat european care-i va permite să dezvolte centre de date cu o capacitate totală de 425 MW în zonele metropolitane ale principalelor orașe europene.

De asemenea, Google a făcut publice datele privind resursele consumate de un prompt Gemini: 0,24 Wh energie, 0,03 gCO2e emisii de carbon și 0,26 ml de apă consumată.

Equinix și-a consolidat strategia de energie sustenabilă în Europa prin noi acorduri pentru reactoare nucleare de ultimă generație și celule de combustibil, vizând alimentarea centrelor de date cu energie curată și reducerea semnificativă a emisiilor de CO2.

Septembrie

Pe 3 septembrie, ChatGPT a fost indisponibil la nivel global timp de mai multe ore, afectând accesul a milioane de utilizatori la serviciul de inteligență artificială dezvoltat de OpenAI.

OpenAI a anunțat Stargate UK, proiect prin care va utiliza capacități din mai multe centre de date Nscale, explorând inițial folosirea a până la 8.000 de GPU-uri, cu potențial de extindere până la 31.000.

Axiom Space și Red Hat au testat pe Stația Spațială Internațională un prototip de centru de date orbital, aflat la 400 km deasupra Pământului.

 

• Cererea de AI și centre de date alimentează cea mai mare expansiune din istoria industriei semiconductorilor. PwC estimează investiții de peste 1,5 trilioane USD în noi fabrici de cipuri până în 2030, pentru a susține această transformare tehnologică.
• NVIDIA investește 5 miliarde USD în Intel pentru a dezvolta împreună CPU-uri custom.
• Nvidia a anunțat și că va investi 100 de miliarde de dolari în OpenAI.
• Amazon și Meta au lansat Alianța pentru beton sustenabil (Sustainable Concrete Buyers Alliance) sprijinind tranziția verde în construcții.
• Microsoft a încheiat un acord în valoare de 6,2 miliarde USD pentru a închiria capacitate de calcul AI din Norvegia.
• Un studiu realizat de Wärtsilä arată că microrețelele (microgrids), bazate pe o combinație de energie regenerabilă, stocare și soluții de echilibrare a rețelei, sunt esențiale pentru accelerarea dezvoltării centrelor de date în Europa, reducând costurile și emisiile.
• Procesul de AI distillation  promite să reducă costurile pentru GenAI.

Octombrie

România marchează o premieră națională prin lansarea RO AI Factory,  prima infrastructură de inteligență artificială din țară, care va fi dezvoltată de ICI București și POLITEHNICA București. Proiectul face parte din programul european EuroHPC – AI Factories.

Nvidia, Microsoft și BlackRock au cumpărat Aligned Data Centers în cea mai mare tranzacție

globală din sectorul data center, in valoare de 40 miliarde USD. De asemenea, Aligned Data Centers a anunțat dezvoltarea unui sistem de stocare a energiei (BESS) care va permite unui centru de date în construcție să devină operațional cu ani înainte de termen, evitând întârzierile legate de rețeaua electrică.

Apple a inclus România, alături de Polonia, Grecia și Italia, pe lista investițiilor sale europene în energie regenerabilă, printr-un parteneriat pentru achiziția de energie dintr-un parc eolian de 99 MW din județul Galați. Transelectrica va construi un centru de date mobil, finanțată cu fonduri europene din componenta RePowerEU a PNRR. Acesta va fi finalizat până pe 31 martie 2026.

 

• Comisia Europeană a lansat o licitație în valoare de 180 milioane euro pentru achiziția de servicii de cloud suveran destinate instituțiilor și agențiilor UE.
• Vodafone a anunțat construirea unui cablu submarin în Marea Neagră pentru a conecta Ucraina cu Bulgaria, Turcia și Georgia.
• Google a anunțat un salt major în domeniul quantum computing: cipul său Willow poate rula algoritmi de 13.000 de ori mai rapid decât supercomputerele clasice.
• Microsoft a prezentat o inovație majoră în răcirea cipurilor AI: tehnologia „microfluidică”, care gravează canale de lichid direct în siliciu.

Noiembrie

Guvernul României a aprobat memorandumul construirii unei Black Sea AI Gigafactory  conectate la rețeaua europeană EuroHPC, o investiție de 4–5 miliarde euro în două faze (Cernavodă și Doicești), care ar putea transforma România într-un hub regional de AI/HPC până în 2028.

Google va investi 5,5 miliarde € în Germania pentru un nou data center și proiecte conexe, marcând cea mai mare investiție a sa în această țară, în timp ce Google Cloud a devenit furnizor de cloud suveran pentru NATO. Tot în noiembrie, Amin Vahdat, VP la Google Cloud, afirma că Google trebuie să își dubleze capacitatea AI la fiecare șase luni pentru a ține pasul cu cererea.

 

• Nvidia a anunțat că va investi 26 de miliarde de dolari în închirierea de servere cloud în următorii șase ani.
• AWS își va extinde prezența în Germania cu noi centre de date lângă Frankfurt, rezultatul unor investiții de un miliard USD.
• Google a anunțat investiții în valoare de 5,5 miliarde de euro într-un centru de date în Germania.
• UK a anunțat a patra „AI Growth Zone” în Țara Galilor de Sud, creată pentru a accelera
• dezvoltarea centrelor de date.
• Barcelona a inaugurat primul centru de date cu infrastructură cuantică multimodală din Europa.

Decembrie   

ClusterPower și AIC dezvoltă o nouă regiune AI de 800 MW în sud-vestul României, care va

deveni una dintre cele mai mari din Europa dedicate tehnologiilor AI. (Detalii, aici. )

Irlanda ridică moratoriul pentru noile conexiuni la rețea pentru centrele de date, impunând însă ca acestea să includă generare locală sau sisteme de stocare a energiei pentru a acoperi întreaga cerere de electricitate.

Microsoft va lansa în 2026 o nouă regiune cloud în Danemarca, un proiect de miliarde de dolari

ce va include centre de date în Esbjerg și Varde. De asemenea, va investi 10 miliarde de dolari pentru a-și extinde infrastructura de inteligență artificială (AI) din Portugalia.

 

• Google plănuiește să alimenteze un nou data center cu energie pe bază de gaze naturale aproape fără emisii, folosind tehnologia de captare și stocare a carbonului (carbon capture and storage, CCS) care extrage CO₂ încă din procesul de producție și îl stochează în siguranță în subteran.
• Proiectul Suncatcher al Google vizează să testeze centre de date orbitale pentru AI începând cu anul 2027.

 

A fost un an plin, așa că vă lăsăm să trageți propriile concluzii. Între timp, vă mulțumim că ne-ați fost alături în 2025 și vă dăm întâlnire pe 7 mai la DataCenter Forum 2026, pentru a împărtăși insight-uri și perspective pentru 2026 și anii următori.