21 nov.
În 2024, investițiile în piața europeană a centrelor de date au cunoscut o creștere impresionantă de 168% față de anul precedent, conform unui studiu recent realizat de compania de consultanță imobiliară Knight Frank. După ce luna trecută am rezumat principalele proiecte, parteneriate și investiții ale celor mai importanți jucători de pe piață, acum este timpul să analizăm și programele europene care contribuie la această creștere.
Programe europene de finanțare care se adresează și industriei data center
Cadrul financiar multianual (CFM, multiannual financial framework) are un buget de 1.216 miliarde EUR și susține dezvoltarea sectorului digital prin numeroase programe de finanțare. Le rezumăm mai jos pe cele relevante pentru industria data center.
1.Digital Europe (DIGITAL) are un buget total de 7,5 miliarde EUR și este programul central care se adresează sectorului digital în cadrul CFM. DIGITAL include două componente de interes pentru sectorul centrelor de date: capacități de supercalcul și procesare a datelor (buget de 2,2 miliarde de euro) și Inteligență Artificială (2,1 miliarde de euro). Potrivit Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), DIGITAL poate suplimenta finanțările disponibile prin alte inițiative ale UE, inclusiv Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru infrastructura digitală, Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile structurale.
Printre prioritățile DIGITAL se numără „consolidarea transformării digitale a sectorului public și a celui privat din UE prin finanțarea infrastructurii digitale, a instrumentelor de partajare a datelor, ecosisteme de inteligență artificială și următoarea generație de servicii cloud și edge”, conform aceleiași ADR. Deși momentan nu există apeluri deschise pentru Digital Europe, cei interesați pot monitoriza oportunitățile de finanțare pe platforma Agenției pentru Dezvoltare Regională. ADR asigură și punctul național de contact pentru acest program, organizațiile interesate pot solicita aici informații personalizate.
2. Connecting Europe Facility (CEF) – Digital sprijină dezvoltarea rețelelor și infrastructurilor esențiale pentru conectivitate la nivel european, în domeniul telecomunicațiilor. Prin acest program, UE investește în rețele de bandă largă pentru a asigura infrastructuri moderne, care să poată susține atât tehnologiile actuale, cât și pe cele viitoare.
Programul are un buget de 2 miliarde EUR și își propune să implementeze rețele de mare capacitate, inclusiv sisteme 5G, în zonele socioeconomice importante și să asigure acoperire continuă cu 5G pe principalele rute de transport, inclusiv în rețelele transeuropene. De asemenea, se vor implementa sau îmbunătăți semnificativ rețelele de bază, inclusiv cele de cabluri submarine, în interiorul și între statele membre, dar și între UE și statele terțe. Proiectele susțin și infrastructura de conectivitate digitală în cadrul inițiativelor transfrontaliere din domeniile transportului și energiei. Aplicațiile pentru apelurile CEF-Digital sunt deschise entităților publice sau private (inclusiv parteneriate) stabilite în țările membre UE.
În octombrie 2024, CEF Digital a lansat 3 apeluri care au ca termen limită data de 13 februarie 2025. Unul dintre acestea dispune de un buget de 90 milioane EUR și vizează „Infrastructura de Comunicații Quantice – Inițiativa EuroQCI (Infrastructura de Comunicații Quantice pentru conexiuni între statele membre, inclusiv OCT-uri)”. Mai multe detalii, aici.
3. Horizon Europe finanțează cercetări esențiale în domenii precum tranzițiile verde și digitală. Programul are un buget total de 95.5 miliarde EUR și sprijină cercetarea și inovarea în AI și robotică, internetul next generation, calculul de înaltă performanță, big data, tehnologii digitale cheie, 6G.
Inițiativele Horizon Europe completează acțiunile programului Digital Europe. Aici găsiți mai multe informații despre toate programele europene care se adresează domeniului digital.
The European High Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU)
EuroHPC JU este o entitate juridică și de finanțare, creată în 2018, care are la bază cooperarea dintre Uniunea Europeană, țări europene, printre care și România, și parteneri privați (European Technology Platform for High Performance Computing, Big Data Value Association și European Quantum Industry Consortium).
Obiectivul organizației este de a dezvolta, implementa, extinde și menține în UE un ecosistem avansat, securizat și hiperconectat de supercomputing, de calcul cuantic, AI, servicii și de infrastructură de date. EuroHPC JU își propune și să extindă utilizarea acestei infrastructuri de supercomputing la un număr cât mai mare de utilizatori privați și să sprijine dezvoltarea competențelor cheie.
În perioada 2021-2027, EuroHPC are un buget de 7 miliarde EUR, proveniți în mare parte din actualul buget pe termen lung al UE și Cadrul financiar multianual (CFM 2021-2027), la care se adaugă contribuțiile statelor partenere și ale partenerilor privați. EuroHPC oferă sprijin financiar pentru achiziții publice sau granturi pentru cercetare.
Cele mai recente apeluri au fost lansate de EuroHPC JU în septembrie 2024, în vederea selectării unor entități din Europa care să găzduiască și să opereze supercomputere optimizate pentru AI, platforme experimentale și fabrici de AI, finanțate prin programul Digital Europe. Inițiativa vizează dezvoltarea unui ecosistem AI puternic, prin infrastructuri dedicate care să sprijine inovația și competitivitatea în UE. Fabricile de AI vor funcționa ca centre complete (one-stop-shops), oferind instrumente esențiale, dezvoltare de competențe și suport pentru startup-uri, IMM-uri și cercetători. Fabricile vor facilita accesul la calcul optimizat pentru AI, necesar pentru antrenarea și dezvoltarea pe scară largă a modelelor AI și aplicațiilor emergente.
Primul apel (EUROHPC-2024-CEI-AI-01 ) li se adresează „entităților gazdă existente ale supercomputerelor EuroHPC” (organizații/instituții care deja dețin și operează deja supercomputere EuroHPC), iar al doilea apel (EUROHPC-2024-CEI-AI-02) se adresează unor noi entități gazdă. Ambele prevăd achiziționarea opțională a unei platforme avansate de supercalcul experimental și înființarea unei fabrici AI, sprijinind astfel accesul la resurse de calcul performante pentru dezvoltarea și testarea aplicațiilor AI.
Apelurile includ mai multe termene intermediare, până la cel final din 31 decembrie 2025. În noiembrie 2024, a fost anunțată primirea a șapte propuneri pentru înființarea de fabrici AI, care vor fi construite în jurul rețelei UE de supercalculatoare HPC (High-Performance Computing). Propunerile au fost depuse de 15 state membre și două state participante asociate, printre care și Finlanda, Luxemburg, Suedia și Italia. Spania a depus o propunere care implică participarea României, Portugaliei și a Turciei. Propunerile sunt în prezent evaluate de un grup independent de experți, selecția finală va fi anunțată în decembrie 2024, lansarea fabricilor AI urmând să fie demarată ulterior.
Rezultatele finanțărilor europene coordonate prin EuroHPC JU
EuroHPC JU a echipat deja Uniunea Europeană cu o infrastructură de supercomputere de clasă mondială, incluzând supercomputere pre-exascale și petascale. Primele 8 supercomputere EuroHPC sunt LUMI (Finlanda), LEONARDO (Italia), Vega (Slovenia), MeluXina (Luxemburg), Discoverer (Bulgaria), Karolina (Cehia), MareNostrum5 (Spania) și Deucalion (Portugalia).
Primul supercomputer european exascale, Jupiter (Germania), și-a lansat primul modul (Jedi) în mai 2024. Jupiter are o putere de calcul de un miliard de miliarde de operațiuni pe secundă și a beneficiat de o cofinanțare de 250 de milioane EUR prin programul Digital Europe.
1,2 miliarde EUR pentru ”Next Generation Cloud Infrastructure and Services”
În decembrie 2023, IPCEI CIS a primit un ajutor de stat în valoare de 1,2 miliarde EUR, acordat de către șapte state membre (Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia și Spania). Proiectul are ca scop „cercetarea, dezvoltarea și prima implementare industrială a tehnologiilor avansate de cloud și edge computing la mai mulți furnizori din Europa”. Finanțarea publică a deblocat 1,4 miliarde EUR în investiții private.
Ca parte a proiectului, 19 companii și 90 de parteneri indirecți, inclusiv IMM-uri, dezvoltă 19 proiecte inovatoare. IPCEI CIS va permite dezvoltarea primului „interoperable and openly accessible European data processing ecosystem, the multi-provider cloud to edge continuum”. Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene, cele 19 companii participante vor dezvolta un software open-source care le va oferi avantaje considerabile: servicii în timp real și cu latență scăzută (milisecunde) prin resurse de calcul distribuite aproape de utilizator.
Totodată, IPCEI CIS va furniza soluții și tehnologii pentru îndeplinirea obiectivelor asumate la nivelul UE prin Digital Decade Strategy 2030: o rată de adoptare a tehnologiilor cloud de 75% în rândul companiilor europene și peste 10.000 de noduri Edge în întreaga Europă.
Investiții publice în România
HUB GOV MAI. Proiectul „HUB-ul de servicii (Centrul de Furnizare Servicii Electronice) la nivelul MAI” constă într-un portal de servicii bazat pe o infrastructură data center și a fost gestionat de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației. HUB MAI a fost cofinanțat de UE din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, Axa Prioritară 2 – Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă.
Proiectul a fost demarat în 2019 și a fost finalizat în decembrie 2023. Potrivit unui comunicat de presă MAI, valoarea totală a acestuia a fost de „106.401.821,85 lei cu TVA, dintre care 89.740.451,26 lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Competitivitate (POC) și cofinanțare proprie de la bugetul de stat, în valoare de 16.661.370,59 lei”.
În februarie 2024, HUB-ul integra deja peste 90 de servicii electronice și avea peste 400.000 de utilizatori înregistrați, generând peste 5 milioane de accesări în ultimele 12 luni. Mai multe informații despre acest proiect în studiul de caz dedicat.
Arhitectura Big Data a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) a fost necesară pentru îmbunătățirea capacităților de raportare internă și de schimb de date cu alte instituții publice și cu mediul de afaceri. ONRC trebuia să își îmbunătățească capacitatea de analiză a volumelor mari de date, atât structurate cât și nestructurate.
Dezvoltarea platformei de big data a ONRC s-a realizat prin proiectul „Îmbunătățirea capacității de prelucrare a datelor și de raportare a Oficiului Național al Registrului Comerțului prin arhitectură și tehnologii de date mari”, care a avut o valoare totală de 31,4 milioane RON. Proiectul a primit cofinanțare prin Fondul European Regional prin Programul Operațional Competitivate 2014-2020, Axa prioritară 2, Acțiunea 2.3.1 și include o componentă importantă de infrastructură data center. Fondurile UE au însumat 26,5 milioane RON, fondurile naționale au reprezentat 4,9 milioane RON. Perioada de implementare a durat 36 de luni și s-a încheiat în ianuarie 2021. Potrivit datelor ONRC, în prezent, 449 de instituții utilizează și accesează informații prin platformă iar 306.322 de utilizatori beneficiază de servicii electronice mai eficiente.
Investiții similare în mediul privat românesc
Chiar dacă investițiile din sectorul privat au un impact mai redus asupra societății, acestea nu sunt de neglijat. Multe companii apelează la fonduri structurale pentru a dezvolta infrastructuri data center pentru furnizarea de servicii cloud.
Cel mai vizibil exemplu este ClusterPower, companie care construiește lângă Craiova (Mischii, județul Dolj) unul dintre cele mai mari centre de date din Europa și cel mai mare din România, cu o capacitate maximă de 200 MW și 4500 racks. Proiectul, care va fi dezvoltat în etape pe o suprafață de 25.427 mp, este rezultatul unei investiții inițiale de 172 milioane lei, dintre care 82 milioane de lei au fost asigurați prin ajutor de stat acordat de Ministerul de Finanțe.
Primul modul al centrului de date de la Mischii, considerat primul data center hyperscale din regiune, a devenit funcțional în martie 2022, proiectul fiind început în iulie 2021. Centrul are o eficientă energetică (PUE) de 1,1, deține certificările Uptime Institute Tier III pentru Design și Tier III Construcție, iar ClusterPower își propune să îl transforme într-un one-stop-shop de infrastructură AI, prin parteneriatul cu liderul mondial Nvidia. Proiectul va fi finalizat în 2025 și va transforma ClusterPower în unul dintre cei mai mari furnizori de servicii Cloud din Europa.
Acesta nu este însă singurul exemplu. Există companii românești care au beneficiat de finanțări de până la 25 de milioane de lei prin fonduri structurale, parțial nerambursabile, pentru arhitecturi complexe care implică și o componentă data center, spre exemplu prin Programul Operațional Competitivitate (POC). Din informațiile vehiculate la DataCenter Forum știm ca au exista mai multe companii care au derulat proiecte de modernizare sau extindere a centrelor de date cu ajutorul fondurilor europene, printre care ADnet Telecom dar și M247 Europe.
Programul „Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare” (PoCIDIF)
Pentru a beneficia de fonduri nerambursabile, companiile au la dispoziție numeroase programe de finanțare europeană destinate digitalizării și creșterii competitivității, care acoperă achizițiile de echipamente IT și aplicații de business. Totuși, aceste investiții implică asigurarea disponibilității și continuității funcționării. Digitalizarea presupune o infrastructură „Always On”, iar proiectele de finanțare nerambursabilă ar trebui să includă componente esențiale de disponibilitate/redundanță, cum ar fi UPS-uri, generatoare electrice, camere profesionale de găzduire a echipamentelor IT, precum și sisteme avansate de climatizare și stingere a incendiilor, pentru protecția pe termen lung a investițiilor.
În acest context, este relevant Programul „Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare” (PoCIDIF), apelul „Sprijin pentru proiecte în domeniul tehnologiilor avansate și crearea de hub-uri de inovare și transfer tehnologic în domenii prioritare”. Apelul a fost deschis în septembrie, va fi închis în decembrie 2024 și pune la dispoziția companiilor românești un buget de 169.250.000 EUR. Cererile de finanţare pot fi depuse doar prin sistemul informatic MySMIS2021/ SMIS2021+.
Activitățile eligibile includ „achiziția de echipamente/tehnologii/utilaje necesare activităților de cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic prevăzute prin proiect” și „lucrări de construire/modernizare/consolidare clădiri și spații destinate acestor activități, pentru a obține rezultatele propuse”, direcții care direcții acoperă crearea unei infrastructuri de tip Data Center. PoCIDIF este cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și dispune de un buget total de 2,2 miliarde de euro.
Merită menționate și posibilitățile de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a proiectelor de High Performance Computing. La nivelul anului 2023, maximul alocării financiare era de 1 milion euro.
Deși s-au înregistrat progrese semnificative în creșterea investițiilor, România încă mai are de recuperat la capitolul sprijinului financiar de stat pentru dezvoltarea industriei centrelor de date, a infrastructurii HPC și a cloud-ului. Un exemplu demn de urmat este cel al Olandei, care în 2023 a alocat 70 de milioane de euro unui consorțiu format din șapte companii și instituții de cercetare olandeze pentru dezvoltarea de centre de date Edge eficiente energetic și modulare. Sperăm că România va fi inspirată și de Spania, care a creat un departament dedicat pentru a elimina birocrația în regiunea Aragon pentru proiectele și investițiile data center și cloud.
