Eficienta în DataCenter. România vs. Europa

Centrele de date din România aveau o pondere de 2.1% din consumul de energie electrică la nivel naţional, situat la circa 42.1 TWh, conform datelor oficiale. Estimarea etse din 2017, dar cu siguranţă consumul a crescut în ultimii ani, prin deschiderea unor noi facilităţi sau extinderea celor existente. Situaţia este şi mai apăsătoare la nivel european. O analiză a Comisiei Europene arată în 2020, centrele de date din Europa vor utiliza 259 TWh de electricitate, adică 1.7% din consumul global.

Traduse în costuri, aceste procente înseamnă, atât în euro cât şi în lei, cifre cu multe zero-uri. În mod curent, factura de energie electrică reprezintă între 10 şi 15% din costurile operaționale ale unui DataCenter, iar prognozele arată că acest cost va creşte. Principalul factor va fi creşterea volumului de date (IDC estimează că vom ajunge la 163 Zettabytes în 2025 faţă de 16.1 Zb în 2016) de  şi implicit a numărului de servere necesare procesării şi stocării acestor date. Prin urmare, chiar dacă în mod curent problemele cauzate de downtime sunt mult mai spinoase pentru managerii IT, pe viitor se va adăuga şi costul cu energia electrică. Mulţi operatori ignoră însă acest aspect şi nu acordă o atenţie prea mare eficienţei energetice.

Care este nivelul de eficientă al Centrelor de date europene

Studiile arată că Centrele de Date din Europa au un indicator mediu de Power Usage efectiveness (PUE) de 1.7, superior ce  e drept celor din US (1.8 valoare medie).   1.7 este o valoare totuşi ridicată, încât costul energiei electrice şi impactul asupra mediului să fie apăsătoare. Se poate mult mai bine, Google spre exemplu a reuşit să atingă un nivel mediu al PUE de 1.12 în cele 15 centre de date pe care le deţine. De asemenea, operatorul britanic 4D Data atestă atingere aunui nivel de 1.14 prin utilizarea sistemelor de răcire adiabatică, iar Telehouse Europe menţionează valori de 1.16. Conform unui raport derulat de Copenhagen Economics, dacă Europa ar atinge un nivel mediu similar celui obţinut de Google, consumul de energie s-ar reduce cu 26 TWh, iar multe milioane de euro ar rămâne în industrie.

În mod curent,există mai multe moduri de analiză a eficienţei în centrele de date: Power Usage efectivness (PUE) Server Usage Effectiveness (SUE) DCiE (Data Center Infrastructure Efficiency). Sub diverse forme, toate însă reflecta raportul dintre energia livrată către centrul de Date şi cea consumată efectiv pentru derularea operaţiunilor de computing. Din tabelul d emai jos vă puteţi face o imagine mai clar asurpa raportului PUE / DCiE, spre exmeplu.

Conform declarațiilor publice ale operatorilor de Data Centere din Romania, pentru din top 10 putem estima un PUE de 1.5. Indicatorul depășește însă 1.8 dacă extindem analiza la top 20.  Cu siguranţă la nivel naţional cifrele sunt mai mari, iar eficienta relativ scăzută. Prin urmare costurile cu energia electrică sunt mari, dar în multe cazuri nu reprezintă încă o povară datorită volumului mic de activitate. Mai mult, în România, numeroşi operatori au şi alte linii de business colaterale, prin urmare ponderea acestui cost în veniturile consolidate este nesemnificativă şi nu au apărut încă semnale de alarmă.

Situaţia nu este specifică pietei locale. Conform unui sondaj realizat de Green Grid în 2016, 43% dintre operatorii centrelor de date din Europa nu aveau definite obiective legate de eficienţa energetică şi nici nu o măsurau. Pe de altă parte, 97% dintre participanţi erau conştienţi că există zone operaţionale unei eficienta energetică putea fi îmbunătăţită. Concluzia studiului, centrele de date consuma mai multă energie decât consideră, iar amprenta de carbon este mai mare. Soluţiile tehnologice penru creşterea eficienţei există, totuşi multe Centre de Date nu fac investiţii în acest sens, deoarece nu văd o amortizare foarte rapidă.

Reglementările cresc presiunea

Dacă nu vor acţiona sub motivaţia reducerii costurilor, operatorii europeni de Centre de Date vor fi obligaţi de legislaţie să adopte unele măsuri de creştere a eficienţei energetice. Europa are obiective ambiţioase în ceea ce priveşte mediul şi energia: reducerea cu 20% până în 2020 a emisiilor de gaze faţă de nivelul din 1990,  atingerea unei ponderi de 20%  a energiei regenerabile, îmbunătăţire a generală cu 20% a eficienţei energetice.

Pentru atingerea acestor obiective, mai multe proiecte sunt deja în derulare (Dolphin – propune o migrare mai dinamică intre serverele fizice şi cele virtuale pentru a reduce consumul de energie, GENiC –  se concentrează pe sistemele de răcire, GreenDataNet- propune un sistem inteligent de management al energiei pentru centrele de date urbane etc.), iar presiunea legislativă se va înăspri în următorii ani.

O altă iniţiativa relevantă este  European Code of Conduct pentru Centre de Date. Programul urmăreşte informarea şi stimularea operatorilor pentru reducerea consumului de energie fără afectarea funcţiilor critice ale unui DataCenter. Programul are două direcţii: Echipamente IT şi Facilitaţi mecanice şi electrice şi se adresează atât operatorilor cât şi producătorilor şi integratorilor. Codul propune 81 de masuri de tip best practices, însă în mod curent, jucătorii relevanţi din piaţă (289 de Centre de Date, dintre care unul singur din România) au implementat între 26 şi 50.

European Code of Conduct pentru Centre de Date oferă şi o serie de premii anuale. Descoperiţi aici https://ec.europa.eu/jrc/en/science-update/2019-eu-code-conduct-data-centres-awards … caştigătorii din 2019)

Viitorul va aduce cu siguranţă creşterea presiunii pe creşterea eficientei energetice la nivelul întregului continent. Operatorii cu viziune încep deja să se pregătească, mai ales că sunt disponibile mai multe tehnologii. Printre cele mai plauzibile măsuri se afla: orientarea către free cooling (atât cu aer cât si cu apă) şi răcire adiabatică (răcirea aerului prin procesul de evaporare a apei), achiziția preponderent de energie verde, utilizarea Inteligenței Artificiale în sistemele de DCIM.

Astfel exista șanse reale pentru reducerea PUE la valori de 1.2 şi chiar 1.15, ceea ce ar genera atât reduceri semnificative de costuri cât şi o amprentă ECO mult mai evidentă la nivelul întregii industrii.