Ajuns la a șaptea ediție, DataCenter Forum a reunit pe 7 mai 2025, la București, aproximativ 700 de participanți și peste 20 de speakeri români și internaționali. Organizat de Tema Energy – liderul pieței locale în proiectarea și construirea centrelor de date – evenimentul a pus în prim-plan provocările și oportunitățile generate de revoluția Inteligenței Artificiale. De la explozia cererii de putere de calcul și a consumului energetic, la investiții masive în energie verde care generează stabilitate energetică, și faptul că Europa se va baza mai mult pe AI suveran și cloud suveran, speakerii au subliniat faptul că suntem la începutul unei schimbări profunde, care va modela economia digitală a următoarelor decenii.

Opening Keynote: Revoluția AI & Europa 4.0. Mihai Manole, Tema Energy: Ajungem rapid la valori fără precedent de putere de calcul și energie, ca urmare a Inteligenței Artificiale

Mihai Manole, Managing Partner al Tema Energy, a deschis ediția din acest an, realizând o radiografie a revoluției AI, comparând dinamica industriei între SUA, Europa și România. Potrivit CEO-ului, în timp ce la nivel global se anunță investiții record în infrastructura necesară pentru Inteligența Artificială – 500 miliarde de dolari în SUA, peste 200 miliarde euro în Uniunea Europeană, 100+ miliarde în China și 50 miliarde în Marea Britanie – România numără în prezent 59 de centre de date și data room-uri, majoritatea mici și medii, cu o rată de neocupare de aproximativ 54%, similară cu marile piețe europene (FLAP).

În ceea ce privește capacitatea energetică, SUA construiește centre de date care vor totaliza peste 4.000 MW, China circa 2.000 MW, iar Europa depășește 1.000 MW – față de un total global de numai 1.000 MW, în urmă cu doar câțiva ani. România, cu o producție energetică internă în care 50% provine din surse regenerabile și cu una dintre cele mai dezvoltate rețele de telecomunicații din Europa de Sud-Est, are potențialul de a atrage investiții internaționale semnificative în acest sector.

„La nivelul Europei de Sud-Est există un număr relevant de centre de date, dar puterile instalate sunt mici. Pe de altă parte, suntem într-un moment foarte prielnic pentru dezvoltarea de centre de date noi și observăm proiecte foarte mari de energie verde susținute de stat ori cu fonduri europene. Au fost anunțate proiecte care totalizează 55 de gigavați în zona eoliană, fotovoltaică, nucleară, reactoare nucleare mici, acestea conferind României un avantaj de stabilitate energetică și de preț competitiv pentru a obține interesul investitorilor internaționali. Ce trebuie să facă România ca să atragă investiții în această nouă paradigmă a centrelor de date și a Inteligenței Artificiale? În primul rând, autoritățile trebuie să creeze un plan de a atrage aceste investiții așa cum a avut și are pentru a atrage companii din zona industrie, producție. Pentru că noua industrie este cea de IT, de AI”, a explicat Mihai Manole.

Keynote: Bine ați venit în epoca AI Factory. Lecții învățate din construirea celor mai mari centre de date din Statele Unite – Wes Cummins, Applied Digital

Invitatul special al acestei ediții a fost Wes Cummins – Fondator și CEO Applied Digital, unul dintre cei mai mari constructori de centre de date de Inteligență Artificială din SUA și care a făcut cu succes trecerea de la centre de date pentru minarea criptomonedelor la „fabrici AI” (AI factories).

„Pentru a înțelege care este nivelul actual de utilizare al tehnologiei trebuie sa ne gândim ca ChatGPT, care a fost lansat în noiembrie 2022, a ajuns in doar cinci zile la un milion de utilizatori. Cel mai rapid în istoria oricărei aplicații. Acum sunt 800 de milioane de utilizatori si aproximativ un miliard de solicitări pe zi. Dacă am compara cu Google, acesta a ajuns in 11 ani la un miliard de interogări pe zi. Vorbim de doi ani si jumătate versus 11 ani. De asemenea, daca ne uitam la capacitatea de calcul necesară pentru ChatGPT, în comparație cu Google vedem aceste cifre: Google folosește între 1.000 și 10.000 de blocuri de calcul pentru fiecare interogare, iar ChatGPT utilizează între 300 de miliarde și 1 trilion de blocuri de calcul. Sunt doar câteva date care subliniază puterea de calcul necesară pentru a rula AI-ul. Această revoluție a Inteligenței Artificiale se va construi pe centre de date, iar această industrie seamănă puțin cu extinderea rețelelor de fibră optică din anii ’90 și începutul anilor 2000 când s-au realizat masiv rețele de fibră pentru ca internetul sa devină realitate”, a afirmat Wes Cummins – Fondator și CEO Applied Digital, printre cei mai mari jucatori in domeniul construcției de centre de date de Inteligență Artificială din SUA.

Potrivit acestuia, provocările industriei din perspectiva eficienței, a capacității și a inovației sunt fără precedent în ultimii 30 de ani.

„Vor fi multe oportunități pentru companiile inovatoare care sunt gata să își asume riscuri mai mari. Când sunt schimbări majore în industrie, așa cum se întâmplă chiar acum, este si momentul în care apar companii noi sau devin mari. Suntem chiar la începutul unei schimbări mari, una cum nu știu dacă vom mai vedea în viața noastră”, a adăugat Cummins.

Panel: Piața centrelor de date din sud-estul Europei, între provocări și oportunități

Primul panel al evenimentului i-a avut în prim-plan pe Florin Popa (Orange Business Director Orange Romania), Ion Paraschiva (Comisar Șef, Șef Serviciu Administrare Sisteme Informatice Poliția Română), Alexandros Bechrakis (Digital Realty Hellas) și Radu Brașoveanu (PPC România).

Ion Paraschiva a prezentat perspectiva Poliției Române, menționând construirea unui centru de date de tip container (ales pentru că este foarte relocabil), realizat împreună cu Tema Energy, care a permis depășirea obstacolelor birocratice și a accelerat procesele operaționale pentru cei peste 45.000 de polițiști care activează în prezent.

Reprezentantul Orange, Florin Popa, a evidențiat dinamica accelerată a pieței locale din ultimele 12-18 luni, marcată de o creștere vizibilă a cererii pentru servicii de colocare și infrastructură ca serviciu (IaaS, PaaS), dar și de interesul tot mai mare pentru edge computing – pe măsură ce companiile caută să fie cât mai aproape de clienții lor. Din perspectiva Orange, provocările locale majore nu vin încă din zona AI, ci rămân în jurul cazurilor de utilizare clasice: segmentul B2B,  soluții de compute pentru aplicații, back-up și infrastructură IT. Ce se conturează tot mai clar la nivel local este presiunea conformării cu reglementările legate de suveranitatea datelor, ceea ce alimentează cererea pentru centre de date locale.

„Consumul crește, iar întrebarea este cât de repede va crește și cum îl putem susține, atât în rețeaua de transport și distribuție, cât și la nivelul întregii societăți. Rămâne de văzut cât de rapid vom reuși să construim aceste centre de date și cum vom putea susține consumul uriaș de putere de calcul. Este esențial să generăm energie cât mai aproape de centrele de date, pentru a nu încărca suplimentar rețeaua de distribuție. Iar pentru toate acestea, cheia este digitalizarea”, a adăugat Radu Brașoveanu (PPC România).

Una dintre concluziile panelului a fost formulată de Alexandros Bechrakis, care a subliniat că piețele din regiune sunt mici și, prin urmare, nu avem nevoie de investiții masive, ci de investiții bine direcționate.

”România, Grecia și alte țări din regiunea noastră se află pe drumul către valul trei al dezvoltării.
Vom vedea în următorii câțiva ani centre noi construite. Nu cred că se va întâmpla anul viitor, dar în următorii ani, cu siguranță. La Digital Realty pot spune că aproape am dublat planul de investiții, la aproape 8 miliarde de dolari, în special în piețele din SUA, dar și în regiunea FLAP, precum și în Grecia, România, Spania și Israel. Căutăm mereu piețe noi, iar toate locațiile noastre din Europa folosesc 100% energie verde, ” a mai adăgat Alexandros Bechrakis.

Flash-chat: Tendințe care modelează Centrele de Date ale viitorului, de la eficiență energetică la Edge Computing

Lista speakerilor internaționali a fost completată de Mark Acton, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți independenți din industrie – implicat în conturarea mai multor standarde din domeniu și membru în comitetul Comisiei Europene responsabil pentru realizarea EU Datacenter Code of Conduct (principala reglementare pe eficiența energetică).

În primul Flash-chat al ediției din acest an, specialistul a subliniat faptul că centrele de date consumă cantități mari de energie iar responsabilitatea față de mediu devine tot mai mare. Potrivit lui, Inteligența artificială (AI) nu înlocuiește complet infrastructura existentă, ci o completează, motiv pentru care modul în care construim centrele de date se transformă.

„Nu aș spune că este un război rece, dar cu siguranță este o cursă a înarmărilor. Jensen Huang, CEO al Nvidia, a fost întrebat săptămâna trecută dacă China este în urmă în privința Inteligenței Artificiale, iar el a zis că nu, mai exact este chiar foarte aproape de SUA. Este evident că trebuie să rămânem în față, să menținem ritmul schimbării. Este o cursă a înarmării tehnologice și cred că instabilitatea geopolitică cu care ne confruntăm în acest moment face ca toată lumea să își îndrepte atenția un pic mai mult asupra propriei regiuni. Țările europene, cred că, într-o anumită măsură, vor colabora mai mult din cauza situației geopolitice. Cred că Europa se va baza mai mult pe AI suveran, cloud suveran (n.a propriile tehnologii AI, propriul cloud), cu siguranță, pe suveranitatea datelor.” – a precizat Mark Acton, în contextul investițiilor globale în AI anunțate recent.

În plus, accentul se mută de la simpla reducere a indicelui PUE (Power Usage Effectiveness) către eficientizarea sarcinii IT (IT load), care este adevăratul consumator de energie în centrele de date. Mark Acton a vorbit și despre nevoia de conștientizare publică. Există o percepție negativă în media față de centrele de date, cauzată în mare parte de lipsa înțelegerii asupra nivelului real de dependență de tehnologie a populației. Este necesar ca utilizatorii să devină mai conștienți de impactul alegerilor lor digitale asupra infrastructurii și consumului energetic.

În privința reglementării, expertul a comparat industria data center cu cea a suflării sticlei (unde, similar, „avem nevoie de multă energie, nu știm cum e folosită”), care a avut nevoie de 15 ani pentru a fi reglementată corespunzător. Uniunea Europeană se află deci abia la începutul procesului de reglementare a industriei centrelor de date.

Mark Acton a subliniat și că piețele consacrate precum FLAP-D (Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris, Dublin) întâmpină dificultăți în obținerea energiei necesare, motiv pentru care atenția se îndreaptă către piețele emergente. România are oportunitatea de a-și face loc pe această hartă, având atuurile unui mix energetic favorabil, mult potențial din surse regenerabile, conectivitate bună și perspective de sprijin guvernamental. Exemple inspiraționale pot fi găsite în orașe precum Creta, Marsilia sau Lisabona.

Acton a introdus și conceptul de „stranded energy” – energie produsă în exces de centrale, dar care nu poate fi utilizată din motive diverse, inclusiv din cauza lipsei de infrastructură adecvată pentru distribuție. Potrivit lui Acton, actualizarea rețelelor energetice europene ar putea dura până la 20 de ani. Nu în ultimul rând, tehnologia SMR (Small Modular Reactors) este văzută ca un potențial sprijin pentru alimentarea cu energie a centrelor de date, însă obstacolul major este reticența publicului față de tehnologia nucleară și cadrul legislativ insuficient conturat în jurul acesteia.

Panel – Asigurarea conformității în piața DataCenter: o revizuire a regulamentelor și standardelor UE

Iolanda Saviuc – Scientific Officer în cadrul Joint Research Center (JRC, Comisia Europeană), Vanessa Moffat – reprezentantă a Data Centre Alliance (DCA), cea mai mare asociație independentă dedicată industriei centrelor de date, Nicola Hayes – Chief Marketing Officer la Platform Markets Group și Mark Acton au discutat despre noile reglementări europene, inclusiv standardul EN50600 și Delegated Regulation (EU) 2024, a căror adoptare este în continuare greoaie.

În acest context, specialiștii au remarcat îngrijorarea investitorilor privind complexitatea noilor cerințe, însă au subliniat că acest moment trebuie privit drept oportunitate pentru operatorii de centre de date. Prin raportarea datelor, implicare activă și colaborare cu autoritățile europene, aceștia pot contribui direct la conturarea reglementărilor viitoare.

Pe tema noilor cerințe de raportare a incidentelor și al Directivei NIS 2, specialiștii atrag atenția asupra unei provocări majore: sectorul data center s-a obișnuit, de-a lungul timpului, să ascundă incidentele de securitate. Această lipsă de transparență afectează nu doar încrederea, ci și capacitatea industriei de a învăța din greșeli și de a se proteja eficient.

Iolanda Saviuc și Vanessa Moffat au vorbit despre existența grupurilor de stakeholderi la nivelul structurilor Uniunii Europene și i-au încurajat pe operatorii de centre de date să se implice în discuții, să provoace reglementatorii atunci când identifică propuneri nerealiste sau erori, pentru a asigura politici echilibrate și adaptate realității din teren. În plus, au subliniat importanța raportării datelor de către operatori, deoarece aceste informații contribuie la înțelegerea peisajului european al centrelor de date.

În completare, Mark Acton a subliniat că, în acest moment, Uniunea Europeană nu aplică măsuri punitive – scopul actual este introducere și promovarea bunelor practici.

Flash-chat: Direct Liquid Cooling, viitorul răcirii centrelor de date

Philipp Guth, CTO în cadrul Rittal, a vorbit despre modul în care compania germană răspunde provocărilor de răcire impuse de AI. Potrivit acestuia, două tendințe majore transformă infrastructura centrelor de date: pe de o parte, explozia modelelor de limbaj de tip LLM (precum ChatGPT), iar pe de altă parte, progresul accelerat în producția de cipuri. Noile GPU-uri optimizate pentru AI sunt extrem de performante, dar și „power-hungry” – consumă multă energie, care se transformă aproape integral în căldură. În acest context, soluțiile de tip Liquid Cooling devin tehnologii necesare și obligatorii. Centrele de date au nevoie de soluții de răcire fiabile, scalabile, capabile să susțină sarcinile ridicate generate de AI.

În cadrul expoziției care a completat conferințele DataCenter Forum 2025, Rittal a prezentat publicului din România o soluție inovatoare de răcire. Potrivit lui Philipp Guth, aceasta poate furniza 1 MW de capacitate de răcire cu o amprentă la sol echivalentă unui rack standard. În plus, soluția este gândită pentru a fi ușor de instalat atât în zona albă, cât și în zona gri a centrelor de date, are scalabilitate ridicată și redundanță integrată, fiind ideală pentru infrastructuri AI-ready.

Pe măsură ce cererea pentru clustere AI crește, crește și densitatea termică a echipamentelor, iar modularitatea și precizia sistemelor de răcire devin esențiale. Tehnologii precum Direct-to-Chip Cooling, care răcesc direct la sursa de generare a căldurii – cipul – oferă o eficiență termică superioară și reduc risipa energetică, a fost una dintre concluziile lui Philipp Guth.

Panel – The tech show must go on: Tehnologii de ultimă oră care alimentează industria centrelor de date

Panelul dedicat tehnologiilor de ultimă generație în centrele de date a fost realizat cu participarea Flavia Chitanovici (Country sales manager Energy Systems & Motive Power EnerSys Romania), Matteo Faccio (Chief Technology Officer presso HiRef S.p.A.), George Dritsanos (Secure Power VP CEE, Schneider Electric), Igor Grdic (Regional Director Central Europe, Vertiv), Laurent Orvoën (Development and Innovation Sales Manager, Eneria) și Ramki Balasubramanian (International Sales – Technical, nVent).

Flavia Chitanovici a sintetizat principalele provocări cu care se confruntă infrastructurile critice în prezent: presiunea asupra rețelei electrice, nevoia de disponibilitate constantă (uptime), obiectivele de sustenabilitate – și, peste toate, impactul generat de creșterea explozivă a cererii de putere odată cu evoluția AI.

„Cererea de energie crește atât de repede încât depășește capacitatea multor infrastructuri de a face față. În 2024, centrele de date din întreaga lume au consumat aproximativ 415 TWh, ceea ce reprezintă 1,5% din consumul global de energie. Iar această cifră continuă să crească anual cu până la 12%”, a subliniat Flavia Chitanovici.

În acest context, se conturează tot mai clar o schimbare de paradigmă: de la simple soluții de back-up la soluții inteligente de management energetic, capabile să susțină sustenabilitatea și reziliența pe termen lung.

La rândul său, George Dritsanos, a vorbit despre angajamentul Schneider Electric față de sustenabilitate și despre proiectele concrete din acest domeniu. Compania propune o abordare de tip microgrid și oferă un portofoliu divers de echipamente care pot fi integrate în centrele de date. Acesta include soluții software avansate și tehnologii precum stocarea energiei solare, toate gândite să funcționeze integrat. Prin aceste soluții, centrele de date pot deveni mai sustenabile, mai eficiente energetic și mai bine adaptate cerințelor viitorului.

Igor Grdić a prezentat perspectiva Vertiv. Specialistul a precizat că fabricile de AI și centrele de date care operează cu GPU-uri, în special cele din seria Blackwell, reprezintă o provocare nouă pentru industrie. Vertiv observă o accentuare a consumului de energie corelată cu intensificarea traficului de date și a worload-urilor ai. În centrele de date cloud tradiționale, activitatea este relativ liniară. În schimb, pe un server AI, apar fluctuații bruște care se modifică la nivel de milisecundă. Astfel, într-un site de 100 MW, aceste variații rapide pot duce cu ușurință la creșteri sau scăderi de până la 20 MW. Produsele Vertiv sunt concepute pentru a răspunde acestor provocări.

Flash-chat: Vodafone Managed Services pentru stocarea și gestionarea datelor

Dinu Dragomir, Director Vodafone Business în cadrul Vodafone România, a vorbit despre angajamentul companiei de a sprijini mediul de afaceri – de la antreprenori și companii mici până la instituții publice – în depășirea provocărilor actuale. Începând cu 2024, Vodafone a devenit furnizor de soluții cloud, oferind propria platformă de Virtual Private Server (cloud public) și un Virtual Data Center, adică un cloud privat găzduit în centrele de date operate de Vodafone. Totodată, reprezentantul Vodafone a amintit finalizarea implementării primului cloud guvernamental din România și a vorbit despre programul de internship al companiei, care le oferă tinerilor oportunitatea de a lucra în mai multe departamente, fiind ulterior sprijiniți să își continue dezvoltarea profesională în cadrul organizației.

Panel – Rolul inteligenței artificiale în tehnologie: Cum transformă AI modul în care lucrăm și trăim

Ultimul panel al ediției i-a avut ca invitați pe Gabriel Pavel (Regional Director, Fsas Technologies), Mihai Logofătu (Cofondator & CEO Bittnet Group), Tudor Cosăceanu (vicepreședinte regional pentru România și Republica Moldova al UiPath) și  Bogdan Tudor (fondator  StarTech Team și CEO Class IT Group).

Potrivit lui Gabriel Pavel, Fsas Technologies mizează pe utilizarea AI pentru eficientizarea proceselor, și va lansa în 2026 un procesor care își propune să ruleze task-uri de AI într-un mod mai eficient din perspectiva consumului energetic, un produs care are potențialul de a ajuta întreaga industrie.

Bogdan Tudor a precizat că, de opt ani, organizația sa reușește să rezolve aproximativ 80% dintre cererile de suport IT ale utilizatorilor și aproape 90% dintre incidentele tehnologice, cu ajutorul inteligenței artificiale. Soluția folosește roboți software care înțeleg ce se întâmplă, ce solicită un utilizator sau ce problemă a apărut, și trimit automat comenzile necesare pentru a remedia situația.

Mihai Logofătu a vorbit despre modul în care Bittnet integrează AI în procese, de la relația cu angajații, până la relația cu investitorii. Potrivit lui, „impactul este aici, este un proces de transformare ireversibil, pe care trebuie să îl privim în ansamblul lui”.

Tudor Cosăceanu a prezentat câteva exemple de soluții dezvoltate pe platforma UiPath. Una dintre acestea este „Document Understanding”, care permite înțelegerea și procesarea documentelor cu ajutorul inteligenței artificiale. Această tehnologie poate fi utilă inclusiv pentru interpretarea scrisului de mână al medicilor.

Evenimentul a inclus și un moment de inspirație susținut de Virgil Stănescu, fost jucător de baschet, căpitan al echipei naționale și de cinci ori desemnat cel mai bun jucător din România, cu o experiență de peste 20 de ani în sportul de performanță. Acesta a vorbit despre cum putem măsura succesul și performanța, atât în sport, cât și în tehnologie. Sportivul a povestit un moment dintr-un podcast în care celebrul șahist Garry Kasparov i-a mărturisit că „munca este talent.” Potrivit lui Stănescu, muncim și ne antrenăm 90% din timp pentru a performa 10% din timp, importantă fiind pasiunea pentru cei 10%.

Ca în fiecare an, DataCenter Forum 2025 s-a încheiat cu ceremonia de premiere a celor mai remarcabile contribuții din industria centrelor de date din România și din regiune. Iată câștigătorii acestei ediții:

• Cloud Services Provider of the Year: Vodafone România – premiul a fost ridicat de Dinu Dragomir
• Hyperscale Regional Development of the Year: Digital Realty – reprezentată de Alexandros Bechrakis
• Digitalization of the Year – Public Institutions: Direcția Generală de Protecție Internă, MAI – premiul a fost ridicat de Florin Vizireanu
• AI Infrastructure Solutions for Data Centers: Rittal – premiul a fost ridicat de Marius Totolici
• Press Contribution of the Year: Ziarul Financiar – reprezentat de Cristian Hostiuc

Concluzie

DataCenter Forum 2025 a evidențiat transformările rapide din industria centrelor de date, aflată sub presiunea revoluției inteligenței artificiale, a nevoii tot mai mari de putere de procesare și a cerințelor legate de sustenabilitate. Creșterea utilizării clusterelor GPU și apariția AI factories au adus provocări legate de răcire, consum energetic și stabilitatea infrastructurii, iar răspunsul industriei vine prin soluții concrete: sisteme de liquid cooling direct-to-chip, echipamente modulare cu densitate ridicată, microgrid-uri și aplicații AI pentru automatizarea operațiunilor. Aceste tehnologii transformă centrele de date în infrastructuri mai eficiente, mai inteligente și mai sustenabile, cu un impact vizibil asupra digitalizării mediului privat și public.

Sectorul IT&C consumă tot mai multă energie, iar centrele de date vor ajunge să reprezinte 3,2% din cererea totală de electricitate a UE până în 2030, cu 28% mai mult decât în 2018, potrivit datelor citate de Comisia Europeană. Pentru a se adapta acestei noi realități, Comisia a adoptat în martie 2024, Regulamentul Delegat nr. 2024/1364 privind prima etapă a instituirii unui sistem comun al Uniunii de evaluare a centrelor de date. Acesta pune în aplicare Directiva privind eficiența energetică (DEE) nr. 2023/1791, și totodată pune bazele pentru evaluarea comparativă a sustenabilității centrelor de date în Uniunea Europeană, fondată pe o metodologie comună de măsurare și de calcul.

Regulamentul Delegat detaliază indicatorii-cheie de performanță energetică („KPI”) pe care operatorii de centre de date cu o cerere de energie pentru IT&C de cel puțin 500 KW trebuie să îi raporteze către „baza de date europeană privind centrele de date”. Tot aici aflăm și modul de calcul al acestora, modul de raportare și măsura în care aceste informații vor fi făcute publice.

Ce înseamnă asta pentru operatorii de centre de date? În acest articol, am încercat să oferim câteva răspunsuri la întrebările acestora.

Cine trebuie să raporteze?

Așa cum am amintit deja, Regulamentul Delegat li se adresează operatorilor de centre de date cu o cerere instalată de energie în tehnologia informației de cel puțin 500 kW. Aceștia trebuie să raporteze către baza de date europeană informațiile și indicatorii-cheie de performanță (KPI) prevăzuți în Anexele la actul delegat, pentru fiecare centru de date pe care îl operează. Regulamentul definește și tipurile de centre de date cărora li se aplică aceste cerințe:

• „Centru de date intern”: centru de date exploatat de organizație și al cărui unic scop este de a furniza și de a gestiona cerințele ITC proprii
• „Centru de date în regim de colocare”: centru de date în care unul sau mai mulți clienți instalează și gestionează propria rețea sau propriile rețele, servere și echipamente și servicii de stocare;
• „Centru de date în regim de găzduire multiplă”: centru de date în care unul sau mai mulți clienți beneficiază de acces la rețea sau rețele, servere și echipamente de stocare pe care își exploatează propriile servicii și aplicații și în care atât echipamentele informatice, cât și infrastructura de suport ale clădirii sunt furnizate ca serviciu de către operatorul centrului de date.

Un aspect important este catalogarea centrelor de date, în funcție de puterea IT instalată

• foarte mici: 100-500 kW;
• mici: 500-1 000 kW;
• medii: 1-2 MW;
• mari: 2-10 MW;
• foarte mari: > 10 MW.

Ce raportează operatorii de centre de date?

Indicatorii cheie de performanță care trebuie raportați către baza de date europeană sunt enumerați în Anexele I și II ale Actului Delegat.

Anexa I

Pe de o parte, avem informații privind centrul de date raportor:

• Denumirea centrului de date: denumirea utilizată pentru identificarea și descrierea centrului de date)
• Proprietarul și operatorul centrului de date, inclusiv numele și datele de contact ale proprietarului și ale operatorului
• Locul centrului de date: codul unității administrative locale (codul UAL) al locului centrului de date
• Tipul centrului de date: corespunde operațiunii principale a centrului de date (vezi mai sus)
• Anul și luna intrării în funcțiune: anul calendaristic și luna în care centrul de date raportor a început să furnizeze servicii de tehnologia informației

În al doilea rând, informații privind operațiunea centrului de date raportor:

• Nivelul redundanței infrastructurii electrice la nivel de înaltă tensiune/la nivel de joasă tensiune (linie)/la nivel de rack
• Nivelul redundanței infrastructurii de răcire la nivel de încăpere/la nivel de rack

Indicatorii de performanță și sustenabilitate vizați

Anexa II listează  indicatorii-cheie de performanță care trebuie monitorizați, colectați și comunicați bazei de date europene, dar și metodologiile de măsurare.   Indicatorii privind energia și sustenabilitatea unui centru de date includ parametri esențiali precum necesarul de putere instalată pentru tehnologia informației, consumul total de energie și capacitatea medie a bateriei. De asemenea, sunt monitorizate aportul total de apă și reutilizarea căldurii reziduale, alături de temperatura aerului de admisie pentru echipamentele IT. Un alt aspect important este utilizarea agenților frigorifici în sistemele de răcire și climatizare, precum și gradul de utilizare a energiei regenerabile din diverse surse, fie prin garanții de origine, contracte de achiziție sau producție locală.

În ceea ce privește capacitatea TIC, se analizează performanța serverelor și a echipamentelor de stocare. Traficul de date este evaluat prin lărgimea de bandă a traficului de intrare și ieșire, precum și volumul total de date procesate. Acești indicatori oferă o imagine de ansamblu asupra eficienței operaționale și sustenabilității centrelor de date, facilitând optimizarea consumului de resurse și reducerea impactului asupra mediului.

Anexa III stabilește indicatorii de sustenabilitate care trebuie calculați pentru fiecare centru de date, bazându-se pe informațiile și indicatorii de performanță din anexele precedente, alături de metodologiile de calcul specifice. Acești indicatori oferă o imagine clară asupra eficienței energetice, utilizării apei și integrării surselor regenerabile în operarea centrelor de date.

Printre indicatorii cheie se numără eficacitatea utilizării energiei electrice (PUE), care se determină prin raportul dintre consumul total de energie și energia utilizată de echipamentele IT. De asemenea, eficacitatea utilizării apei (WUE) este calculată pe baza aportului total de apă și a consumului energetic al echipamentelor IT. Factorul de reutilizare a energiei (ERF) reflectă câtă energie reziduală este reutilizată, iar factorul de energie regenerabilă (REF) indică ponderea energiei provenite din surse regenerabile în consumul total al centrului de date. Acești indicatori sunt esențiali pentru evaluarea și îmbunătățirea sustenabilității infrastructurii IT.

Cum se raportează. Termene

Regulamentul impune raportarea către o baza de date europeană folosind un sistem național de raportare pe care fiecare stat membru are obligația de a-l implementa. Informațiile și indicatorii-cheie de performanță de raportat trebuie să acopere anul calendaristic anterior celui în care se face raportarea. Dacă un centru de date a fost funcțional mai puțin de un an, operatorul va raporta doar pentru respectiva perioadă de funcționare. Din păcate, doar câteva dintre statele membre care au transpus DEE în legislația națională au instituit și un sistem național de raportare – printre acestea se numără Germania și Austria.

Accesați acest link  pentru a citi întregul text al Regulamentului Delegat (UE) 2024/1364.

Regulamentul Delegat nu este singura reglementare pe teme de sustenabilitate care vizează industria data center. De exemplu, Corporate Sustainability Reporting Directive  (CSRD)  impune organizațiilor să raporteze inițiative ESG (Environmental, Social and Governance), inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră ale terților. Asta înseamnă că centrele de date ar putea fi obligate să raporteze propriile emisii și să furnizeze clienților detalii despre amprenta lor de carbon. Pe de altă parte, Taxonomy Climate Delegated Act  stabilește criterii pentru evaluarea activităților economice care contribuie la obiectivele climatice ale Uniunii Europene.

Uniunea Europeană și-a propus să atingă neutralitatea climatică până în 2050, iar centrele de date sunt tot mai vizate de cerințele de sustenabilitate. Anticipăm că aceste reglementări vor permite industriei data center să valorifice sustenabilitatea ca avantaj strategic și un motor pentru inovație.

Întreaga lume pare cuprinsă de febra AI. În timp ce SUA și China se confruntă într-un veritabil „război al cipurilor”, inițiativele și investițiile de miliarde curg, fiecare stat dorind o felie din vastul potențial al Inteligenței Artificiale. Recent, Donald Trump a anunțat proiectul Stargate, prin care SUA va construi infrastructură AI în valoare de până la 500 de miliarde de dolari. De cealaltă parte, China a anunțat un fond de investiții de 8,2 miliarde de dolari, creat printr-un parteneriat public-privat, care se adaugă fondului de 13,8 miliarde lansat anul trecut.

În februarie 2025, Europa răspunde în forță. În cadrul „Artificial Intelligence Action Summit”, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat InvestAI, inițiativă prin care Uniunea Europeană va mobiliza 200 de miliarde de euro pentru investiții în AI, inclusiv un fond de 20 de miliarde destinat dezvoltării de gigafabrici (gigafactories), și construirea a 12 hub-uri AI de ultimă generație.

România a intrat timid în această cursă, lansând în 2024 strategia națională în domeniul AI. Tot anul trecut, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a anunțat construirea primului centru de cercetare în Inteligență Artificială din România, printr-o investiție de peste 105 milioane RON. Totuși, unele state, precum Marea Britanie, înțeleg miza reală a impactului AI în evoluției umanității și se mobilizează exemplar. UK a făcut, în ianuarie 2025, un pas decisiv în cursa globală pentru Inteligența Artificială prin lansarea strategiei naționale „AI Opportunities Action Plan”. Ce poate învăța România din exemplul Marii Britanii?

Ce este „UK AI Opportunities Action Plan 2025”?

Strategia preia integral cele 50 de recomandări formulate de Matt Clifford CBE (antreprenor tech și președintele Advanced Research and Invention Agency din UK – AIRR), și pune accent pe dezvoltarea infrastructurii, reglementări flexibile și accelerarea creșterii economice. Cu un angajament de 16,6 miliarde EUR din partea sectorului privat și perspectiva a peste 13.000 de noi locuri de muncă, acest plan nu doar impulsionează inovația, ci și consolidează poziția Regatului Unit ca centru strategic pentru AI. Toate acestea vin în completarea investiției de 29,7 miliarde EUR deja anunțate în octombrie 2024, în cadrul International Investment Summit.

În partea introductivă a „Planului” , aflăm că, deși Marea Britanie este a treia cea mai mare piață de AI la nivel global și găzduiește un număr impresionant de talente și companii de vârf precum Google DeepMind, ARM și Wayve, o nouă strategie este necesară. Motivul? UK riscă să piardă teren în fața progreselor rapide în domeniul AI ale SUA și China. Totodată, „Riscurile de a nu investi suficient [în AI]și de a nu fi pregătiți par a fi mult mai mari decât riscurile de a face invers”, aflăm din document. „AI Opportunities Action Plan” se împarte în trei secțiuni, fiecare corespunzând unui angajament al Guvernului. În continuare, am făcut o sinteză a măsurilor concrete pe care le va lua Marea Britanie în următoarea perioadă.

1. Investiții în fundația AI

Marea Britanie are nevoie de infrastructură de calcul și de date de clasă mondială, acces la talente și reglementare. Drept urmare, guvernul își propune să asigure accesul la un număr suficient de centre de date și putere de calcul, pentru a sprijini inovația și a stimula dezvoltarea industriilor viitoare. Pentru a atinge acest scop, va investi în putere de calcul Sovereign AI (deținută de sectorul public sau alocată acestuia) pentru a răspunde rapid la priorități naționale, cum ar fi cercetarea de AI și susținerea serviciilor critice. În paralel, va promova puterea de calcul internă („domestic computing”, capacități deținute și operate de companii private), care va genera locuri de muncă și afaceri bazate pe AI. De asemenea, va dezvolta parteneriate internaționale pentru a accesa resurse complementare („international compute”) și pentru a sprijini cercetarea comună în domeniul AI.

În practică, Marea Britanie va dezvolta, în următoarele șase luni, un plan pe termen lung pentru nevoile de infrastructură AI ale țării, susținut de un angajament de investiții pe 10 ani. Alte măsuri includ următoarele:

• Capacitatea AIRR va fi extinsă de cel puțin 20 de ori până în 2030, începând cu următoarele șase luni.
• Vor fi alocate strategic resurse de calcul suveran, prin numirea unor „directori de program AIRR” cu autonomie extinsă, care se vor concentra pe misiuni specifice.
• Vor fi create „Zone de creștere AI”(AI Growth Zones, AIGZ) pentru a facilita construcția rapidă a centrelor de date AI.
• Vor fi stabilite parteneriate internaționale pentru a crește tipurile de capabilități de calcul disponibile cercetătorilor și pentru a stimula colaborările în cercetarea de AI.
• Pentru că dezvoltatorii au nevoie de acces la date de calitate, UK va debloca responsabil atât seturi de date publice, cât și private. În acest sens, va fi creată o Bibliotecă Națională de Date (National Data Library, NDL), care va identifica seturi de date cu cel mare potențial economic și social. NDL va crea și bune practici pentru publicarea sigură a seturilor de date care pot fi folosite pentru antrenarea AI.
• O reglementare ineficientă ar putea împiedica adoptarea AI în sectoare cheie. Autoritățile de reglementare vor fi obligate să publice anual rapoarte privind modul în care au susținut inovația și creșterea bazată pe AI în domeniile lor.

În plus, Marea Britanie își propune să formeze, să păstreze și să atragă următoarea generație de oameni de știință și antreprenori de AI. Pe termen scurt, aceasta înseamnă formarea a „zeci de mii de profesioniști în AI până în 2030”, inclusiv prin „rute alternative” precum stagii și programe de formare profesională conduse de angajatori. UK își propune și să ia exemplu de la Singapore, care a creat o platformă națională online pentru dezvoltarea de abilități AI, și de la Coreea de Sud, care a integrat alfabetizarea digitală și AI în sistemul educațional.

2. Accelerarea adoptării AI în întreaga economie

Marea Britanie plănuiește să transforme AI într-un element central al modului în care gândim livrarea serviciilor și productivitatea. Totodată, guvernul se va concentra pe rolul său de principal utilizator și client al serviciilor/produselor AI, pentru a susține adoptarea noilor tehnologii în sectorul privat. Pentru a îndeplini aceste obiective, UK va adopta o abordare flexibilă, de tipul „SCAN → PILOT → SCALE”.

• SCAN prespune că guvernul va urmări constant evoluția tehnologiilor de AI și va învăța despre noi utilizări ale acestora, pentru a le integra eficient în proiectele sale. În practică, aceasta înseamnă numirea unui specialist în AI pentru fiecare misiune, crearea unei echipe guvernamentale care analizează piața, și colaborarea cu furnizorii de AI pentru a înțelege și a influența dezvoltarea viitoarelor tehnologii.
• PILOT se referă la dezvoltarea rapidă de prototipuri, dar și achiziții publice rapide pentru lansarea de proiecte-pilot în domenii cu impact ridicat. Cum? Prin crearea unui cadru de bune practici consistent, care evoluează în timp, pentru dezvoltarea și achiziționarea de tehnologii de AI, prototipare și testare rapidă pentru proiecte cheie. Totodată, printr-un mediu de experimentare eficient, cu acces rapid la seturi de date, modele de limbaj și resurse de calcul, și un proces de achiziție AI rapid, pe etape, care facilitează finanțarea rapidă a proiectelor pilot și reduce birocratia pe măsură ce investițiile cresc.
• SCALE se concentrează pe extinderea și aplicarea soluțiilor AI de succes în diverse domenii, astfel încât acestea să ajute cetățenii și să îmbunătățească productivitatea și eficiența. Pentru a face acest lucru, guvernul va sprijini proiectele pilot care au avut succes, le va finanța și le va extinde la nivel național. Acest proces implică și licitații naționale pentru AI, care să permită adopția rapidă în diferite sectoare.

3. „Position the UK to be an AI maker, not an AI taker” – Marea Britanie își propune să fie creator de AI, nu un simplu utilizator care preia tehnologia

Până în 2029, guvernul Marii Britanii estimează că AI va deveni un factor dominant în performanța economică și securitatea națională, de aceea va sprijini cercetarea și dezvoltarea capabilităților AI de frontieră, inclusiv în domenii emergente precum AI pentru știință, robotică și Embodied AI. În acest context, va fi creat UK Sovereign AI, un laborator de cercetare susținut de guvern, care va colabora cu sectorul privat pentru a maximiza beneficiile economice. UK Sovereign AI va investi direct în companii, va crea Zone de creștere AI și va încheia parteneriate internaționale. De asemenea, va asigura acces responsabil la cele mai valoroase seturi de date și cercetări din țară, va sprijini organizațiile de AI britanice în proiecte naționale prioritare și va atrage talente externe, inclusiv prin recrutarea de fondatori sau directori executivi promițători. În plus, va facilita colaborarea profundă cu comunitatea de securitate națională.

Vă invităm că consultați textul integral al UK AI Opportunities Action Plan.

Ce putem învăța din exemplul Marii Britanii?

UK AI Opportunities Action Plan oferă un exemplu remarcabil de strategie avansată în domeniul AI, similar cu cele existente în țări precum Germania,  și Franța. Însă spre deosebire de acestea, Marea Britanie pune un accent mai mare pe detaliile practice de implementare a politicii naționale de AI. România pare să fi căzut în aceeași capcană: începând cu 2024, și țara noastră are o strategie națională în domeniul AI, dar încă nu are un plan clar de implementare.

În acest context, observăm câteva direcții din care putem învăța. Țările cu strategii avansate de AI investesc masiv în cercetare, dezvoltare și implementarea tehnologiilor de Inteligență Artificială, stabilind politici clare pentru integrarea lor în domenii esențiale precum educația, sănătatea, industria și securitatea națională. Aceste strategii promovează parteneriate puternice între sectorul public și privat (inclusiv pe plan internațional), atrag talente și resurse, și creează un cadru legal care sprijină inovația. În plus, o astfel de abordare presupune investiții consistente în infrastructura digitală și în gestionarea datelor, facilitând accesul la tehnologiile de vârf și maximizând impactul economic și social al AI.

Deși nu putem egala Marea Britanie în ceea ce privește investițiile în AI, pentru că depindem într-o mare măsură de fonduri europene (precum PNRR, Digital Europe și Horizon Europe), România își poate valorifica punctele forte. Acestea includ școala de matematică-informatică cu tradiție, care a pregătit sute de mii de experți ce activează la cele mai mari companii tehnologice internaționale, dar și infrastructura de Internet de mare viteză, esențială pentru dezvoltarea industriei IT. La acestea se adaugă costurile mai mici ale forței de muncă și ale energiei comparativ cu alte state europene, rețea energetică stabilă și potențialul mare în industria energiei verzi.

Cu fiecare zi, dependența noastră de accesul instantaneu la date crește – fie că este vorba de muncă, comerț, cercetare sau divertisment – iar odată cu aceasta, provocările legate de asigurarea sustenabilității și fiabilității centrelor de date devin tot mai complexe. Explozia utilizării Inteligenței Artificiale (AI) adaugă o presiune suplimentară acestui ecosistem deja dinamic. Totuși, odată cu aceste provocări, apar și soluții inovatoare, unele dintre ele având ca motor chiar tehnologiile de AI. Vă invităm să citiți în continuare principalele coordonate cu care se vor confrunta operatorii de centre de date în 2025.

Creșterea constantă a consumului de energie în centrele de date

În 2023, consumul global de energie primară a atins 620 EJ (172.000 TWh), depinzând de sursele convenționale: petrol, cărbune și gaze naturale, care au reprezentat împreună 81% din total, potrivit celui mai recent studiu Energy Institute, „Statistical Review of World Energy 2024”, Energia regenerabilă a contribuit cu doar 15%, iar energia nucleară cu 4%, ceea ce înseamnă că ne așteaptă o tranziție lungă către energia verde. Electricitatea, energie secundară (derivată din surse primare), a înregistrat un consum record de 108 EJ (30.000 TWh), cu o creștere susținută a cererii pe fondul electrificării globale, estimată să accelereze cu 3-4% în 2025, comparativ cu 2024.

În acest context, și centrele de date au devenit consumatori importanți de electricitate, utilizând 460 TWh încă din 2022, echivalentul a 2% din cererea globală, iar estimările indică depășirea pragului de 1.000 TWh până în 2026. Datele la nivel de UE confirmă o creștere estimativă de până la 200% în perioada 2020-2030. Să dăm un exemplu concret: în 2023, Microsoft și Google au consumat împreună 49 TWh, potrivit analizei expertului Michael Thomas, bazată pe datele oficiale ale SUA. Pentru comparație, România a avut un consum de 53 TWh în 2023, conform datelor Transelectrica.

Provocări legate de fiabilitatea rețelelor electrice

Totodată, îngrijorările privind fiabilitatea rețelelor electrice cresc direct proporțional cu cerințele energetice ale AI. Un studiu recent Bloomberg, citat de Business Insider, arată faptul că consumul ridicat de energie al centrelor de date AI deja pune presiune pe rețelele electrice existente. Acesta afectează calitatea și fiabilitatea energiei pentru comunitățile învecinate, existând cazuri în care consumul exagerat de energie a generat probleme pentru electronicele din locuințe.

Evoluția accelerată a sectoarelor HPC, AI, GenAI

Creșterea explozivă a workload-urilor compute-intensive, precum HPC, AI și GenAI transformă fundamental infrastructura centrelor de date. Modele precum GPT-3, cu 175 miliarde de parametri în 2020, și GPT-4, cu aproximativ 500 miliarde de parametri în 2023, ilustrează capacitățile tot mai mari de învățare și de generare de text ale acestor tehnologii, dar și cerințele uriașe de resurse pentru antrenare și operare. Să nu uităm nici de evoluția lor rapidă – spre deosebire de modelele ulterioare, ChatGPT-2, lansat în 2019, a variat între 117 și 1,5 miliarde de parametri. Această evoluție stimulează producția de echipamente IT avansate și crește numărul de centre de date optimizate pentru AI.

Pentru a gestiona noile echipamente IT, care au un indice de Thermal Design Power (TDP) ridicat (peste 1kW, în cazul așa-numitelor „supercipuri”), și densități pe rack de până la 300 kW, centrele de date adoptă soluții avansate de răcire și alimentare. Centrele dedicate AI, cu putere semnificativ mai mare decât cele tradiționale, sunt esențiale pentru a face față creșterii exponențiale a aplicațiilor și sarcinilor compute-intensive. Se estimează că aceste facilități vor consuma între 100 și 300 TWh  până în 2026, potrivit Data Center Dynamics.

Pe piața cipurilor AI, Nvidia domină în prezent, însă competiția este intensă, cu jucători precum Google, Microsoft, Amazon, și Meta, dar și cu startup-uri și designeri de cipuri precum Intel, AMD, Broadcom, Ampere și Cerebras. Pe măsură ce noile soluții de hardware și de infrastructură evoluează, operatorii centrelor de date dedicate AI aspiră ca acestea să devină un exemplu de eficiență, scalabilitate și sustenabilitate în era digitalizării accelerate.

În plus, industria data center se află în faza de început a implementării roboticii și autonomiei AI on-site, iar investițiile în aceste capacități nu dau semne de încetinire. Drept urmare, ne putem aștepta ca, în 2025, tehnologiile AI autonome să îndeplinească roluri esențiale în centrele de date. Totodată, hyperscalerii vor continua să integreze tehnologii de AI la fiecare nivel al centrului de date, de la gestionarea eficienței energetice și întreținerea predictivă până la construirea unei infrastructuri AI specializate pentru workload-urile de învățare automată.

Data Center Quantum Computing ar putea deveni o realitate 

În 2025, calculul cuantic promite să devină o realitate în industria data center. Conform Deloitte Tech Trends 2024, calculul cuantic face trecerea de la faza experimentală la utilizarea practică, în special în domenii precum optimizarea și criptografia. Deși încă există provocări, progresele înregistrate în stabilitatea qubiților, scalabilitatea și integrarea hibridă sunt esențiale pentru adoptarea pe scară largă. În 2025 calculul cuantic ar putea deveni tehnologie complementară sistemelor clasice, oferind capabilități revoluționare ce pot redefini modul în care funcționează centrele de date. Totuși, atingerea întregului său potențial va necesita investiții continue, inovație și colaborare la nivelul întregii industrii.

Extinderea rețelelor private 5G

Potrivit lui Sandeep Raithatha, director în cadrul Virgin Media O2 Business, în 2025, rata de adopție a rețelelor private se va accelera. Acesta susține că piața va ajunge la 6,4 miliarde de dolari până în 2026. Astfel, vom vedea tot mai multe afaceri adoptând rețele private 5G pentru comunicații securizate și performante, în special în industrii precum producția, sănătatea, educația și orașele inteligente, care vor folosi rețelele private 5G pentru automatizare securizată și operațiuni în timp real. (Sursa: Data Center Knowledge )

Tarife în creștere, dar mai mici în piețele emergente

În 2025, tarifele de închiriere pentru centrele de date ar putea atinge noi valori maxime, impulsionate de cererea continuă și oferta restrânsă, în special în piețele principale. Un exemplu este SUA, unde, potrivit estimărilor CBRE, preînchirierea va depăși 90%,  ceea înseamnă că o mare parte din capacitatea noilor centre de date va fi deja rezervată înainte de finalizarea construcțiilor. Acest trend va intensifica concurența pentru spațiile disponibile, determinând chiriașii să înceapă mai devreme procesul de închiriere pentru a asigura necesarul de capacitate. Deși oferta de construcții de centre de date este în creștere conform Reuters, ratele de neocupare au ajuns la un minim istoric, subliniind în continuare diminuarea ofertei. Drept urmare, dezvoltatorii se orientează tot mai mult către locații alternative cu condiții mai favorabile, cum ar fi piețele emergente, unde acest fenomen ar putea duce la prețuri mai competitive pentru chiriași. În Europa, țări precum Spania sunt în plină expansiune, alimentate de disponibilitatea terenurilor, energiei și infrastructurii de fibră optică mai ieftine.

Instituțiile financiare vor construi fabrici de AI 

În sectorul serviciilor financiare, utilizarea AI este în plină expansiune, tehnologiile aplicându-se în domenii precum verificarea identității pentru combaterea spălării banilor, reducerea alertelor false de fraudă și dezvoltarea de strategii de tranzacționare pentru creșterea randamentului pieței. De asemenea, AI automatizează procesarea documentelor și accelerează ciclurile de finanțare. Pentru a profita de aceste oportunități, instituțiile financiare se vor îndrepta către construirea de fabrici de AI, adică centre de calcul care utilizează tehnologie avansată pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Aceste fabrici vor crea aplicații de AI capabile să răspundă la sute sau chiar mii de necesități, oferind astfel un avantaj competitiv semnificativ, potrivit lui Kevin Levitt, director global al departamentului de servicii financiare în cadrul Nvidia. (Aflați mai multe: Data Center Knowledge)

Noi abordări ca răspuns la cerințele energetice tot mai mari

Așa cum știm, consumul energetic al centrelor de date este strâns legat de workload-urile procesate, iar modelele GenAI, precum ChatGPT, au cerințe energetice mari. De exemplu, o singură interogare poate consuma între 1 și 10 Wh, cu o medie de 4,5 Wh, de aproximativ 15 ori mai mult decât o căutare pe Google (0,3 Wh). Acest consum variază în funcție de dimensiunea și complexitatea modelului, infrastructura utilizată și tehnicile de optimizare aplicate. Industria depune eforturi continue pentru a îmbunătăți eficiența energetică a sistemelor AI.

Alegerea locației centrelor de date și disponibilitatea resurselor energetice sunt factori strategici esențiali. Aceasta implică și o alegere între construirea de facilități noi sau adaptarea celor deja existente. Centrele de date pot fi modernizate pentru a susține workload-urile AI, pe când sarcinile de antrenare, nefiind sensibile la latență, pot fi gestionate în centre de date din locații cu costuri mai reduse. Totuși, pentru inferența AI, unde latența scăzută, fiabilitatea și scalabilitatea sunt critice, locațiile premium cu costuri mai mari devin o alegere costisitoare, dar necesară.

Pentru a răspunde acestor cerințelor energetice uriașe, operatorii implementează soluții precum microrețelele (microgrids), sisteme de stocare a energiei, UPS cu grid interaction, turbine, generatoare, celule/pile de combustie și surse regenerabile, inclusiv energie nucleară. Companii precum Schneider Electric, Vertiv, Eaton, ABB și Huawei conduc inovațiile tehnologice, oferind soluții adaptate pentru a susține cererea tot mai mare generată de centrele AI.

Cu ce provocări se vor confrunta operatorii de centre de date în 2025, pe sectorul energetic? Aceștia trebuie să facă față penuriei de energie, să evalueze fiabilitatea și să îmbunătățească reziliența rețelelor electrice, având în vedere și posibilitatea implementării soluțiilor off-grid sau hibride. În plus, aprobarea proiectelor pentru îmbunătățirea rețelelor electrice poate dura mult timp. Un exemplu de bune practici în acest sens este Departamentul pentru Energie al SUA, care a demarat un program în 2024, pentru a simplifica procesul de autorizare a anumitor proiecte mai mari, în vederea reducerii acestei perioade la 24 de luni.

Accelerarea adopției tehnologiei de liquid cooling

Pe măsură ce workload-urile devin mai complexe, noile echipamentele IT din centrele de date, precum serverele cu densități termice ridicate, necesită soluții eficiente de transfer termic. În acest context,  liquid cooling-ul s-a impus deja ca tehnologie ideală datorită capacității sale de a gestiona căldura generată, de a reduce consumul de energie și de a îmbunătăți performanța operațională. În plus, oferă și beneficii precum consum redus de apă, economie de spațiu, reutilizarea căldurii și un TCO (Total Cost of Ownership) redus, fiind susținută totodată de reglementările care promovează sustenabilitatea, deoarece generează mai puține emisii de gaze cu efect de seră.

Provocările nu sunt însă puține. Amintim dominația sistemelor de răcire pe bază de aer în centrele de date, investițiile inițiale mari, lipsa forței de muncă calificate, lipsa standardelor, metricilor și a bunelor practici. La acestea se adaugă restricțiile de reglementare legate de utilizarea agenților frigorifici cu GWP ridicat (Global Warming Potential, potențial de încălzire globală) și a fluidelor dielectrice cu PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice).

După testarea diferitelor variante, metoda de liquid cooling de tip single-phase direct-to-chip a devenit una dintre cele mai promițătoare soluții, deschizând calea pentru opțiuni care combină răcirea pe bază de aer și cea bazată pe lichid. Alte tehnologii există, dar sunt încă în faza de dezvoltare: plăci de răcire (cold plates), microcanale microfluidice (microfluidic microchannels), micro-convective etc. Există și sisteme în dezvoltare care folosesc presiune pozitivă sau negativă, răcire monofazică și bifazică, imersie, pulverizare sau combinații între plăci de răcire și imersie. În următorii ani, ne putem aștepta ca majoritatea centrelor de date să implementeze parțial tehnologii de răcire pe bază de lichid, într-o formă sau alta.

Unele voci din industrie, precum Nick Schweissguth (directorul companiei americare specializate în soluții de răcire, LiquidStack), consideră că, pe măsură ce densitatea cipurilor va continua să crească în 2025, răcirea bifazică cu lichid (two-phase liquid cooling) va deveni o abordare cheie pentru a permite centrelor de date să facă față cerințelor imense de răcire ale IA, potrivit Data Center Knowledge.

Un avantaj este faptul că guvernele sprijină aceste tehnologii. Un exemplu concret este inițiativa ARPA-E Coolerchips  a aceluiași Departament pentru Energie al SUA, care are ca scop „reducerea cheltuielilor totale pentru electricitatea de răcire, la sub 5% din sarcina IT a unui centru de date tipic, în orice moment și în orice locație din SUA pentru un sistem de calcul de înaltă densitate”.

Vertiv, Schneider Electric, Trane, Stulz și Johnson Controls sunt cei mai importanți furnizori de soluții inovative de răcire. Soluții de nișă oferă Accelsius, Asperitas, Chilldyne, CoolIT Systems, GRC, Iceotope, Jetcool, LiquidStack, Mara, Quantas, Submer și Zutacore. În plus, mari producători precum Dell, HPE, Huawei sau IBM furnizează direct către utilizatorii finali echipamente IT care integrează tehnologii de liquid cooling.

Creșterea eforturilor de sustenabilitate și eficientizare a centrelor de date

Steven Carlini, vicepreședinte al departamentului AI și data center în cadrul Schneider Electric, remarcă, citat de Data Center Knowledge, faptul că sustenabilitatea devine o prioritate centrală în extinderea centrelor de date. Multe dintre noile autorizații de construire impun surse de energie fără emisii de carbon, ceea ce stimulează interesul pentru energia nucleară. Totuși, operatorii care au nevoie rapidă de energie apelează la turbinele cu gaz natural.

Reprezentantul Schneider Electric observă și că sustenabilitatea se extinde și la materialele de construcție, preferate fiind oțelul și cimentul cu emisii reduse de carbon. Se pune accent și pe prelungirea duratei de viață a serverelor și utilizarea unor instrumente pentru măsurarea și decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare. „Emisiile Scope 3 rămân cea mai mare provocare, deoarece depind în mare măsură de capacitatea furnizorilor de a raporta date exacte și verificabile”, a adăugat Steven Carlini.

Contribuția AI la obiectivele de sustenabilitate

Tehnologiiile de AI joacă un rol important în tranziția către un viitor verde, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De exemplu, Google investește masiv în practici care reduc energia necesară antrenării modelelor AI. Trillium, unitatea de procesare Tensor de a șasea generație a companiei, este cu 67% mai eficientă energetic  decât predecesorul său, TPU v5e. În plus, în 2023, PUE-ul mediu anual al Google a fost de 1,10, cu 100% din consumul anual de energie provenind din surse regenerabile, încă din 2017.

Totodată, Google folosește modele AI pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Printre acestea se numără un model de planificare a rutelor, eficient din punct de vedere al consumului de combustibil, care ia în considerare traficul, terenul și motorul vehiculului. În același scop este antrenat și un model hidrologic, care prognozează inundațiile cu până la șapte zile în avans, dar și un model de trafic, care optimizează sincronizarea semafoarelor, reducând traficul de tip „stop-and-go” și consumul de combustibil. Google folosește aceste metode în scopul de a atinge neutralitatea climatică în toate operațiunile, până în 2030.

Deși trebuie să rămânem optimiști în legătură cu impactul pozitiv al AI asupra optimizării și performanței, trebuie să fim conștienți de amprenta sa ecologică. Este nevoie colaborare pentru a gestiona consumul de resurse al AI într-un mod responsabil. Promovarea centrelor de date mai eficiente și sustenabile implică strategii precum reducerea emisiilor de carbon în fazele de design, construcție și operare, implementarea unor soluții eficiente de răcire, optimizarea utilizării resurselor, utilizarea surselor de energie cu emisii scăzute, îmbunătățirea eficienței energetice, utilizarea responsabilă a apei, valorificarea potențialului de reutilizare a căldurii reziduale, stabilirea unor practici de economie circulară, combinarea modularității cu infrastructura pre-inginerizată și prefabricată, și adoptarea materialelor și tehnologiilor ecologice.

Folosirea digital twins pentru reducerea consumului energetic

Digital twins pot contribui semnificativ la reducerea consumului energetic în centrele de date prin simularea workload-urilor serverelor și a impactului acestora asupra consumului de energie și generării de căldură. Utilizând aceste modele virtuale pentru a optimiza sistemele de răcire și IT (care împreună sunt responsabile pentru 80-90% din consumul total de energie) poate fi redus consumul serverelor cu până la 10% și consumul pentru răcire cu până la 30%, generând economii semnificative la facturile de energie. Aflați mai multe

Raportarea de sustenabilitate, practică standard la nivelul UE

Raportarea sustenabilității e pe cale să devină o practică standard, cu metrică și indicatori specifici de sustenabilitate și eficiență. În martie 2024, Comisia Europeană a adoptat o nouă reglementare  pentru evaluarea sustenabilității centrelor de date din UE, vizând creșterea transparenței, reducerea consumului de energie și apă, promovarea energiei regenerabile și reutilizarea căldurii reziduale. Operatorii centrelor de date cu o cerință de putere IT instalată de minimum 500kW trebuie să raporteze anual indicatori de performanță și sustenabilitate începând cu septembrie 2024. Indicatorii de performanță ce trebuie raportați sunt energia și sustenabilitatea, capacitatea TIC și traficul de date, pe când indicatorii de sustenabilitate în cauză sunt: eficiența consumului de energie și apă, factorul de reutilizare a energiei și factorul de energie regenerabilă.

Dificultăți în atingerea obiectivelor de sustenabilitate  

Giganții tehnologici precum AWS, Microsoft și Google ar putea întâmpina dificultăți în atingerea obiectivelor ambițioase de sustenabilitate, mai precis în utilizarea în proporție de 100% a energiei fără emisii de carbon până în 2030, fiind nevoiți să se bazeze mai mult pe combustibili fosili, precum gazul natural, ceea ce le-ar putea crește amprenta de carbon și le-ar atrage penalizări reglementare sau critici din partea publicului. În același timp, furnizorii de servicii de colocare ar putea avea dificultăți în procurarea energiei curate din cauza creșterii prea lente a surselor regenerabile, ceea ce ar conduce la costuri operaționale mai mari sau pierderea clienților care caută soluții mai ecologice. Astfel, utilizarea gazului natural pentru generarea de energie în centrele de date, atât pentru alimentarea principală cât și pentru backup, devine tot mai atrăgătoare pe măsură ce rețelele electrice se confruntă cu instabilitatea surselor regenerabile.

Accesul la capital

Tom Traugott, vicepreședinte senior în cadrul EdgeCore Digital Infrastructure, consideră că, în 2025, indiferent dacă o companie are experiență sau este proaspăt intrată pe piață, atragerea capitalului necesar pentru proiectarea, dezvoltarea și operarea centrelor de date optimizate pentru AI va fi critică pentru creștere, mai ales pe măsură ce cerințele energetice și de sustenabilitate devin tot mai mari. „O provocare pentru noii operatori de pe piață va fi să se asigure că investitorii au suficientă încredere în istoricul unei platforme pentru a furniza capitalul necesar care le va permite să garanteze siguranța livrării și execuției, dar și constanța operațiunilor”, a precizat Tom Traugott. (Sursa: Data Center Knowledge)

Stocarea datelor pe termen lung

În 2028, volumul de date generate va atinge un nivel fără precedent, de până la 400 de zettabytes, cu o rată anuală de creștere compusă (CAGR) de 24%, potrivit lui BS Tej, vicepreședinte executiv în cadrul Seagate. Pe măsură ce sectorul AI se dezvoltă și se extinde, valoarea datelor va crește, ceea ce va duce la necesitatea stocării acestora pentru perioade mai lungi. Însă, capacitatea instalată de stocare date va crește doar cu o rată anuală de 17%, mult mai lent decât creșterea  efectivă a volumului de date generate în economie și societate. Această disparitate între ritmurile de creștere ale datelor și capacitățile de stocare va perturba echilibrul global între cerere și oferta de stocare. Organizațiile vor trebui să adopte planuri de capacitate pe termen lung pentru a asigura oferta de facilități de stocare și pentru a monetiza pe deplin investițiile în infrastructura AI.

Concluzii

Industria centrelor de date se pregătește pentru un an marcat de creșteri fără precedent ale cererii, dezvoltări tehnologice promițătoare și presiuni tot mai mari pentru sustenabilitate. De la adoptarea quantum computing-ului și a optimizării cu ajutorul Inteligenței Artificiale, până la migrarea către piețele emergente și integrarea surselor de energie verde, operatorii și dezvoltatorii sunt provocați să găsească echilibrul între inovație și eficiență. Cu prețuri în creștere și constrângeri de resurse, succesul va depinde de investiții strategice, colaborări și capacitatea de a anticipa schimbările.

Ne vom strădui să dezbatem cât mai multe dintre aceste tendințe și pe scena ediției 2025 a DataCenter Forum, care va avea loc pe 7 mai in București.

 

Piața europeană a centrelor de date a crescut cu aproape 20% doar în prima parte a anului 2024, în comparație cu 2023.Cererea rămâne însă la un nivel ridicat, închirierea spațiilor înainte de finalizarea contracției unui nou Centru de Date a devenit o practică obișnuită.

Totodată, aplicațiile de Inteligență Artificială necesită tot mai multă putere de calcul și determină tot mai mulți operatori să facă pasul către high-density și sisteme mai performante de răcire.

Aceste tendințe globale se reflectă în mare măsură și pe piața locală, iar operatorii apelează la inovație și tehnologie ca să le poată depăși.

Articolul de mai jos reflectă concluziile panelului dedicat operatorilor DataCenter locali, găzduit de ediția 2024 a DataCenter Forum, la care au participat: Cristina Veriotte, project manager BRD, Sorin Andone, fondator NXDATA și Martin Ford, CEO M247.

Complementar, puteți accesa înregistrarea video a panelului pe pagina de Facebook a DataCenter Forum

 Care sunt principalele provocări pentru operatorii data center din România și ce soluții au identificat pentru depășirea acestora?

1. Problemele de personal

Deficitul de personal calificat în operarea centrelor de date rămâne o provocare majoră. Companiile sunt nevoite să investească multe resurse în recrutarea talentelor inginerești dar și în formarea continuă și în testarea lor periodică prin simulări de situații critice, în scopul de a le evalua reacțiile și pentru a menține standardele operaționale și de securitate. Regimul de lucru 24/7 este o provocare în plus, fiind cu atât mai solicitant cu cât responsabilitatea funcționării unei instalații data center este foarte mare.

Care sunt soluțiile? Nu există o soluție simplă, însă deficitul de personal poate fi atenuat cu ajutorul automatizării și investiției în instrumente care să eficientizeze fluxurile de lucru specifice: monitorizare, configurare, raportare. Pe termen lung, programele de certificare și de mentorat sau parteneriatele cu diverse instituții internaționale/de învățământ pot fi aduce o atenuare. Este esențială și buna comunicare cu personalul, ideală fiind implementarea unei strategii de fidelizare pe termen lung.

2. Creșterea prețului energiei și controlul costurilor

Știm deja că centrele de date consumă cantități mari de energie, până la 3% din totalul energiei utilizate în UE. Creșterea prețurilor la energie afectează deci semnificativ costurile operaționale, forțând companiile să găsească soluții mai eficiente energetic. Cristina Veriotte, project manager BRD, mărturisea în cadrul DataCenter Forum 2024 că pentru centrul informatic al BRD costul cu energia electrică reprezintă peste 40% din buget. Reducerea cheltuielilor este deci o necesitate crucială.  Gartner prognozează că până în 2027, 75% dintre organizații vor implementa programe de sustenabilitate la nivelul infrastructurii centrelor de date, pentru a-și optimiza costurile energetice și pentru a se conforma reglementărilor politicilor verzi.

3. Conformitatea cu reglementările de mediu și de securitate

Reglementările de mediu impun centrelor de date adoptarea de practici sustenabile și investiții în tehnologii care să permită reducerea amprentei de carbon. Ca parte a legislației europene privind ESG (Environmental, Social and Governance), operatorii de centre de date vor fi obligați să raporteze performanța energetică pe baza unor cerințe clare de conformitate. Scopul final al amplului pachet de reglementare este reducerea consumului de energie la nivelul Uniunii, cu 11,7%, până în 2030. Prin Data Center Pact, EU vizează pe termen lung impunerea unui PUE de 1.4, ceea ce va fi o cerință dură pentru mulți operatori.

Pe de altă parte, Directiva NIS 2 (Network and Information Security) privind securitatea cibernetică în UE are termen de implementare data de 17 octombrie 2024. Centrele de date sunt pe lista domeniilor vizate de noua directivă. Potrivit lui Sorin Andone, managing director NXDATA, o mare parte dintre cerințele NIS 2 sunt deja acoperite de centrele de date care sunt certificate ISO 27001.

4. Impactul Inteligenței Artificiale și creșterea capacității la nivel de rack

Schneider Electric  estimează că totalul consumului de energie asociat volumelor de lucru AI va depăși 18 GW până în 2028. Ce provocări suplimentare apar pentru centrele de date?

Evoluția rapidă a Inteligenței Artificiale Generative corelată cu intensificarea utilizării serverelor GPU generează o creștere accelerată a capacității de procesare la nivel de rack. Furnizorii trebuie să facă față supraîncărcării sistemelor de răcire și sarcinilor electrice mai mari. Proiecțiile din industrie indică o creștere potențială până la 50 kW/rack, și chiar de 150-200 kW/rack pentru configurațiile extreme high density. Adaptarea infrastructurii la noile cerințe de business este obligatorie.

Soluția preferată de industrie este reproiectarea rack-urilor pentru a permite implementarea de soluții de răcire inovatoare precum Direct Liquid Cooling sau răcirea adiabatică. În opinia lui Martin Ford, CEO M247 Europe, majoritatea cerințelor AI vor fi acoperite, cel puțin în 2024, cu tehnologiile actuale, însă după depășirea a 25 kW, adaptarea infrastructurii nu va mai fi posibilă, fiind necesară mai degrabă o reproiectare completă.

5. Soluții de răcire mai eficiente

Fluctuațiile extreme de temperatură din România, de la ierni geroase la veri caniculare, reprezintă o altă provocare pentru funcționarea eficientă a centrelor de date, necesitând sisteme de climatizare capabile să gestioneze corect temperaturile într-un interval larg, de la -20 până la +50 grade Celsius. Nu trebuie să uităm că eficiența echipamentelor de răcire influențează în mod direct performanța întregului centru de date.

În mod curent, NXDATA se bazează pe răcirea adiabatică, utilizabilă chiar dacă echipamentele nu au fost inițial proiectate pentru această tehnologie. Compania a dezvoltat intern un sistem adiabatic automat, bazat pe același principiu folosit de marii producători de pe piață, adaptându-și echipamentele existente. Pe termen lung, NXDATA se pregătește să adopte și tehnologia Direct Liquid Cooling, Sorin Andone o consideră soluția optimă de răcire pentru noile tehnologii de densitate crescută.

6. Accesul la energie verde

Energia verde contribuie la reducerea amprentei de carbon, aduce economii de costuri pe termen lung prin accesul la surse de energie mai ieftine și sustenabile, și asigură conformitatea cu cerințele reglementare. În România, centrul de date al BRD este un exemplu în acest sens. Potrivit Cristinei Veriotte, BRD a instalat 400 de panouri fotovoltaice, care produc aproximativ 200 de KWh, contribuind la reducerea cu aproximativ 5% a facturii anuale de energie electrică.  În plus, centrul de date BRD utilizează exclusiv energie verde printr-un furnizor local.

Mai mult, BRD derulează un proiect în colaborare cu Tema Energy pentru optimizarea completă a centrului lor informatic. Obiectivul este ambițios: obținerea unui PUE de 1,3, până anul viitor.

Instituția bancară își propune pe termen lung și să încheie un contract de achiziție de energie regenerabilă (VPPA) cu un producător de energie verde. Acesta poate fi o soluție pentru centrele de date care au nevoie de protecție împotriva volatilității prețurilor energiei (prețul este stabilit în avans și este mai previzibil în comparație cu prețurile pieței).

7. Tehnologii de mentenanță predictivă

Tehnologiile de mentenanță predictivă permit identificarea și remedierea potențială a problemelor înainte de a deveni critice. Martin Ford (M247) consideră că cele mai utile inovații pe termen scurt se vor concentra pe utilizarea tehnologiilor de mentenanță predictivă pentru infrastructura critică și hardware. Statisticile îi dau dreptate, această abordare poate optimiza procesul de mentenanță cu aproximativ 25% și poate prelungi durata de viață a echipamentului.

În concluzie, deși Centrele de Date moderne se confruntă cu provocări importante, inovațiile tehnologice oferă soluții/perspective promițătoare. Centrele de date sunt obligate să evolueze constant, adaptându-se la noile cerințe ale industriei digitale și globale, cu accent pe eficiență, AI, securitate și sustenabilitate.  Implementarea tehnologiilor avansate nu doar că optimizează operațiunile și reduce costurile, dar asigură și adaptabilitatea la schimbările rapide din mediul IT.

Centrele de date sunt motorul actualei economii digitale, alimentând de la servicii de video-streaming și social media, până la e-commerce și Inteligență Artificială (AI). Orientarea către cognitive power este una evidentă, dacă spre exemplu, ne raportăm la revoluția ChatGPT și la declarațiile Nvidia că ar putea livra 1,5 milioane de platforme de servere AI, până în 2027. Potrivit analiștilor, platformele de serverele GPU  ar putea consuma jumătate din totalul de energie necesar centrelor de date funcționale în prezent.

Evoluția aplicațiilor AI determină Centrele de Date să investească în tehnologia de răcire Direct Liquid Cooling (DLC), care eficientizează consumul de energie. Reglementările UE (Energy Efficiency Directive) pun și presiune în aceeași direcție, deocamdată mai ales pe partea de raportare a consumului. Devin tot mai importante și cerințele investitorilor în centre de date, aceștia consideră România o alternativă mai ieftină la Europa de Vest. De exemplu, în România, costurile de operare Data Center sunt cu 15% mai mici față de Europa de Vest, potrivit datelor Knight Frank.

Am discutat împreună cu Rachid Arabi, vicepreședinte Uptime Institute pentru Europa și Marea Britanie, despre toate aceste direcții ale industriei, la cea de-a șasea ediție DataCenter Forum 2024. Arabi are o experiență de peste 20 de ani în industria Data Center și a lucrat cu multinaționale precum Schneider Electric, ajutându-le să construiască și să opereze centre de date.

Potrivit lui, tot mai mulți investitori plănuiesc să își extindă prezența pe piața Data Center din Europa de Est, ca alternativă la centrele de date deja existente în vestul Europei. Investitorii văd creșterea și potențialul țărilor est-europene și vor să ofere disponibilitate mai mare și reziliență pe tot continentul.

România, o locație cu potențial pentru investitorii Data Center

Poziționarea geografică, conectivitatea și latența, disponibilitatea/costul utilităților (mai ales energia electrică) și posibilitatea de a folosi energie verde sunt printre principalele criterii ale investitorilor Data Center. Accesul la forță de muncă calificată și ieftină face însă diferența. Pe de o parte, investitorii trebuie să găsescă o cale pentru a fi aproape de clienți, dar trebuie să se asigure și că serviciile lor sunt atractive și competitive în materie de costuri. România bifează toate aceste criterii. Rachid Arabi remarcă și faptul că România și-a dezvoltat mult infrastructura și este pregătită să găzduiască noi centre de date și să atragă investitori.

Datele Knight Frank arată că piața românească de Data Center are potențialul de a crește cu până la 8 ori față de capacitatea și amprenta actuale. București-Ilfov, care deja concentrează peste 70% din amprenta centrelor de date din țară, promite să devină un adevărat hub regional la nivel european. Din perspectiva Uptime Institute, cele mai mari atuuri ale României în această ecuație sunt: poziționarea central-europeană,  resursa umană cu experiență, dar ieftină, și potențialul mare de energie sustenabilă prin valorificarea energiei eoliane și solare. Potrivit unui studiu Deloitte , România se numără printre țările UE cu cel mai mare potențial natural pentru surse de energie regenerabilă.

Impactul AI. Direct Liquid Cooling (DLC)

La nivel global, centrele de date consumă aproximativ 3% din totalul energiei generate la nivel mondial, iar 20% din consumul total aparține centrelor de date hyperscale. Raportul anual al International Energy Agency (IEA) () arată că, până în 2026, necesarul energetic al centrelor de date s-ar putea dubla față de 2022.

Densitatea centrelor de date a crescut semnificativ de la o medie de 8-10 kW, la 50-60 kW sau chiar 100 kW. Ea se datorează adoptării la scară tot mai mare a arhitecturilor high-density și aplicațiilor de Inteligență Artificială. Acestea necesită mai multă putere, generează mai multă căldură și au nevoie de răcire mai eficientă. Direct Liquid Cooling oferă o soluție. Potrivit lui Rachid Arabi, toate aceste schimbări afectează designul și modul de operare a centrelor de date, de aceea felul în care sunt „găzduite” noile tehnologii nu trebuie să compromită reziliența și disponibilitatea acestora.

În prezent, DLC acoperă doar aproximativ 10-15% din tehnologia de răcire folosită în centrele de date, drept urmare, industria Data Center depinde încă de tehnologia de răcire tradițională. Reprezentantul Uptime a remarcat că există numeroase îngrijorări la nivel de industrie în legătură cu impactul DLC la nivel de design și operare. Cu toate acestea, Arabi are încredere că DLC va crește în viitor, însă industria va avea nevoie de o perioadă de tranziție pentru a ajunge la un consens și pentru a învăța cum funcționează, cum poate fi proiectată corespunzător și cum poate fi operată.

„Nu este vorba doar despre a instala un sistem de răcire în centrele de date, ci despre a schimba designul centrului în totalitate, despre a încorpora această tehnologie nouă în cea existentă, pentru că nu te poți baza pe DLC ca soluție unică de răcire, ci e nevoie de un ecosistem hibrid, unde se folosesc tehnologiile tradiționale împreună cu DLC, iar acest ecosistem va fi dedicat aplicațiilor de foarte mare densitate, adică cele AI”, în opinia lui Rachid Arabi.

Cât costă tehnologia DLC

Deoarece DLC elimină componente active precum ventilatorul, sistemul de răcire va deveni mai eficient, dar în ceea ce privește distribuția apei și centrala de apă rece, trebuie crescută capacitatea pentru a putea încorpora DLC. Cu toate acestea, pe termen lung costurile vor fi reduse, deoarece procesul de răcire este eficientizat. Pe de altă parte, Rachid Arabi consideră că vor fi necesare investiții în educație, în transferul de cunoștințe, pentru a-i pregăti pe operatori pentru noua tehnologie.

Alte tehnologii promițătoare

Reprezentantul Uptime a făcut și un scurt rezumat al altor noi tehnologii de impact în industria Data Center. Iau avânt soluțiile de sustenabilitate, se caută un răspuns la întrebarea „cum putem produce eficient energie din surse curate?”. Există deja și câteva răspunsuri: energia eoliană poate sprijini infrastructura Data Center, nu complet, ci parțial, pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate. Se încearcă și refolosirea căldurii produse de hardware în alte direcții, fie că e vorba despre o fermă sau o simplă piscină.

„Tendința se concentrează pe modurile în care putem folosi majoritatea energiei pe care o producem în centrul de date, pentru a-l transforma dintr-un consumator de energie, într-un producător de energie”, a punctat Rachid Arabi.

Există noi tehnologii și pe partea de management a centrului de date, mai ales în raportarea de sustenabilitate, dar și noi soluții de software care îi pot ajuta pe operatori să raporteze consumul de energie, pentru a respecta legislația europeană.

Directiva privind eficiența energetică (EED) este o oportunitate

EED obligă centrele de date de peste 500 kW să raporteze anual consumul și modul de utilizare a energiei, cât și modul în care este refolosită căldura generată de hardware. Rachid Arabi consideră că EED ar trebui privită drept oportunitate.

„Cred că Uniunea Europeană încearcă să obțină o viziune clară asupra consumului centrelor de date. Ulterior, vor oferi o reglementare care va ajuta industria Data Center să devină mai sustenabilă. Este un standard la fel ca oricare altul, nu putem continua să irosim energie în centrele de date, trebuie să facem schimbări drastice, trebuie să vedem acea schimbare implementată zilnic, la nivel de operare și design. Este în beneficiul tuturor”, consideră Rachid Arabi.

Tranziția nu se va petrece însă peste noapte, fiind necesare strategii pe câțiva ani. Uptime Institute a lansat recent serviciul „Sustainability Assessment” pentru a-i ajuta pe operatori să abordeze mai ușor aceste provocări de sustenabilitate, prin raportare. Astfel, ei pot descoperi zonele în care trebuie să lucreze pentru a atinge aceste obiective.

De urmărit și ediția specială ZF Live realizată la Data Center Forum 2024.